9,277 matches
-
în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni" (Luca 12, 40). Nevoiți-vă, dar, fraților, a intra prin poarta cea strâmtă, care duce la viață (cf. Matei 7, 14). Să călătorim pe calea aceasta, ca să moștenim viața cea nesfârșită. Călătoriile acestea sunt cu necazuri, dar odihna este fericită. Călătoriile acestea sunt cu întristare, dar răsplătirea este cu bucurie. Călătoriile acestea sunt pline de osteneală, dar sălașul este desfătat. Călătoriile acestea simt: pocăința, postul aspru, rugăciunea, umilința, privegherea, smerita cugetare
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
până nu este cunoscut adevărul, sine ira et studio, cum spuneau latinii. Eu, personal, nu am urmărit niciodată să-i găsesc scuze sau justificări sau să îi fac uitate unele fapte sau greșeli. Dar nici nu pot admite proferarea la nesfârșit a unor neadevăruri sau minciuni. Nu doar despre el, ci, în general, despre orice alt moment sau personalitate din istoria noastră națională. Cred că, dacă suntem realiști și onești, putem să ne scriem noi istoria punând pe fiecare în locul ce
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ACROSTIH (3) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Marea se zbate-n furtună și valuri Aleargă-n neant... Ridic a mirare o mână și Intreb nesfârșitul șocant: Ai prins o speranță, găsit-ai iubirea ori Numai te zbuciumi galant? Marea-mi răspunde-nspumată și-n Aer plutește răspunsu-i incert: La ce este bună speranța Când trupu-ți rămâne inert? Iubirea se cere trăită, nu-i e de
ACROSTIH (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361483_a_362812]
-
mie-odoare, cu trupul tău le lasă dimpreună o noapte să petrecem iar nebună iubirea retrăind clocotitoare. dă-mi sânii tăi ca să le fac descântec în fața mea să se deschidă-n floare, vioară, trupul tău să îl prefac în cântec azurul nesfârșit să-l umple de cantare . stăpân m-aș vrea pe toate ale tale arzând foc viu în mine să aprinzi iubirea cea dintâi când nu știai să vinzi a tale adorate trufandale . să fii bobocul ce gură mea-l desface
DĂ-ŢI BUZELE, SĂ-MI FIE MIE-ODOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361508_a_362837]
-
și eu arcușul. Pe cărarea ta din sale, Face-mi-aș, turbat, culcușul... Că mi-e rău de-atîția fluturi, Cîți din șoldu-ți de cadînă, Cînd pășești, pe cer îi scuturi - Și cu umbră lor mă-ngînă... @TANGO Te pot iubi la nesfîrșit Îți pot iubi trupul o viață Dulceața ta m-a nemurit N-am somn, adorm spre dimineață Și-mi amintesc că m-ai trezit Să te învălui că o ceață Tango! E frig, zăpada a-nflorit Tremur de dorul tău
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
lasă săptămâna să se bâlbâie șase șase- poartă în casa inimii universului mai departe mai departe - cântă menestrelii poemul nu e terminat gâtul lui doi saltă umbrelor cozile între cifra bucuriei și cea a punctului de sfârșit într-un început nesfârșită zbatere cu folos acum reîncepe dansul uite am primit startul într-un inel de gânduri infinitul își ițește creștetul deasupra gardului de întrebări stă vertical plin de răspunsuri fuge fuge nu-l atinge sau atinge-l asumă-ți riscul mai
3.14159265358979323846264338327950288 ... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363802_a_365131]
-
glas iar eu trunchiul în care ele dansează odată cu coroanele copacilor rebele oase și tocmai la mijlocul podului se apucă să cânte să-și împletească adormirile repetabilele adormiri cu trezirile bruște în articulații se aranjează petrecerea timpului dansul se repetă la nesfârșit în acordurile vârstelor las în scrumieră rotocoalele de fum să curgă în litere umbre gânduri și mă aștern alături de oase într-un dans al figurinei din cuvinte nerostite ritmul se întețește până la strigăt halta nebunilor începe să se umple de
MĂ AŞTEPT TOT EU (...DINCOLO DE FRONTIERĂ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363832_a_365161]
-
Publicat în: Ediția nr. 913 din 01 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi vremea mă deprimă, Plouă, cerul dă pe-afară... Tristă și rebelă climă! Plouă-a toamnă-n plină vară, Astăzi vremea mă inhibă, Norii-și leapădă scursura, Plouă nesfârșit, se-mbibă Ca buretele natura. Astăzi vremea mă ucide, Lumea s-a topit și curge, Plouă stors, totul lichid e Și în inima-mi se scurge... Astăzi vremea mă condamnă Să mă-nchid în plumb de pleoapă, Plouă intim, parcă
PLOUĂ STORS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363873_a_365202]
-
o fată - pentru copii Îmi place nespus de mult să călătoresc, nu are nicio importanță cu ce anume, pe jos, cu bicicleta, cu sania sau cu avionul. Îmi place să văd frumusețile lumii înșirate în stânga și-n dreapta drumului meu nesfârșit. Și nu mă opresc nicicând din mers, decât doar pentru a admira și mai mult frumosul pe care îl descopăr. Am ajuns odată într-o țară pitorească, plină de livezi mândre și de oameni de treabă. M-am oprit lângă
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
plecat din nou la drum. În lunga mea călătorie am traversat în lung și-n lat lumea cea largă, până am ajuns într-o țară a Nordului, cu lungi și grele zăpezi. Cerul era întunecat, ningea cu fulgi mari, la nesfârșit. Eu însă visam fericit, în acel ocean nesfârșit de zăpadă. Treceam încet peste pustiurile albe de ninsoare pufoasă. M-am oprit lângă o margine de pădure unde văzusem o vulpe argintie cu un pui foarte drăgălaș lângă ea. Când mă
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
călătorie am traversat în lung și-n lat lumea cea largă, până am ajuns într-o țară a Nordului, cu lungi și grele zăpezi. Cerul era întunecat, ningea cu fulgi mari, la nesfârșit. Eu însă visam fericit, în acel ocean nesfârșit de zăpadă. Treceam încet peste pustiurile albe de ninsoare pufoasă. M-am oprit lângă o margine de pădure unde văzusem o vulpe argintie cu un pui foarte drăgălaș lângă ea. Când mă văzu vulpea cea albă îmi zise: - Sunt bătrână
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
spre acea frumoasă țară? De atunci călătoresc într-una. Lumea, cu minunile ei, se înșiră de o parte și de alta a lungului meu drum. Iar toate gândurile și visele mele sunt de-a pururi acolo, la orizontul periplului meu nesfârșit... Referință Bibliografică: Când vei întâlni o fată / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III, 27 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
fata. Așadar, au hotărât să plece în Apuseni, peste câteva zile. - În inima munților, inspirația dă roade, preciză Bogdan. - Și dragostea la fel, glumi interlocutorul său! Sunt convins că vom avea o vacanță reușită. Drumul spre Apuseni trecea prin păduri nesfârșite. Era o împărăție sculptată în alta și tot așa, natura își etalase întreg sistemul feeric. Pe alocuri, satele, destul de rare, situate la distanță mare unele de altele, erau formate doar din câteva firave cătune. Nu aveau biserică, școală sau dispensar
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
dorul înfășat în ie, lăsându-i pe aleși să-și facă făcutele prin tâlhărie. C-așa e moda la românii de parvenire îmboldiți: Pe găinari politica-i preschimbă în niște bravi nelegiuiți, care de jertfă și onoare vor trăncăni la nesfârșit, fără să simtă pic de jenă pentru ridicolul stârnit! Și-apoi să-i vezi pe șobolani când barca apă stă să ia - ei primii o vor părăsi și, demni, în alta vor urca... Dar iarăși spun că-i imposibil să
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
tot, în toate ascunzișurile văzute și nevăzute ale cărnii ei albe, cum făcea cu fetele de la târgul de sclave; o să-i devoreze buzele, strigând: om la apă! o să-i țină coapsele în palmele sale aspre de atâta lopătat pe oceanele nesfârșite ale pământului ăsta blestemat; o să-i înțepe obrajii ăia de sfântă cu barba lui încâlcită de toate furtunile de gradul 9(nouă) pe scara beaufort; o să-i lingă sânii ăia țanțoși cu toate brizele apusului de toamnă târzie; o să-i
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
în meditații. / Ținându-se de mâini, / vorbea legănându-se pe picioare / cu ochii rostogoliți în cap. Nu se ferea / să arate ce gândește: / Adâncă / e / Singurătatea.,, ( - Singur - ) Este dificil de redat lumea interioară a poetuuli: numără încontinuu, întreține un dialog nesfârșit cu el însuși, uneori cu atmosfera, cu natura. Dacă ar fi să-i creionez mișcarea universului său sufletesc, l-aș compara cu ceva straniu, care se pare a fi străin de lumea înconjurătoare însă ochiul său stă permanent atent, de
ENTANGLEND WORDS de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363978_a_365307]
-
În general oamenii au o calitate de nezdruncinat: ne place să ne admirăm mai mult pe noi înșine, decât pe aproapele nostru. Tremurând / de dorință și teamă, / privea norii / cum se rostogolesc / pe cerul scăldat în lacrimi / de setea-i nesfârșită / de a iubi / sclipind în lumină . Oare un poet sau scriitor poate fi fericit ? De cele mai multe ori, el alintă decât să fie alintat. Poetul Marius Iulian Zinca, acum poate fi fericit ! I-am citit poezia; prin aceste cuvinte scrise aici
ENTANGLEND WORDS de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363978_a_365307]
-
nu putem să ne împlinim decât în acel oraș, în acea casă, în acea țară în acea dregătorie. Nu suntem liberi! Nu suntem fericiți pentru că nu avem Dragoste. Sufletul e gol. Îl ocupăm cu orice. De fapt umplem un gol nesfârșit pe care il purtăm în noi de la începutul lumii când am pierdut legătura cu Divinitatea, Devenim dependenți de multe, de cafeaua de dimineață, de omul de lângă noi, de animalul de companie, de anotimpul preferat, de prieteni de mirosuri, de haine
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
Suntem înconjurați de verdele naturii, izvor de inspirație poetică pentru poeți și scriitori, mijloc de relaxare pentru vârstnici. Marginile aleilor sunt pietruite, pe partea dreaptă vis-a-vis de lacul verde. La tulpina copacului stă de veghe, un citat: Copacii sunt efortul nesfârșit al Pământului de a vorbi cu cerul”- Rabindranath Tagore. Grădina Botanică poate fi asemuită cu verdele smaraldului, piatră prețioasă cu efecte benefice asupra corpului uman, purtat pe degete la mână, în bijuterii alese.În limbajul culorilor, verdele semnifică:realitatea, idealul
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
stângă/ un semn/ un L și un D/ un ajutor din umbră/ o forță interioară din necunoscut/.”(Semnul divin). Sperăm ca această ”forță interioară” să irumpă, ca un cutremur al expresivității, eliberate din chingile poeziei canonice, spre zările albastre și nesfârșite ale mirabilei creații. ILORIAN PĂUNOIU PS: Prefața a fost scrisă în luna Martie 2016. Referință Bibliografică: Floarea poemului sau efectul morganatic / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
în ziua de azi, când până și aerul costă bani grei, cineva să dea trecătorilor, cărți de pomană. Glasul scriitorului putea fi auzit numai în micile pauze sau când arareori, vacarmul muzicii se domolea pentru câteva momente. Solomon repeta la nesfârșit, cu trăsăturile feței înghețate într-o ingenuă grimasă, ca și cum ar fi avut un junghi la inimă: ”Citiți, măi copii! Citiți. Atâta vă costă, dragii mei: să citiți...” Era în al nouălea cer că vedea pe fețele celor care primeau romanul
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
poate fi restaurată așa cum monumentele istorice pot fi restaurate pentru a putea regăsi esența aceea a ei, a ființei peste care s-au așternut atâtea măști încât culorile vechi au fugit răsturnând armonia pământului. De asta cred că apar dureri nesfârșite, de asta se nasc erorile și toate celelalte ale vieții. Restaurările repetate distrug. Poate că dacă ar exista un altfel de meșteșug prin care să intri subtil în straturile străvechi ale ființei tale, poate că descoperirile ar uimi soarele, luna
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
natural al trupului, purtat în spectacole private sau cu public, este și singura realitate a corpului pe care o putem percepe și poseda cu adevărat. Este semnificativ timpul și atenția pe care femeile o acordă astăzi îngrijirii pieli. Petrec ore nesfârșite în saloanele de frumusețe, combinând adesea băile cu tratamentele rezervate odinioară doar doamnelor de viță nobilă. Înfrumusețarea este un act democratic și relativ accesibil, preocupând nu doar femeile, ci, mai de curând, și pe bărbați. Scopul tratamentelor și al relaxării
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
noastre și cât mai aproape de cum ne-a zămislit Ziditorul la facerea lumii. Ne cucerește lectura "Pastelului de borangic" pentru că e o carte în care puritatea copilăriei este copleșitoare, aduce liniște și calm. Totul este o poveste,/ Vis frumos și nesfârșit,/ Că-nainte mult mai este ... / Alb pastel de borangic" (Pastel de borangic). Am convingerea că această carte va înfrunta timpul și se va înscrie în rândul celor mai solicitate volume pe la grădinițele școlare și pe la clasele micilor școlari.” prof. ELENA
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
univers intim, care vine către tine cu timiditate și pe care ți-l apropriezi cu bucurie de îndată ce îi parcurgi primele cuvinte. Povestea iernii capătă în "Pastel de borangic" o nouă viață, aceea a umanului din noi care își trăiește la nesfârșit copilăria trecută. E aici un amestec continuu de îngeri, de alb și de "șiruri mari de nestemate" scoborâte din înaltul văzduhului înghețat, ca un tablou minunat și plin de vrajă al unui timp ce niciodată nu a ajuns să moară
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]