4,483 matches
-
angajându-se într-un astfel de război, Estonia va atrage suportul puterilor occidentale pentru cauza independenței Estoniei față de URSS și astfel va reuși să își conserve independența. Forțele sovietice au recucerit Estonia în toamna lui 1944, după lupte grele în nord-estul țării pe râul Narva, pe Linia Tannenberg ( Sinimäed), în sud-estul Estoniei, pe râul Emajõgi, și în Arhipelagul Eston. În fața reocupării țării de către Armata Roșie, zeci de mii de estoni (inclusiv o majoritate a intelectualilor, circa 80.000 de persoane în
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
aprilie 2003. Frontiera terestră a Estoniei cu Letonia se întinde pe 267 kilometri; frontiera cu Rusia are 290 kilometri. Între 1920 și 1945, granițele Estoniei cu Rusia, stabilite prin Tratatul de Pace de la Tartu din 1920, se întindeau și la nord-est de râul Narva, cuprinzând orașul Peciorî (Petseri) din sud-est. Acest teritoriu, de circa , a fost înglobat de Stalin Rusiei la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, frontiera între Estonia și Rusia nu este definită nici astăzi
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
27° 21' longitudine estică, orașul se află la o depărtare de 120 km de București, 144 km de Constanța și 25 km de Drajna (unde există intrare pe autostrada București-Constanța). Prin oraș trece șoseaua națională DN3, care îl leagă spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La Călărași, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN21, care duce spre nord la Slobozia și Brăila; și șoseaua națională DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni (județul Ialomița; unde
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
șoseaua națională DN3, care îl leagă spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La Călărași, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN21, care duce spre nord la Slobozia și Brăila; și șoseaua națională DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni (județul Ialomița; unde se termină în DN2A). Municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria. În general,arealul pe care se află
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
C, la 10 august 1951. Calculele de specialitate arată că municipiul Călărași beneficiază de un potențial caloric ridicat, a cărui valoare ajunge la 125 kcal/cm2. În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
practic unite cu orașul. Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
1919 Sighetul a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic) și, totodată, reședința plășii Sighet. Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin granița de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giulești
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
mai departe spre Român); și spre nord de , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Tot din DN28A, la Blăgești se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre nord-est la Hărmănești, Todirești, Balș și Cotnari (unde se termină în DN28B). Orașul este nod feroviar, gară să de pe calea ferată Suceava-Roman fiind punctul de la care se ramifică o altă cale ferată importantă spre Iași (Magistrală CFR 606), precum și una secundară
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie. Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a doua zone: Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
privatizării, astăzi aceste societăți nu mai funcționează. După anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comerțul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de piață. Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: Municipiul Vaslui se limitează cu comunele: Orașe apropiate Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
îl leagă spre vest de Piatra Neamț și spre est de Vaslui. Tot din DN2, la Roman mai pornesc șoselele județene DJ207B, care îl leagă spre nord de Cordun și Săbăoani (unde se termină tot în DN2); DJ201A, care duce spre nord-est la Tămășeni și mai departe în județul Iași la Răchiteni (unde se termină în DN28); și DJ207A, care duce spre est la Sagna, Bâra, Boghicea și mai departe în județul Iași la Sinești și Popești. Gara Roman este stație a
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
județului de restul localităților. De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra Olt (sud) și apoi Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București. Municipiul Râmnicu Vâlcea se află așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei. Se găsește la o altitudine de 240-260 m. Are ca vecinătăți următoarele localități: la est comunele Budești și Blidari, la nord comunele Bujoreni și Dăești, la vest comuna Vlădești și orașul Ocnele Mari, iar la sud orașul Băbeni
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,76%). Pentru 9,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La Oltenița se află situl arheologic de interes național „Gumelnița” aflat la nord-est de oraș, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița. În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt alte situri
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Bourul-Ibănești de pe stânga văii Șiretului și Câmpia Moldovei pe cursul superior al râului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest și vest de oraș sunt Măgura Ibănești (385m), Pietriș-Dersca (472m), Hăpăi (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Șiretului iar spre nord-est, la 35-40 km este valea Prutului. Ca poziție pe glob, Dorohoi se află la intersecția paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Așezarea pe acestă latitudine face că orașul să primească o cantitate de căldură mai mică decât
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri. Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
oprit de paravanul munților Carpați. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Brateș, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat. Exact prin fața intrării pe plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul. Aflat în extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este un municipiu în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Șoldănești și Țarna Mare. Se află în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de de locuitori, fiind al doilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat municipiu în anul 1995, împreună cu alte 2 localități din județul Suceava: Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
și romano-catolici (1,6%). Pentru 7,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Actualul municipiu Suceava este compus din trei zone morfostructurale, care formează un triunghi: Cartierul Obcini este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează la nord-est cu cartierul George Enescu, de care este despărțit de Calea Obcinilor. În partea de vest, Obcini se învecinează cu satul Sfântu Ilie, care aparține de comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei. Obcini este
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
după 2000 două centre comerciale: Metro și Galleria (care a funcționat în perioada 2009-2013). Cartierul George Enescu este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează cu Obcini la sud-vest și cu Areni, Mărășești și Zamca la est și nord-est. A fost construit în perioada anilor '70 ai secolului al XX-lea în jurul bulevardului cu același nume (principala axă rutieră care îl străbate). George Enescu este un cartier de blocuri, fiind zona cu cea mai mare densitate a populației din
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
din municipiul Suceava. Conține o parte dintre cele mai mari complexuri de locuințe ale orașului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo”, „Albina”. În partea sud-vestică a cartierului se găsește Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland. Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Bucovinean (organizat în aer liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri, Hărbăria este în continuare o zonă cu alunecări de teren. Zona Hărbăriei se mai numește Ițcanii Vechi. Aici se află a doua biserică
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Biserica Sfinții Apostoli, fost lăcaș de cult luteran. O proporție semnificativă a locuitorilor este de origine poloneză, iar în trecut au trăit aici mulți germani și evrei. Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. Din punct de vedere al întinderii și al populației, Burdujeni este cel mai mare cartier sucevean. Este poziționat pe malul stâng al râului Suceava, care reprezintă granița cu vechiul oraș Suceava și cu Bucovina, Burdujeni fiind singura
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
a fost construit în trei etape, în deceniile al optulea și al nouălea din secolul trecut. În funcție de dispunere și de perioada în care au fost construite blocurile de locuințe, se împarte în: Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localități Burdujeni și se întinde pe o zonă deluroasă, la nord de cartierul Cuza Vodă III, între fostul Cinematograf „Burdujeni” și pădurea de la Adâncata. Este un cartier în întregime de case, dispus
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]