10,298 matches
-
când se uita spre poartă. Poate vine, gândea. Mai trecea pe uliță câte o muiere sau un sătean spre centrul comunei. De când îi murise tovarășa de viață, toată speranța și dragostea se răsfrângea asupra feciorului. Pe el îl avea, și nepotul Constantin, profesor de ziaristică în București. Fiul nostru acolo, departe, să-și strângă ceva bani să-și cumpere apartament la oraș. Apoi să se însoare. Toate acestea îl îndârja să lucreze cât mai mult. Să facă ceva bucate la toamnă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
sprijini de lețurile scării pentru a ieși. Le puse pe masă. Cîrțu luă unul și gustă un pic. -E tare Marine! -Am fiert borhotul de două ori cum fac ardelenii. Un scriitor din Ardeal m-a învățat. Florin, prieten cu nepotul. -Hai noroc Marine. Să auzim de bine! -Noroc, să dea Dumnezeu! Și ciocniră gâturile de sticlă ale țoiurilor, sorbind, apoi, câte o înghițitură. -Ce căutăm noi în țara aia depărtată? Adică feciorii noștri! -Îi ajutăm pe americani să facă liniște
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
în final de la Dumitru Sinu că Nicolae și Marioara Stoicoiu s-au întors în România. Erau destul de în vârstă și când veniseră în Long Beach, așa că la revenirea în țară aveau o vârstă destul de înaintată. În România le-au lasat nepoților moștenire toată agoniseala strânsă pe parcursul vieții. Au părăsit această lume plecând spre cele veșnice de pe pământul românesc, fiind înmormântați amândoi, acasă... Referință Bibliografică: Dilema:Un român pisălog sau un inginer norocos?!(capitolulXXI Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
trecea mâna noduroasă prin părul meu mătăsos, fără să aștepte să-i spun de două ori și după ce își aranja pălăria într-o poziție convenabilă începea: -Măi tataie, erai așa de frumoasă când erai mică, cum nu a fost niciun nepot; semănai cu mă-ta când a născut-o mă-ta-mare. El tăcea iar eu mă foiam; nu-mi convenea că îmi spunea „mă-ta”, aș fi vrut să spună mami sau cu „fata mea”, orice numai cuvântul „mă-ta” îl găseam
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
ridicat de pe locul meu ca pe un fulg, m-a așezat pe genunchii lui și după ce și-a plimbat fața prin părul meu, mi-a spus: -Nu știu de ce, măi tataie, nu am văzut nimic din ce au făcut ceilalți nepoți, cu toate că sunt cu noi în sat; pe tine te iubim altfel și eu și mă-ta-mare. Poate, unde Maria a fost singura mea fată care s-a măritat departe sau poate pentru că a fost cea mai bună dintre toți copiii. Uite
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
curte plictisită, m-am apropiat încet de gardul vecinilor din spatele casei. Mamaia nu vorbea cu ei; găinile lor intrau la ea cu ușurință din cauza găurilor din gard, pe care aceștia refuzau să le repare. Printre ulucile gardului îl cunoscusem pe nepotul lor, Nicu. El era mai mare decât mine cu aproape zece ani. Îmi luasem obiceiul să privesc pe furiș la ei în curte. În dimineața aceea, Nicu m-a văzut el primul și m-a fluierat, fără să-l vadă
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
is Who - Enciclopedia Personalităților din România. Mai frumos din toate este faptul de a fi mamă. O mamă care a adus pe lume, a crescut, a educat și a așezat la casa ei o fiică ce a bucurat-o cu nepoți frumoși: Ana-Maria, acum de treisprezece ani, o pretimpurie, dar promițătoare scriitoare care încă de la nouă ani a publicat deja și Dragoș Andrei care are azi vârsta de doar șapte ani și-i un mic pictor, cu o mare înzestrare artistică
UN SIMPLU ŞI DEOPOTRIVĂ, FERM PRETEXT DE RESPECT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357342_a_358671]
-
a fontierei franceze, pe când se afla încă în Italia. Și iată că după mulți ani, acum destinul le făcea posibilă reîntâlnirea la Saint Gervais. Un alt prieten drag de care își amintește cu plăcere Dumitru Sinu este arhitectul român Elian. Nepot al ilustrului Gheorghe Tătărăscu, fost prim ministru al României interbelice, Elian a fost cel mai fericit când nea Mitică s-a mutat la Saint Gervais. Se întâlneau aproape zilnic și niciodată nu uita să-i spună: Nea Mitică, așa-s
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
căsătorit cu un francez și a rămas acolo. Copii realizați, părinți mulțumiți - familie fericită! Sandra și Philippe, soțul ei, locuiesc și astăzi la Saint Gervais. Au doi copii, un băiat și o fată. Periodic își vizitează părinții, dar mai ales nepoții sunt cei care ajung mai des, la Phoenix. Nea Mitică e mândru de ei, se simte un om împlinit și din acest punct de vedere, mai ales când vede că sunt realizați și nu uită nicio clipă de rădăcinile lor
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
România. Copiii lor iubesc muntele, adoră traseele montane din împrejurimile Sebeșului de Sus, reușind să parcurgă de mai multe ori tot ce se putea parcurge pe muntele Suru și Negoiu, dar au vizitat și mare parte din restul Munților Făgărașului. Nepoții francezi, născuți și crescuți în Saint Gervais dar și cu părticica aceea de sânge românesc curgându-le prin vene, când ajung în Sebeșul lui nea Mitică, nu o dată sunt opriți pe ulițele satului de câte-o femeie neaoșă sau de către
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
DE PEPENE GALBEN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE FELIA DE PEPENE GALBEN Căldură de afară făcea clipele să picure neliniștea din țurțurii așteptărilor. Nepotul meu Darius, jucându-se cu o carte veche, rupse o pagină din această, pe care era imprimat calendarul anului 1907. Foaia rămase la piciorul biroului meu că o frunză uscată, căzută dintr-un arbore, cănd toamnă își scutură pălăria peste
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]
-
Brăiloiu își răcorea obrazul cu un evantai chinezesc. Notele muzicale alunecau pe lângă noi, se interferau cu foșnetul rochiilor și apoi se întorceau în vibrațiile coardelor viorii, stăpânite cu măiestrie de tânărul George. Într-un colț, singuratica, regina Elisabeta privea la nepotul meu cu nostalgie. Probabil, se gândea la pierderea fetiței ei de numai 4 ani. Alături, Elenă Bibescu îi șopti: - Majestate, la anul să-l invitați din nou pe Enescu. Concertele lui ne urca în Paradis. - Pinx este invitatul nostru permanent
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]
-
fel de fel de imagini. * La ștrandul cu apă sărată mergeau în grup, doar astfel se poate savura scăldatul. De unul singur, ți se pare, că faci baie pe uscat. Căuta cu privirea un băiat mai ca lumea, dar înafara nepotului doctorului Weis, ce stătea peste drum și care venise din Ungaria, nu a văzut pe nimeni. Înalt și subțire, cum sunt băieții în creștere și cu trăsături plăcute. Cu o singură ocazie invitată în casa bunicilor, Ana i-a povestit
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
băutură, e socată... a fost nemaipomenită, nicăieri nu a mai băut așa un suc gustos, preparat în casă... mâncărurile erau deosebite, pregătite cu atâta pricepere și dăruire, cum numai bunicile sunt în stare. Ana se simțea minunat pe lângă cei doi nepoți, aflați și ei în vacanță în casa asta spațioasă și primitoare. De la ștrand veneau în șir indian să evite circulația de mașini, dar poveștile curgeau, în ciuda oboselii trupului supt de soare și de apă sărată. Nimeni nu grăbea pasul, dialogul
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
ingrați - prindeau câinii vagabonzi și îi introduceau în mașina prevăzută cu două cuști din oțel. O bătrânică tocmai trecea prin preajmă, cu o sacoșă plină de verdeață, venind de la piață. ”Așa maică, așa, duceți-i că nu pot ieși cu nepotul la plimbare. Pe un vecin l-a mușcat chiar aseară”. În timpul acesta, hingherii își făceau treaba rapid și cu pricepere. Scotoceau după gardurile vii, prin cotloanele săpate cu ghearele labelor la temelia blocurilor de patrupezii hăituiți. O cățea a ieșit
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
ce m-au stors, Amintiri ce-s calde-n gând, s-au topit în câte-un rând, Frământări, gânduri curate, sunt cuprinse aici, TOATE! Voi cei dragi inimii mele, să sorbiți idei din ele, Să le-mpărtășiți la toți, la nepoți și strănepoți, Să-nvețe-a prețuii banii, să nu uite când trec anii, C-am trăit și eu odată, AM IUBIT VIAȚA TOATĂ, TOT CE DUMNEZEU CEL SFÂNT, A LĂSAT PE-ACEST PĂMÂNT!!. . . =25 DECEMBRIE 2001= E zi de Crăciun
AM IUBIT de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357457_a_358786]
-
Gospodar desăvârșit, primarul învățase multe de la sași și știa să-și îndrume și să-și organizeze bine consătenii. “Lui Ioan Manduc nu-i era rușine să spună că a învățat gospodărie de la sași"- spune domnul Marius Traian Dumitru din Sibiu, nepotul lui Manduc, astăzi în vârstă de 56 de ani. Obștea sătească era organizată cu pricepere și oamenii își știau fiecare îndatoririle de cetățeni. Trăiau în bună înțelegere și cultivau pământul, chiar dacă zona nu era avantajată din punct de vedere climateric
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
căsătorit, iar soția lui are aceeași specializare. Corina, fiică mea, este stomatolog. Sotul ei e inginer, el este sas, au fost colegi la Liceul Brukenthal de-aici, din Sibiu. Aflu de la Iosif Sinu că nea Mitică locuia la Paris când nepoții săi au emigrat. Pentru început, s-au dus la el, în Franța. Au întâmpinat însă greutăți cu echivalarea studiilor liceale, și așa că au decis să plece în Germania. Acolo au urmat cursurile facultățiii de medicină. Dacă astăzi Corina este stomatolog
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Mitică. Imaginea tatălui, exemplu de omenie, pricepere și dăruire, pe care copiii săi l-au urmat. Apoi amintirea bunicilor, cei doi, atât de cunoscuți oamenilor și vremurilor acelora de demult, amintire care-a rămas un talisman de preț în sufletul nepoților. Stând de vorbă cu nenea Iosif am aflat și cum a deprins Țiglaru’, bunicul Ion Stănilă, din partea mamei, meșteșugul fabricării țiglei și cărămizilor: făcuse războiul și stătuse o perioadă în Rusia Ion Stănilă, zis Țiglaru’. Acolo, la ruși a învățat
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
aveam note mari la matematică. În fiecare sâmbătă ne duceam la ea. -Bine, dar la geografie aproape tot voi luați notele cele mai mari. De ce? Fiindcă la orar nu erați grozavi... -Acolo este altă poveste. -Care!? -Colegul nostru Marin era nepotul profesoarei și stătea în gazdă la ea, după cum ști. El umblă în caietul cu planificările lecțiilor și afla subiectele de la extemporale și teze pe care ni-le dădea. Noi scriam teza sau extemporalul de-acasă și le predăm profesoarei când
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
Uitând că bogăția de rod, e-n cele slabe - // Cum, unii peste alții, ne cățărăm spre gol, / Și sinelui aducem obol după obol // Sărmană bogație, oricât am aduna / Până în ceasul morții, ne-a mai rămas ceva // De înzestrat copiii, căpătuit nepoții, / De pus în paradisul avutului, cu toții - // Sărmană bogăție, râvnită în ascuns, / Oricât ai fi de mare, nu ești îndeajuns // Aceeași bogație, în imnuri, ne conduce, / În timp ce sărăcia e-a Domnului, pe cruce - 16 iunie 2009“ (Sărmană bogăție). Poezia lui Liviu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
și de construirea drumului de acces au fost înfrânte cu răbdare, cu credință și cu statornicia celui ce știe că Dumnezeu i-a încredințat o misiune. Aceste greutăți au fost purtate mai ales de către domnii Adrian și Paul Daniel Horja, nepoții doamnei Aurora Cornea, de către domnul primar al comunei Cornu, Cornel Nanuși, de către domnul Radu Oatu, patronul firmei de construcții Apolodor, care au arătat multă dăruire și devotament pentru ridicarea unei mănăstiri în localitatea Cornu. Lucrările efective de construcție au început
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PORTRET SENTIMENTAL NICOLAE (CUCU) URECHE Undeva, în intimitatea orașului Curtea de Argeș, picurându-și viața în caricaturile zilnice din cotidianul „Argeș Expres”, ori în frumosul criptic al lucrărilor sale de ceramică, își vremuiește destinul Nicolae Cucu (Ureche), nepotul popii Nae, din Cicăneștii Argeșului. Fire hazlie, cu inima cât duminicile noastre de sfințenie, maestrul deși ajuns la deplina maturitate, pare un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific celor aleși să sufere subimitatea rostului existenței
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]
-
-ți spui io, iera atunci când mergea țăranii cu căruța la pozat la pictori să să vadă și ei și boii, da’ acu, ia, bagă, moaca ici-șa, belește și fasolea așaa... să-ți fac o poză cu mobilu’ să o arăți nepoților, să nu crească-n beznă ca alde matali! Bătrânul zâmbi blând chiar și atunci când Bobby îl orbi de câteva ori cu blițul și înjură aprig, cum numai un agent de la bursă știe, constatând că aparatul nu înregistrează nimic. - Io-te
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
însetat, Chiar fiind lângă izvor, Va fi vremea ca să mor. Dar nu voi plânge nicidecum, Căci am parcurs al vieții drum, Cu gând curat, mi-a fost ușor, Nu-mi pare rău că am să mor. Din urmă vor veni nepoți, Să lupte cu viața și destinul, Căci asta ne e soarta la toți, Să bem apa, dar și...vinul! Referință Bibliografică: Lângă izvor / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 491, Anul II, 05 mai 2012. Drepturi de Autor
LÂNGĂ IZVOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357874_a_359203]