4,430 matches
-
are, cel care e mănat de înclinații abuzive care-l trimit spre cuceriri și împliniri pe care omul drept nu le cunoaște. Omul nedrept e iscusit și de ispravă, în timp ce omul drept este neiscusit și nu e de ispravă. Aici, nedreptatea e o virtute, pe cănd dreptatea e un viciu. Nu e greu pentru Socrate să-l conducă și pe noul său interlocutor într-o fundătură. Demersul său e simplu, începe cu o simplă lămurire a termenilor. In limbaj uzual, termenul
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
Platon o astfel de poziție? Demersul căutării trebuie continuat. Urmează în logica discursului platonician, Glaucon și Adeimantos, frații lui Platon, care îl provoacă pe Socrate să facă o apărare adecvată a dreptății, să argumenteze că dreptatea este mai folositoare decăt nedreptatea. Dacă nu s-ar fi încercat o recreditare a conceptului de dreptate, ar fi fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
adecvată a dreptății, să argumenteze că dreptatea este mai folositoare decăt nedreptatea. Dacă nu s-ar fi încercat o recreditare a conceptului de dreptate, ar fi fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
insuficiente lor înșile, prin urmare vor fi susceptibile de a intra sub cupola deșertăciunilor. Nu numai lucrurile sunt multiple, dar și visele, și, vai, și vorbele. Contemplarea și supracreditarea multiplelor aduce cu sine deznădejdea, durerea, nefericirea. Istoria este guvernată de nedreptate, de dizarmonie, de dezordine, de moarte. În istorie deci, să fie căutarea fericirii inutilă? Mai mult, fericirea să fie mai degrabă, asociată neființei decăt ființei? Și dacă așa stau lucrurile, este pentru că omul prin comportamentul său imoral, a coborăt trepte
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
să se fundamenteze pe o libertate interioară la fel de deficit de cucerit. Doina Cornea își decomprimă interioritatea de eventuale reziduuri ale resentimentului prin conectarea sa la valorile creștine. Orizontul libertății interioare este unul spre care tinde continuu un om superior: ”Abuzurile, nedreptatea, mai ales în comunism erau atăt de evidente, încăt lașitatea ar fi însemnat dezonoare. O, căt e de salutară pedagogia suferinței! Mult mai greu mi-a fost și îmi este să mă războiesc cu egoismul meu. Atăta timp căt dușmanul
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări. Ea nu permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru pe care nu vrem să-l suportăm" (Filliozat, 2006a, p. 106). Furia este emoția care reprezintă conservarea sau afirmarea eului. Rolul ei este acela de a ne păstra/menține
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a ceea ce a făcut (Enright, 2008, pp. 45-46). De asemenea, nu înseamnă că ne vom recăpăta imediat încrederea în cineva care nu este (încă) o persoană de încredere; ea încrederea nu se reface imediat. Dacă cel care a comis o nedreptate nu regretă, nu se căiește pentru fapta lui, nu are conștiința că a fost iertat și nu își schimbă atitudinea, atunci reconcilierea devine foarte greu de realizat, dacă nu imposibilă. Oricum, cel care iartă poate oferi darul compasiunii, al bunăvoinței
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sinceritatea. Vrem ca scuzele să fie autentice, spuse din toată inima și însoțite de dorința de eliminare pe viitor a tot ceea ce ar mai putea umbri buna înțelegere și colaborare. Scuzele veritabile sunt întotdeauna însoțite de dorința de a repara nedreptățile comise, de a ne recompensa pentru stricăciunile făcute, de a-l asigura pe celălalt că ținem cu adevărat la el/la ea și că ne pare într-adevăr rău pentru propriul comportament greșit. Pentru o altă categorie de persoane, regretul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dreptate, atitudine desigur mult mai nobilă. Invidia cuprinde în conținutul ei între altele și "o mare dragoste de dreptate" (W. Hazlitt, apud Epstein, 2008, p. 38). Când le afectează interesele și stima de sine, invidioșii "tind să devină colecționari de nedreptăți" (idem, p. 38). Frecvent, ei consideră că au fost trădați și că viața este profund nedreaptă cu ei. Chiar dacă se însoțesc de multe ori, invidia și resentimentul nu sunt identice. Bunăoară, dacă invidia are, de obicei, un obiect anume, care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
masca agresivității sau a unei intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți (sau a perceperii unei nedreptăți). Ea este o emoție dureroasă pentru cel care o resimte și primejdioasă pentru cel care o provoacă; ea este strâns legată de resentiment. Invidia ostilă/malignă poate amenința stabilitatea unei relații, a unei familii, a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți (sau a perceperii unei nedreptăți). Ea este o emoție dureroasă pentru cel care o resimte și primejdioasă pentru cel care o provoacă; ea este strâns legată de resentiment. Invidia ostilă/malignă poate amenința stabilitatea unei relații, a unei familii, a unei firme, a unei instituții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de gelozie și de ură, rivalitatea și competițiile pline de ranchiună dintre egali (vezi p. 134). Ura scrie I. Filliozat (2006b) este "acumularea unor sentimente de nedreptate, de suferință, de frustrare care n-au găsit o cale de rezolvare" (p. 124). Ea se exprimă prin dorința profundă de a-i face rău cuiva, de a-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și resentimentul poate fi inconștientă, se poate inflama până când poate ajunge să ne ocupe tot timpul gândurile (Goleman, 2005). Dar ura diferă de resentiment într-o privință importantă: "deși este concentrată asupra unei persoane, ea nu se concentrează asupra unei nedreptăți sau unei incorectitudini precise" (idem, p. 227). Pe scurt, ca orice stare sufletească negativă, ura ne împinge la "înecul în detalii" (André, 2009, p. 180). Supărarea și suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
minciuna, furtul, fuga, vagabondajul. 1) Neascultarea Este refuzul autorității familiale și apoi sociale, ce generează conflicte. Apare în special la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale SNC sau cu retard mintal. Climatul educațional (familial și formal) încărcat de nedreptate, lipsa de respect, rigiditate, restricții excesive și dezechilibrul dintre dragoste și puniție (pedeapsa), libertate excesivă, disensiuni în educație, generează neascultarea. 2) Ascultarea (supunerea) Este reacția pozitivă a copilului la solicitările celor din jur și depinde de relația emoțională cu acele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aici la Keynes, care, pe plan economic, credea în această superioritate a colectivului asupra individualului. În definitiv, piața prezintă aceleași caracteristici ca și individul: este avidă, periculoasă, distructivă și, pe termen scurt, este la originea tuturor formelor de inegalitate și nedreptate. Iresponsabilitatea ei este dovedită prin faptul că diluează responsabilitățile în timp și spațiu. Pentru a combate și a contrabalansa această tendință, statul nu ezită să înscrie bunul cultural în durată, în cadrul raporturilor intergeneraționale, luând ca martor colectivitatea însăși (Jonas, 1990
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
către Diognet, cap. VII, în Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 1995, p. 415. footnote>. Actele martirice subliniază că „cu cât cei ce au crezut în El, care nu săvârșesc nici o nedreptate, sunt uciși pe nedrept și fără judecată, cu atât mai mult Dumnezeu înmulțește numărul lor”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfântului și Prea Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, p. 99. footnote>, adică numărul creștinilor. Într-adevăr, cu cât
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o mie de ori cele două sau trei procente pe care le câștigă comerciantul, rata la care este gata să subscrie? Și apoi gândiți-vă la dificultatea de a percepe atâtea impozite, de a repartiza atâtea alimente. Gândiți-vă la nedreptățile, la abuzurile inseparabile de o astfel de întreprindere. Gândiți-vă la responsabilitatea care ar apăsa asupra guvernului. Socialiștii care au inventat aceste nebunii, și care, în zilele de nefericire, le insuflă în spiritul maselor, își decernează în mod liber titlul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un anumit punct al lacului numai pentru s-a interzis, pe cale legislativă, ca ea să fie aruncată într-un altul. Deci, ceea ce nu se vede compensează ceea ce se vede și până când se ajunge aici rămâne, ca reziduu al operațiunii, o nedreptate, și, lucru deplorabil!, o nedreptate comisă de către lege! Asta nu e tot. Am zis că se lăsa întotdeauna în umbră un al treilea personaj. Trebuie să-l fac să apară aici ca să ne reveleze o a doua pierdere de cinci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
numai pentru s-a interzis, pe cale legislativă, ca ea să fie aruncată într-un altul. Deci, ceea ce nu se vede compensează ceea ce se vede și până când se ajunge aici rămâne, ca reziduu al operațiunii, o nedreptate, și, lucru deplorabil!, o nedreptate comisă de către lege! Asta nu e tot. Am zis că se lăsa întotdeauna în umbră un al treilea personaj. Trebuie să-l fac să apară aici ca să ne reveleze o a doua pierdere de cinci franci. Atunci vom avea rezultatul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca aceea care se vede. Ceea ce dovedește acest lucru este că în ambele cazuri banii circulă și că nu rămâne mai mult în cufărul înțeleptului decât în cel al risipitorului. Este deci fals să se spună că Economisirea face o nedreptate prezentă industriei. Sub acest raport, ea este la fel de binefăcătoare ca Luxul. Dar cât de mult îi este ea superioară dacă gândirea, în loc să se închidă în ora care fuge, îmbrățișează o perioadă lungă! S-au scurs zece ani. Ce au ajuns
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ce și-o trage, cu rădăcini și ramuri mari, din tot ce a fost și credem că va fi" (P. Creția). Ce bucurie, ce fericire că trăiești încă! Mai avem până când vom suferi cea mai gravă ne-dreptate. Deocamdată, toate nedreptățile pe care le suferim sunt provizorii. Un egoism tandru ne împinge să fim generoși. Bucuria de a trăi este atât de deplină, încât nimic nu trebuie pierdut din ea. "Dar, totodată, viața pare atât de puțin sigură! Este prea frumoasă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu totul extraordinar, al lui Eliade, unul filozofic, care are superioritatea de a scoate problema din termenii minor-psihologizanți în care e pusă ea la Jung: "- S-ar putea ca totul să fie o chestiune de limbaj. Poate că ceea ce numiți "nedreptatea" și "cruzimea" lui Iahve nu sânt decât formule aproximative, imperfecte, pentru a exprima transcendența absolută a lui Dumnezeu. Iahve este "Cel ce este", deci deasupra Binelui și Răului. El este cu neputință de cuprins, de înțeles, de formulat; prin urmare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să fac pentru a-l opri și mă apăram de el prin ricanare sau prin bagatelizarea situației care îl provocase. Mai târziu, am ajuns să consider ușurința cu care plângeau femeile un abuz și, în raport cu granițele impuse comportamentului masculin, o nedreptate. De ce înăuntrul unei specii unitare, în care suferința, emoțiile și extazul erau distribuite uniform, dreptul de a plânge îl avea mai degrabă femeia? De ce era nevoie ca bărbații să se ascundă, să plângă pe furiș? Pe urmă am înțeles că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu Adunarea de la Miercurea. Acea adunare nu putea fi dizolvată de guvern fără ca organul lui să arate o cauză și o lege care să justifice gravitatea cauzei; dizolvând însă comitetul Adunărei fără a-i spune motivele, guvernul a comis o nedreptate, căci constituirile adunărilor și comitetelor nu se fac cu învoirea, ci numai cu știrea guvernelor. Dacă guvernele ar avea să-și dea învoirea lor ori să dizolve după plac, atunci dreptul de întrunire n-ar fi decât o iluziune. Adunarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încurajator. Ea promise a-și îndrepta starea ei și că va da libertăți tuturor supușilor ei fără deosebire de confesie. A ușura pe creștini fără a lăsa să participe la aceste avantagie și stoarsa popula ție musulmană ar fi o nedreptate vădită și greșală politică. Tot concursul moral pe care Europa l-ar da Turciei întru împlinire acestei grele misiuni a guvernului său acesta îl va primi cu mulțămire. În orice caz însă trebuie timp. Guvernul turcesc nu vroiește a fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]