2,731 matches
-
ultimul duce de Neapole a murit luptând alături de regele normand în bătălia de la Rignano. Înfrângerea de la Rignano, pe de altă parte, a deschis calea pentru cucerirea normandă a Neapolelui, dat fiind că Sergiu a murit fără a avea moștenitori, iar nobilimea napolitană nu a putut ajunge la un consens cu privire la succesorul său. Cu toate acestea, a fost nevoie să treacă doi ani de la moartea lui Sergiu la încorporarea Neapolelui în Regatul Siciliei. Se pare că nobilimea a exercitat autoritatea în perioade
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
fără a avea moștenitori, iar nobilimea napolitană nu a putut ajunge la un consens cu privire la succesorul său. Cu toate acestea, a fost nevoie să treacă doi ani de la moartea lui Sergiu la încorporarea Neapolelui în Regatul Siciliei. Se pare că nobilimea a exercitat autoritatea în perioade de interimat; s-a presupus adeseori că aceasta a fost perioada de încheiere a independenței napolitane față de dominația normandă. Pe parcursul acestei perioade, feudalii normanzi au apărut pentru prima dată în regiunea Neapolelui, cu toate că pisanii, inamici
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
pentru prima dată în regiunea Neapolelui, cu toate că pisanii, inamici față de Roger al II-lea, au susținut independența Neapolelui, probabil până către 1139. În acel an, Roger a reușit să absoarbă ducatul în cadrul regatului său. Papa Inocențiu al II-lea și nobilimea napolitană l-au recunoscut pe fiul mai mic al lui Roger, Alfons de Hauteville, ca duce. Cucerirea sudului Italiei de către normanzi a fost martora unei infuzii a stilului romanic și a formelor arhitecturale normande. Unele castele au fost extinse pe
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
districtul din jurul lacului Fucino, Robert a pătruns de-a lungul coastei Adriaticii. El l-a făcut pe fratele său Drogo conte de Chieti (sau Teate). În 1076, familia Ortona a căzut în cele fin urmă cu ajutorul trupelor lui Robert Guiscard. Nobilimea longobarda locală, până la Pescara, i-a prestat omagiu. Robert abea sub comanda sa 500 de cavaleri. În schimbul ajutorului dat de către unchiul său, el i-a trimis acestuia un contingent format din propriii săi oameni pentru a-l sprijini pe duce
Robert I de Loritello () [Corola-website/Science/328228_a_329557]
-
În schimbul oferirii mîinii surorii sale, Gisulf i-a solicitat lui Guiscard să distrugă două castele ale fratelui mai mic al acestuia, Guillaume, care uzurpa teritoriul lui Gisulf. Papalitatea, aflată în conflict cu Sfântul Imperiu Roman (lupta pentru învestitură) și cu nobilimea din Roma, a decis să recunoască pe normanzi și să și-i asigure pe aceștia ca aliați. Ca urmare, la conciliul de la Melfi din 23 august 1059, Papa Nicolae al II-lea l-a învestit pe Guiscard ca duce de
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
rivali și dușmani ai regelui. Boris Kalamanos, care era fiul nerecunoscut al soției adultere a regelui Coloman, a încercat fără succes să acceadă la tron cu ajutorul militar al inamicilor Ungariei, incursiunile sale armate desfășurându-se fără un sprijin real al nobilimii maghiare. Géza al II-lea, fiul lui Béla, care i-a succedat acestuia din umră în 1141, a fost promotorul unei politici externe foarte active. El i-a sprijinit de exemplu familia Welf împotriva familiei Hohenstaufen în luptele interne din
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
alte grupuri de nobili. „Adevărații nobili” își stăpâneau domeniile fără să aibă obligații, spre deosebire de ceilalți proprietari funciari, care erau obligați să presteze servicii militare sau alte servicii speciale în schimbul pământului deținut. În această perioadă, administrația a început să se modifice: nobilimea locală era reprezentată în procedurile legale de doi până la patru „juzi” aleși în fiecare comitat. În această perioadă, s-a generalizat obiceiul nobililor bogați care aveau capacitatea financiară să-și ridice fortărețe și să oblige pe aristocrații mărunți să devină
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
nu a putut să-și exercite în mod real autoritatea asupra teritoriilor Regatului Ungariei după încoronarea sa cu Sfânta Coroană din 1310, magnații păstrând controlul de facto asupra celei mai mari părți a țării. Carol Robert, bazându-se pe sprijinul nobilimii mărunte și a clerului, a lansat în anii care au urmat o serie de expediții împotriva magnaților care se opuneau autorității sale. Noul rege a profitat din plin de lipsa de unitate dintre magnați, iar trupele regale i-au înfrânt
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Carol I a fost arhitectul unei structuri centralizate a puterii în primele decenii ale secolului al XIV-lea. Plecând de la concepția conform căreia cuvântul regal are putere de rege, el nu a convocat niciodată Dieta. Pentru a-și asigura sprijinul nobilimii mărunte, el a cedat o serie de moșii confiscate de la magnați celor care i-au fost credincioși, făcându-i dependenți de veniturile pământurilor și castelelor, stăpânite doar temporar. Acest sistem a propulsat în timpul domniei sale o serie de familii nobiliare noi
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
buget el a crescut taxele aplicate iobagilor și a cerut plata acestora în bani, nu în produse. Tulburările sociale au erupt la finalul domniei lui Sigismund ca rezultat al taxelor tot mai mari și a presiunilor exercitate de magnați asupra nobilimii mărunte. Prima revoltă țărănească a izbucnit când un episcop din Transilvania a poruncit țăranilor să plătească zeciuiala în bani, nu în produse sau servicii. De asemenea, învățăturile lui Jan Hus, care deveniseră populare în Transilvania au făcut ca acțiunile episcopului
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
El a avansat treptat, ajungând general, guvernator militar al Transilvaniei, erou de război și, din punct de vedere material, unul dintre cei mai mari proprietari funciari ai Ungariei. El și-a folosit averea personală și sprijinul primit din parte micii nobilimi pentru înfrângerea opoziției magnaților și alegerea în funcția de regent. Iancu de Hunedoara a format o armată de mercenari finanțată prin impunerea unei taxe nobililor, prima de acest fel din lume. El a reușit să înfrângă forțele otomane în Transilvania
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
îl îndepărteze de pe tron pe Ladislau. Magnații au uneltit să îi ucidă pe cei doi frați Corvin: i-a invitat la curtea regală, iar fratele cel mai în vârstă a fost executat. Matei Corvin a ajuns prizonier în Boemia. Mica nobilime s-a dovedit în continuare loială familiei Corvin. După moartea lui Ladislau, micii nobili au plătit răscumpărarea cerută pentru eliberarea lui Matei și l-a proclamat rege. Acesta a fost primul caz în Regatul Ungariei în care un nobil fără
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
primul caz în Regatul Ungariei în care un nobil fără obârșie regală și fără puternice relații la curte să urce pe tronul țării. Deși Matei Corvin a convocat cu regularitate Dieta și a lărgit puterile politice în comitate ale micii nobilimi, el a exercitat în fapt o conducere absolutistă prin intermediul birocrației seculare. El a angajat aproximativ 30.000 de mercenari străini pentru armata permanentă și a construit o rețea de fortărețe de-a lungul frontierei sudice a regatului, dar nu a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
exclamație. Rege Valdislav al II-lea a donat cea mai mare parte a proprietăților regale marilor nobili. Prin această metodă, regele a încercat să câștige sprijinul magnaților și să-și întărească puterea. După această încercare naivă de câștigare a sprijinului nobilimii, puterea centrală a fost obligată să facă față unor dificultăți financiare extreme. Nobilii reprezentați în Dietă au reușit să reducă cheltuielile militare cu 70-80%, într-un moment total nepotrivit pentru asemenea aconomii. Reformele lui Matei Corvin nu au supraviețuit deceniilor
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
de mercenari. După încoronarea noului rege, armata lui Matei Corvin s-a împrăștiat, tocmai în momentele în care turcii se pregăteau să atace Ungaria. Magnații au reușit să desființeze administrația profesionistă a fostului rege și a intrat în conflict cu nobilimea măruntă. În 1492, Dieta maghiară a limitat libertatea de mișcare a iobagilor și a crescut obligațiile acestora. Nemulțumirile țăranilor au izbucnit violent în 1514, când o armată bine înarmată de țărani pregătită pentru o cruciadă împotriva turcilor s-a revoltat
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
au izbucnit violent în 1514, când o armată bine înarmată de țărani pregătită pentru o cruciadă împotriva turcilor s-a revoltat împotriva magnaților sub conducerea lui Gheorghe Doja și s-a dezvoltat într-un adevărat război țărănesc. Marea și mica nobilime, unită de amenințarea războiului țărănesc, s-au organizat și i-au înfrânt în cele din urmă pe răsculați. Doja și alți rebeli au fost executați în mod sălbatic, dar forța de luptă a Regatului Ungariei a fost definitiv compromisă. Sub
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Fiecare și-a proclamat suveranitatea asupra întregii țări, dar niciunul nu a avut suficiente resurse pentru a-și elimina rivalul. Zápolya, care îndeplinise funcția de guvernator militar al Transilvaniei, a fost recunoscut de către sultan în schimbul statutului de vasal. În plus, nobilimea măruntă îl sprijinea pe localnicul Zápolya și nu pe străinul Ferdinand. Ferdinand în schimb se bucura de sprijinul magnaților din vestul Regatului Ungariei. Ei au sperat că noul rege ar fi putut să obțină sprijinul fratelui lui, Carol Quintul, pentru
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
capitală la Bagdad, la granița dintre lumea arabă și cea persană, devenind centrul culturii, științei și artei islamice, prosperând ca un oraș comercial în secolele următoare. Califatul Abbasid și-a lărgit baza puterii personale prin cooptarea noilor convertiți din rândurile nobilimii persane în toate funcțiile din sistem: guvernatori și marele vizir. Abbasizii au încurajat convertirea la islam a populațiilor suspuse. Au avut ca centre Bagdadul, Samara și Merv, în Persia. Au stimulat sinteza culturii arabe. Au înfruntat probleme precum dificultatea guvernării
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
Pacta conventa a fost un presupus acord încheiat între regele Coloman al Ungariei și nobilimea croată în 1102 sau mai târziu. În vreme ce unii afirmă că era vorba de o uniune voluntară a celor două monarhii, care permitea Croației să rămână un regat suveran, alții susțin că Ungaria a anexat Croația și a forțat clasa conducătoare
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
rege al Croației.. Acordul prevedea ca Ungaria și Croația să fie guvernate de același monarh ca două regate separate. În timpul ceremoniei de încoronare de la Biograd na Moru, Coloman a promis celor prezenți păstrarea tuturor drepturilor Croației și drepturi suplimentare pentru nobilimea locală. Croații îl recunoșteau pe Coloman ca rege al Croației și Dalmației și i-au promis ajutor în război pe cheltuiala lor dreapta fluviului Drava și pe cheltuiala ungurilor pe partea stângă a râului. Coloman și urmașii lui au fost
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
largă autonomie internă. Sursa de inspirație pentru textul documentului ar fi putut fi situația politică și socială din cei 300 de ani de după anul 1102, când cele două regate au fost unite sub conducerea regelui maghiar prin libera alegere a nobilimii croate sau prin forța armelor ungurilor. Aristocrația croată și-a menținut legile și privilegiile, inclusiv prevederile care priveau serviciul militar doar în limitele granițelor propriului regat. În conformitate cu studiile pentru fosta Iugoslavie a Bibliotecii Congresului SUA, regele Coloman a zdrobit orice
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
de vedere al interpretării juridice a uniunii personale din punctul de vedere croat, Ludovic al II-lea nu a lăsat nici un moștenitor pe linie masculină și purtătorul legal al uniunii (regele) nu a mai existat din momentul morții sale, permițând nobilimii croate să își aleagă din nou monarhul. Spre deosebire de unguri, istoricii austrieci nu au pretins niciodată că au cucerit Croația și nu au ridicat nicio obiecție față de abordarea alegerii monarhului de către croați după anul 1526. Preambulul Compromisului ungaro-croat din 1868 afirmă
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
nu a existat cu adevărat vreodată, dar legenda existenței sale a fost un sprijin important în favoarea poziției privilegiate de mai târziu a Croației în cadrul Imperiului Habsburgic. Ei cred că deși Croația a încetat să mai existe ca un stat independent, nobilimea croată a păstrat puteri politice relativ puternice, iar Klaić consideră că manuscrisul Trogir, cea mai veche versiune a presupusului pact nu este acordul unei capitulări, ci descrie relațiile vremii dintre rege și nobilime și își află sursele în situația existentă
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
să mai existe ca un stat independent, nobilimea croată a păstrat puteri politice relativ puternice, iar Klaić consideră că manuscrisul Trogir, cea mai veche versiune a presupusului pact nu este acordul unei capitulări, ci descrie relațiile vremii dintre rege și nobilime și își află sursele în situația existentă în secolul al XIV-lea.
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
Pavia câteva luni mai târziu. Ca parte a planurilor de a integra Lotharingia în posesiunile Franciei de est, domnia lui Zwentibold a fost impusă de tatăl său, susținută de arhiepiscopii Herman I de Köln și Ratbod de Trier, împotriva rezistenței nobilimii locale. Dat fiind că el a sprijinit populația de rând prea mult, a început să atragă adversitatea la puîină vreme. El lupta împotriva nobililor nesupuși atunci când tatîl său, Arnulf a murit în 899, iar fiul legitim al acestuia, Ludovic Copilul
Zwentibold () [Corola-website/Science/328383_a_329712]