2,622 matches
-
controla. În aceste condiții, persoana comite furturi, escrocherii, mitomanie, nesupunere și vagabondaj, perversiuni sexuale însoțite de agresiuni; * Schizofrenia nu determină în mod special comportamente infracționale, indivizii diagnosticați cu acest tip de tulburare manifestând mai degrabă un caracter bizar, absurd și nemotivat. Aceștia acționează nedeliberat, sub impulsul momentului, fără a evalua consecințele, putând comite crime din cele mai odioase, dar este cunoscut faptul că particularitățile acestor acte denotă caracteristicile tulburării psihice. Acele crime minuțioase, executate cu sânge rece și rafinament sunt dovada
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
legii. O deosebire marcantă între personalitatea infractorului și cea a individului obișnuit, nedeviant o constituie "instabilitatea emotiv-acțională" (T. Bogdan, 1973, apud. Voinea, M. 1999), mai exact incapacitatea celui dintâi de a dezvolta o continuitate compotamentală și atitudinală, ceea ce determină salturi nemotivate de la o extremă la alta, o inconstanță și o semnificativă imprevizibilitate față de diferiți stimuli. Acest fapt nu absolvă individul "normal", nedeviant de anumite reacții necontrolate sau de un anumit nivel de instabilitate; dimpotrivă. Însă în acest caz se remarcă un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
feminine, în intrigile altor bărbați - tați răi, unchi geloși, stăpâni războinici - constrânși de forțe pe care nu le pot controla și incapabili de a-și dirija propriul destin 712), se transformă în violatori (Tereu abuză de Philomela în mod inexplicabil, nemotivat, poate chiar involuntar, dintr-o dorință brutală; Tarquin o violează pe Lucreția dintr-o pasiune care poate fi cumva explicabilă, aceea a unei competiții masculine, ce îndeamnă la concupiscență și violență 713 ). Pe lângă această imagine, oarecum deplorabilă, pe care ne-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adesea minore, Impresionabilitatea crescută, sentimentalism și plâns facil. Aceste manifestări clinice au tendința de a dispărea cu ușurință. b) Slăbiciune: are caracter de iritabilitate cu fenomene de epuizare psihică, apatie, astenie fizică și intelectuală, apariția oboselii care se instalează ușor, nemotivat și este de durată; dismnezie de evocare, dificultate de concentrare a atenției și de înțelegere a unui raționament complex, scăderea notabilă a capacității de muncă însoțită de pasivitate față de impresiile exterioare. c) Tulburări de somn cu un caracter polimorf: dificultatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cursul cărora tulburările de comportament sunt expresia unor tulburări afective profunde. Studiind manifestările psihopatologice care apar în cursul tulburărilor de comportament, R.L. Jenkins distinge următoarele aspecte: - reacții hiperkinetice, - o reacție de repliere, izolare și detașare; - o reacție hiperanxioasă, excesivă și nemotivată de circumstanțe; - o reacție de fugă la care se asociază cleptomania și asocierea în grupe delictuale; - o reacție agresivă nesocializată cu o atitudine de opoziție ostilă, spirit de răzbunare și distructivitate; crize de mânie și dezinhibiție sexuală; - o reacție de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post accesuală. Erotomanie: impresia delirantă de a fi iubit de o anumită persoană. Euforie: stare afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație: tulburare caracterizată printr-o hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite motorii, verbale) de diferite intensități și durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public a organelor genitale. Exogenie: concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a conserva mai mult timp o atitudine, atenția, de a susține o activitate regulată, de a acționa într-o manieră constantă. Involuție: proces de regresiune globală și progresivă a funcțiilor psihice, în special intelectuale, specifice demențelor. Ipohondria: preocupare excesivă și nemotivată, cu caracter anxios privind propria stare de sănătate asociată cu impresia existenței reale a unor „boli” care nu există în realitate. Isterie: dispoziție mintală specifică, constituțională și permanentă sau accidentală și pasageră, însoțită de manifestări somatice, motorii, cenestezice, atacuri paroxistice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziție mintală specifică, constituțională și permanentă sau accidentală și pasageră, însoțită de manifestări somatice, motorii, cenestezice, atacuri paroxistice (spasme, contracturi, convulsii) tulburări senzitivo-senzoriale și emoțional-afective, sugestibilitate crescută. Iterație: repetarea invariabilă a unui act motor sau verbal. Îndoială: suspiciune, neîncredere patologică nemotivată, înclinație către dubitație sau interpretare irațională, ilogică a realității. Lesbianism: forma feminină a homosexualității. Licantropia: tulburare psihică de personalitate, cu caracter delirant, în cursul căreia bolnavul se crede preschimbat în lup. Lipemanie: termen ieșit din uz, desemnând, în trecut, melancolia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adîncime. În plus, atunci cînd aceste conținuturi individualizatoare sînt determinate, ele trebuie corelate într-o manieră sistematică pentru a putea desprinde într-adevăr perspectiva ontologică care se fundamentează în mod real prin ele, întrucît apropierile întîmplătoare sau relațiile atribuite nemotivat nu pot conduce decît la o perspectivă eronată, marcată și subminată de diletantism, ce nu poate avea istorie. Filozofia limbii sub raza echilibrului rațional Fiind o apropiere rațională de realitate, o întreprindere condusă de "dragostea de înțelepciune", filozofia, în măsura în care reprezintă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de teama sau neliniștea obișnuită pe care fiecare o resimte În fața unei situații noi sau cu un nivel ridicat de dificultate, fiind o influență negativă cu caracter demobilizator pentru activitate. În general, anxietatea poate fi identificată după următoarele caracteristici: este nemotivată, se referă la un pericol iminent și nedeterminat, fată de care apare o atitudine de așteptare neliniștită; este Însoțită de convingerea neputinței și a dezorganizării În fața pericolului; se asociază cu o serie de tulburări vegetative ce creează disconfort somatic generator
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
a liberalismului" (V.N.). Opera lui Montesquieu pare a oferi o astfel de definiție. Argumentul varietății este un bun temei pentru umanismul estetic în contrast cu pretențiile de fermitate ale "corectitudinii politice", considerate pe bună dreptate false. O agresivitate disproporționată și cu totul nemotivată se manifestă în contra esteticului; uriașe mașinării, remarcă Virgil Nemoianu, sînt puse în mișcare pentru a strivi niște fluturi care nu fac rău nimănui. Se luptă cu tancurile în contra vrăbiilor. Sînt de neînțeles și greu de motivat ostilitățile orchestrate sistematic în contra
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dar evidentă - structură dedusă din oglinda unei imagini, din săgețile de sensuri trimise dincolo de granițele sale. Altfel spus, din imposibilitatea de a rămâne la bariera individualului. Tautologic vorbind, jurnalul intim s-a născut odată cu scrierea primului jurnal. O apariție instinctivă, nemotivată, surprinzând și intrigând, ca orice sosire fără preaviz. Ca orice logos boètikos, armată miraculoasă, Însumare de glasuri care, Înălțându-se, fac să amuțească pasiunile. Cuvinte recuperate, stârnite de suflet și reîntoarse la el, devenite el Însuși, devenite mișcări firești ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ignorând prezențele umane. Cei mai mulți dintre copiii cu autism au frecvente stereotipuri cum ar fi: legănatul de pe un picior pe altul sau pe dușumea, sărituri, tragerea de păr, muscatul hainelor sau obiectelor, atingerea pereților, rotirea, lovitul fără logică, învârtirea obiectelor, râsul nemotivat și bizar, perseverarea în anumite mișcări, având o uimitoare rezistență la schimbări. Uneori sunt surzi la orice solicitare sau sunt dominați de o anxietate difuză, de fobii nemotivate. Autiștii prezintă întârziere mintală în diverse grade de manifestare, neîndemânare manuală și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
hainelor sau obiectelor, atingerea pereților, rotirea, lovitul fără logică, învârtirea obiectelor, râsul nemotivat și bizar, perseverarea în anumite mișcări, având o uimitoare rezistență la schimbări. Uneori sunt surzi la orice solicitare sau sunt dominați de o anxietate difuză, de fobii nemotivate. Autiștii prezintă întârziere mintală în diverse grade de manifestare, neîndemânare manuală și reacții de respingere (negativism, opoziționism) mai ales la exerciții de scriere a grafismelor sau de diferențiere a percepției imaginilor. Ei prezintă absența reflexului de urinare și defecație, adesea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mulți subiecți nu sunt retribuiți deloc. Subliniem aici că incapacitatea deficienților mintali în disciplina de muncă, de a se adapta colectivului generează o altă categorie de fenomene de inadaptare. S-au putut consemna: întârzieri sau plecări din serviciu (7%), absențe nemotivate (4%). Indisciplina a determinat desfacerea contractului de muncă la 4% din subiecți. De asemenea sunt foarte frecvente conflictele în grupa de muncă în care lucrează deficientul mintal, ceea ce indică gradul de inadaptare. Conflictele sunt generate fie de incompetența profesională a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
PURCARU Prefață Afirmația marelui filosof german este extrem de măgulitoare pentru toți cei care, într-un fel sau altul, utilizează aparatul matematic în cele mai diverse ocazii ale muncii lor, chiar dacă, adeseori, spusele lui Kant sunt puse la îndoială, motivat sau nemotivat. Indiferent care au fost, sunt sau vor fi părerile despre matematică și despre aplicațiile ei, trebuie recunoscut că aceasta a pus la îndemâna celor interesați o anumită ordonare logică în desfășurarea diferitelor acțiuni sau activități și un aparat decizional riguros dar
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă a fondului emotiv cu conținut etic, involuând spre forme mai primitive de afectivitate: afecte patologice, incontinență afectivă, euforie nemotivată, anxietate etc. În ceea ce privește tonalitatea afectivă, dispoziția se pot întâlni în patologie forme de afectivitate exagerată, supradozată, o deprimare a tonusului afectiv sau o lipsă de rezonanță afectivă (pe care bolnavul o înregistrează subiectiv). 4.1.8.1. Tulburările cantitative Exagerarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o dovadă fiind amnezia parțială a episodului și caracterul neprevăzut, neașteptat al acțiunii. Ca acte impulsive menționăm: piromania -provocarea de incendii; cleptomania este un "furt" impulsiv (de obicei se fură obiecte de mică valoare, care nu sunt comercializate); dromomania plecarea nemotivată în călătorii mai scurte sau mai lungi. Actele impulsive se întâlnesc în tulburările de personalitate, oligofrenie, alcoolismul cronic, schizofrenie. 2. Raptusurile sunt manifestări cu grad mare de potențial de periculozitate (auto și heteroagresivitate, sinucidere). Este cazul raptusului anxios și a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fenomenul”, „lucrul în sine” scăpându-ne întotdeauna. În acest sens se va întreba Nietzsche de unde vine acest „instinct al adevărului”? Când, de fapt, dominant este „instinctul de a forma metafore.” Iar Mauthner, observând arbitrarietatea și convenționalismul limbajului (în sensul de nemotivat și nu de aleator) le va considera o „debilitate” cognitivă a aceatuia, ba chiar și una acțională, spunând că limbajul nu este decât o convenție, ca regula unui joc; cu cât cei ce participă la joc sunt mai numeroși, cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară, obiectul scriitorului nefiind omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Scriitorul surprinde indiferența conversației între îndrăgostiți, atmosfera de frivolitate distinsă și delicată, contradicțiile sufletești ale femeii, tristețile nemotivate, euforia premergătoare mărturisirilor. Se memorează mai bine Tănase Scatiu, deși, ca toate romanele lui Duiliu Zamfirescu, n-are volumul trebuitor. Scatiu e un Dinu Păturică, inferior sufletește, parvenit obscur ajuns moșier, deputat, în fine soțul unei fete de boier. Scatiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai rătăceam Pe-atîtea căi răzlețe, M-aș fi-nsurat când isprăveamCu slujba la-mpăratul, Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți... - Cum m-ar cinsti azi satul. Ca și Eminescu, Goga cântă un inefabil de origine metafizică, o jale nemotivată de popor străvechi îmbătrînit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual fără explicarea sensului. Înrâurirea simbolistă s-a exercitat și asupra lui Goga, fără a-i fi modificat structura. Satul ține la el locul "cetății moarte" a poeților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lungul anilor: Ă Perfecționismul Ă Lipsa de organizare Ă Teama de schimbare Ă Teama de răspundere Ă Proiecția negativă Ă Tergiversarea Ă Lipsa respectului de sine Ă Utilizarea defectuoasă a timpului Ă Gândirea individualistă Ă Prejudecata Ă Invidia Ă Părtinirea nemotivată Ă Lipsa unor obiective clare Ă Ostilitatea, furia, vina Ă Lipsa de energie Printre preferatele mele s-a numărat ceea ce o cunoștință a mea numea „gândire În oglinda retrovizoare”. I-am cerut persoanei respective să-mi explice. „În principiu”, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
învățăturile criticului) efectul prea teatral de la urmă, venit pe nepregătite și, natural, de aceea chiar, teatral. În al doilea rând, d. Lovinescu utilizează aici tehnica romanului polițist. Într-o literatură de analiză, lucrurile nu trebuie să apară niciodată atât de nemotivate, sub pericolul de a nu mai fi crezute"52. După cum observăm, tânărul critic se dovedește mult mai învechit în concepții decât amfitrionul de la Sburătorul, cât timp găsește neconvenabil romanul (gândit chiar de autor pe alt calapod estetic decât acela al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al orașului. Astfel, în intervalul aprilie 1903 aprilie 1909, „au fost făcute 219 numiri de sergenți; dintre aceștia, 49 au fost revocați, 93 au demisionat și 25 au dezertat”. Mai mult, amenzile aplicate sergenților pentru neglijență în serviciu sau absență nemotivată se cifrau, numai la nivelul anului 1908, la 600 lei! La nivelul infracționalității citadine, un raport pe anul 1908, elaborat de comandantul poliției în martie 1909, relevă următorul spectru penal: „mandate de arestare și depunere - primite 233, executate - 45 prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ulterioare, numai după efectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza starea materială a familiei; ... d) acte doveditoare, în original, privind veniturile membrilor familiei. ... e) adeverință eliberată de către unitatea școlară din care să rezulte media generală și numărul de absențe nemotivate din anul școlar anterior depunerii cererii pentru acordarea sprijinului financiar în cadrul Programului național de protecție socială «Bani de liceu». ... ----------- Lit. e) a alin. (3) al art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161618_a_162947]