2,766 matches
-
la el încremeniți, neștiind ce se va întâmpla cu noi, ce are de gând să ne facă. Cum adică "să dansăm pe sârmă"? Atenție! Comanda la mine! Direcția postul de miliție, înainte, marș! Mergeam spre sat. Alături de noi pășea Leu, neliniștit și tulburat. Am ieșit din lizieră și am intrat pe cea mai frumoasă și cea mai frecventată arteră de circulație a ghetoului: strada numărul 8. Cu lemnul în spate, obosiți, înfrigurați, cu spaima în suflet, înaintam greu pe zăpada cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
calea acum la-ntors acasă Aș vrea să zbor, dar rana din pulpă nu mă lasă." (V. Alecsandri) Am ajuns, în sfârșit, aproape de casă. În cameră, Țuki și Bebi se uitau pe geam. Mama se întorsese de la muncă și, grozav de neliniștită, tocmai se pregătea să meargă în căutarea noastră. Mama! Mama! S-au întors! S-au întors, mama!! a strigat sora mea din răsputeri. Într-o fracțiune de secundă mama era în fața noastră. Copiii mei! Copiii mei! Ce v-au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu dragoste la șirul de patru copii însoțiți de un cățelandru, cu niște tăbuiețe în spinare și un băț în mână trecând încet, printre căruțele și animalele din incinta morii spre drumul anevoie de parcurs, la capătul căruia o mamă neliniștită, înfrigurată și frământată de gânduri aștepta întoarcerea fiilor săi greu încercați. Refăceam la întoarcere același traseu, aceeași cărare invizibilă troienită de zăpadă, ca la venirea spre moară. Dar acum ne era mult mai ușor. În aceeași formație consacrată de "șir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a ieșit în stradă și acum stătea rezemată de unul dintre stâlpii porții, având în brațe o pisică și mângâind-o liniștitor cu palma peste blănița zbârlită. Ce se va întâmpla? Ce va urma? De ce era pisica nervoasă, zbârlită și neliniștită? Ce intenții nemărturisite avea această femeie? Nu cumva mângâierile perverse pe blana felinei înnebunite de frică mascau intențiile subversive și criminale nutrite de strănepoata Evei? Cazurile când o gospodină ajungea în situația excepțională de sacrificare a propriei pisici erau extrem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
grijă cizmele înzăpezite și să viseze frumoas, ca noi toți, de altfel. Ce nu-mi place e chestia cu focile. Eschimoșii din pustietățile respective - oameni simpatici pentru care a te iubi cu o femeie înseamnă a râde cu ea - sunt neliniștiți: clientela lor obișnuită nu le va mai cumpăra conservele și pieile de focă, temându-se să nu fi fost contaminate. Specialiștii atomici îi invită și pe ei să doarmă liniștiți: focile sunt animale sedentare și e cu totul neserios să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se dezgroapă, primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva neliniștită a cuvintelor: «Să fim comuniști de omenie!» [Ă]“ („Istorie“, Omagiu tovarășului Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 408) „Aceasta-i patria: izvor de imn Cântat cu-nflăcărarea unei ginte Ce din trecut și până-n comunism Un liber drum din vrerea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care m-am întors la întreprindere. La întoarcere m-a chemat colonelul Frunză să mă întrebe ce-am făcut la București; i-am dat o declarație, deși nu era treaba lui cum îmi petreceam eu timpul. Dar tovarășii erau cam neliniștiți, le cam intrase morcovul în legătură cu ce scrisesem în acea scrisoare. Am avut neinspirația să le spun că era vorba de probleme generale ale sistemului, și nu de problemele pe care le aveam în întreprindere. Niciodată n-am știut să profit
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
parte, de observat citatul livresc, un intelectualism de substanță, achiziții junimiste încă vii în anii formațiunii naratorului. "Am cunoscut pe toți junimiștii rămași în viață", va preciza el. O demonie a cunoașterii îl definea de timpuriu: "Temperamentul meu arzător și neliniștit, spiritul meu deopotrivă chinuit de curiozitate și de îndoială, explică de ce toate actele vieții mele poartă semnul pasiunii care le animă, și de ce, iarăși, în acele împrejurări, am abandonat atâtea lucruri înainte de a le fi dus la capăt, iar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
încheia capitolul acesta, e că n-am făcut excepție de la rânduiala comună, că adică n-am fost ferit de nici una din cauzele de rătăcire și de suferință care tulbură uneori atât de profund anii noștri tineri. Temperamentul meu arzător și neliniștit, spiritul meu, deopotrivă chinuit de curiozitate și de îndoială, explică de ce toate actele vieții mele poartă semnul pasiunei care le animă, și de ce iarăși, în unele împrejurări am abandonat atâtea lucruri înainte de a le fi dus la capăt, iar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ale noastre, pe timpul acela; Mihai Codreanu, luminosul poet al "Diafanelor" și al "Statuilor"; Virgil Cișman, cald poet liric, astăzi uitat, cu dreptate poate, căci chiar expatriindu-se, nu era justificat să rupă orice legături cu literele române; Rodion-Steuerman, suflet delicat, neliniștit și senzibil, care a cultivat cu același elan poezia socială ca și pe cea lirică; Botez-Gordon, fratele comedianului Penel, poet ca și ceilalți, rămas însă necunoscut; Napoleon Borelli, tatăl marei artiste Lidya Borelli, mare artist el însuși, și care, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nouă, Traian Băsescu și soția șiau încheiat ziua la o terasă din Olimp, așezați la o masă ferită de privirile trecătorilor și ale presei, dar cu vedere la scenă, pe care au evoluat artiști de marcă. Prima doamnă e puțin neliniștită: ritmul alert lar putea ademeni pe președinte, ceea ce nu e foarte indicat după recenta operație. Șeful statului alege însă să rămână așezat la masă și să schimbe priviri cu soția, sorbind degajat din paharul pe carel are în față. Chelnerul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
l. Miercuri ș14 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; apoi, în timpul ei, multe lacrimi, urmate de aceeași grăire lăuntrică. A LUI ISUS 50. Joi ș15 maiț - Fără ele, cu unele grăiri, fiind deranjat de cineva care fluiera, totuși nu șam fostț foarte neliniștit. A DUHULUI SFÂNT 51. a. l Vineri ș16 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; în timpul liturghiei, multe lacrimi și grăire. A PREASFINTEI TREIMI 52. a. l Sâmbătă ș17 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei, multe și necontenite și cu o încântătoare grăire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
au pus pe hartă, trăgând după ele și celelalte producții... Răzvan este „eminența cenușieș a filmului pur & dur made in Romania, omul care știe că e mai cool să creezi o modă decât s-o urmezi. Inteligența lui tăioasă și neliniștită strălucește pe schelăria sumbră a acestor filme ca un diamant mare cât hotelul Ritz, ascuns - din pudoare și eleganță - sub o husă jerpelită. Marfa, și nu banii (dialog cu Mihai Chirilov) „8. Nu se acceptă filmele de gen.ș Dogma
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tău te trage în jos ca o povară. Marele merit al lui Daneliuc este dublu : pe de-o parte, a oferit Rodicăi Tapalagă cel mai strălucitor rol al ei în cinema acela al unei femei furioase la pensie, bătrână și neliniștită care nu mai știe pe ce lume se află (un monument al râsu-plânsului fără egal în cinematograful românesc) ; pe de altă parte, a reușit filmul pe care-l așteptam de vreo zece ani de la el, ajutat de o galerie de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
peliculă. Pe cinemagia (www.cinemagia.ro) mai precis, pe forumul de discuții , filmele vechi sunt aproape inexistente. Nu apar în propoziții decât foarte rar, și atunci pentru a fi demolate. Vechi înseamnă aici deja Welles, Bergman sau Fellini. Tânăra generație, neliniștită să nu piardă ultimul Tony Scott (descărcat de pe net, firește !), nu mai are răbdare să vadă vechituri (termenul folosit este mult mai dur, dar să zicem că i-ar corespunde, grosso modo, acela de vechituri)... Canonul este pentru mai toți
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Merită văzut - nu comentat”. Cel mai atent observator rămâne criticul de artă Radu Ionescu, ale cărui bogate prezentări înglobează relevant trăsăturile temperamentale ale pictorului Viorel Huși, îi periodizează creația și descrie aspectele majore ale lucrărilor sale: „temperamentul sau agitat, continuu neliniștit, impermeabil impulsurilor sau acțiunilor dinafară, chiar când acestea îi corespund structural” (p. 59); anul 1940 este de răscruce în structura psihică și în viziunea artistică, cănd „liniilor scurte, viguroase, nuanțate, le ia locul linii scurte, drepte, egale, acoperind toată suprafața
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
împotriva lui însuși, el continuă să creeze acele imagini pitorești, asemenea unui haos organizat, pe care le înviorează cu pete de culoare” (p. 62). O fire bivalenta observa și Ion Alex. Angheluș - poetul Hușilor: „prima oara era iritat, palid, răvășit, neliniștit, sumbru”, „a doua oară, aprins, vibrând în fața peisajului hușean”. Aidoma, Mircea Deac îl caracterizează „ca om și artist ciudat, izolat, nemulțumit, răzvrătit, neînțeles”, „neîncrezător în oameni, desi îi iubea”, arta fiindu-i „un crez și un foc nestins” (p. 64
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar mai am unul de completat... Șeful ia stiloul din mîna economistei, semnează, apoi se îndreaptă spre ieșire, zicînd din mers: Rămîne dom' Vlădeanu să se ocupe... Sărut mîinile! Iese în fugă, iar eu, neliniștit, sar din fotoliu, fac o grimasă de durere din cauza artrozei care a fost deranjată, spun un "mă reîntorc imediat" și ies. În fața mea, ajuns deja la scări, Don Șef aruncă o privire spre lifturi, apoi începe să coboare scările în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am cufundat într-un somn greu până la ora 6, fără trezire sau ieșire nocturnă. Ți-aduci aminte de ultima noastră noapte dinainte de plecarea ta? Imediat mi-am spus: „A ajuns la Curtici“ și mi s-a strâns inima, speriată și neliniștită. Baie, ceai, toaletă, menaj; la coafor, la școală pentru sala riul de circa unsprezece mii pe lună, se pare; apoi o nebu nie: mi-am cumpărat o adorabilă geantă maro, ca a ta, din aceeași piele; a costat cât o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Don Q[uijote] și Sancho Panza plecând în cruciadă împotriva acestor mori care însă vor fi probabil dosuri de culise. Presimt că începi să scrâșnești. Te pup ca să te împac. Noapte bună. Dan E lungă scrisoarea asta, draga mea. Aștept, neliniștită, vești de la tine. Intermezzoul lui Dan are să-mi înveselească nițel scrisoarea, care se vaită fără să se vaite. Ești gândul meu; nu izbutesc să creez o prezență prin intensitatea amintirii mele, dar strig după tine zi și noapte, seara și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fericire nemaicunoscută: să mă întind în patul cu cearceafuri răcoroase, să aprind veioza, să întorc spatele lumii și să mă afund cu nostalgie și încântare în somnul care mă reface. În fiecare dimineață mă trezesc tresărind, în bătăile inimii mele neliniștite. În fiecare dimineață îmi spun: Doamne, ce mai trebuie să fac și astăzi? În fiecare dimineață îmi aduc aminte că nu ești aici și binecuvântez ziua în care ai plecat și Franța care te-a primit. Să știi că nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spun, cu un nod în gât. Ce-ai pățit? — Încerc să te sun de vreo oră, spune. Nu erai la serviciu, aici telefonul era ocupat... — Probabil eram în drum spre casă. Și pe urmă a trebuit să dau un telefon. Neliniștită, mă apropii de el. Ce s-a întâmplat, Luke? Ceva la firmă? — Michael, spune Luke. Tocmai am aflat. A avut un atac de cord. Nouă Camera lui Michael e la etajul patru al unui mare spital din Washington. Mergem pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cum nu se poate mai bine. Prietenul vostru... și Luke... și apartamentul... Ia o sticlă de apă minerală, toarnă în două pahare și îmi întinde unul. — Și asta nu e tot. Nu-i așa, Becky? — Ce vrei să spui? zic, neliniștită. Cred că mai e o complicație despre care nu vrei să-mi spui. Și care are legătură cu nunta. Îmi întâlnește privirea. Am dreptate? O, Doamne. De unde a aflat? Am avut atâta grijă, am fost atât de... — Am dreptate? repetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să cred că ar putea fi vorba de o practică a evreilor din zonă de eludare a interdicției. În volumul Oameni și locuri (1908), Sadoveanu redă „sfatul Înțelept” pe care hangiul Solomon din Pașcani l-a dat unui birjar evreu, neliniștit că Îl „apucă șabăs-ul pe drum” : „Cu șabăs-ul te poți Împăca. După lege n-avem voie să călătorim În ziua sâmbetei decât pe apă... Tu fă așa : umple la o fântână găleata cailor cu apă, leag-o dedesubtul căruței - ș-așa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1993, Iași) pot fi definite, datorită frecventelor relatări de natură polemică, un „jurnal de front” (literar). însă, în primul rînd, ele sînt un document psihologic, întrucît redau graficul mișcărilor interioare ale unui om complex, cu trăiri intense, variate, tip reactiv, neliniștit, oscilînd între romantism și realism, opusul inșilor placizi, monotoni, reci. Avea o fire de luptător, loială, expansivă. Se atașa statornic de persoane și cauze și pretindea un devotament egal. Hiperactiv, croia mereu planuri și tactici. în timpul relecturii acestor scrisori, mi-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]