2,642 matches
-
Stichirile evanghelice - un manuscris pe bază de neume (Kriuki) a mănăstirii lipovenești Belaja Krinica. In probleme de slavistică a colaborat cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul al doilea sunt studiate din punct de vedere muzicologic toate cântările religioase din Oktoih. Lucrarea poate fi cercetată la : Lucrarea a fost recenzată în 1989 de către Prof. Dr. Christian
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
neume (Kriuki) a mănăstirii lipovenești Belaja Krinica. In probleme de slavistică a colaborat cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul al doilea sunt studiate din punct de vedere muzicologic toate cântările religioase din Oktoih. Lucrarea poate fi cercetată la : Lucrarea a fost recenzată în 1989 de către Prof. Dr. Christian Hannick (Catedra de Filologie-slavistica a Universității Trier
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
Ismail. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Hagi-Curda (în ), în acel an el fiind redenumit Komîșivka. Localitatea Hagi-Curda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. După cum atestă o notație de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, satul a fost înființat prin unirea a mai multor cătune din zonă și au format o așezare mai mare, cu numele de Frumușica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
cilindric și sferic. Deoarece ecuațiile Navier-Stokes sunt ecuații vectoriale, însemnă că scrierea lor în diversele sisteme de coordonate nu mai este la fel de simplă ca scrierea unor ecuații scalare, precum cea a transferului de căldură. Scrierea explicită a sistemului Navier-Stokes, cu notațiile uzuale formula 43, formula 44 și formula 45, pentru componentele vitezei pe cele trei direcții, este următoarea: De notat că gravitația a fost considerată ca forță, deci, în general vom avea trei proiecții ale ei pe cele trei direcții ale sistemului de coordonate
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
o prietenoasă apropiere... îndemn spre comunicare, poate chiar loc rivnit!?! Cei plecați își au portretele puse la vedere - se uită unii chiar viu...“, notează pictorul pe o schiță făcută la fața locului. Unde descoperă artistul nostru acest loc? Aflăm din notațiile sale - vizitind columbarii și sarcofage paleocreștine. Popasul român a lui Bogdan Vladuta este, în final, un pelerinaj la rădăcinile creștinătății. Este asemeni unui parcurs inițiatic în încercarea de a descoperi eternitatea, ca o prezență concretă a existenței noastre. Cei doi
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
IIII” în loc de „IV” Cifrele romane apar pe monedele imperiale în indicațiile de titulatură purtată în mai multe rânduri, ca titlul de imperator (exemplu: IMP XII), de putere tribuniciară (exemplu: TR PP II) sau de consul (exemplu: COS II). Printre aceste notații, formele aditive IIII și VIIII sunt cele folosite în mod curent. (Vezi, de exemplu, reversul sesterțului de alături, cu indicația COS IIII și nu "COS IV", privitor la al patrulea consulat al lui Antoninus Pius). Aceasta este notația originară a
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
Printre aceste notații, formele aditive IIII și VIIII sunt cele folosite în mod curent. (Vezi, de exemplu, reversul sesterțului de alături, cu indicația COS IIII și nu "COS IV", privitor la al patrulea consulat al lui Antoninus Pius). Aceasta este notația originară a "cifrelor romane", formele sustractive, de tipul IV, IX, sunt mai recente și nu sunt folosite pe monedele romane. Cifre apar și în secolul al IV-lea, precum și în cele următoare, pe reversurile monedelor bătute pentru aniversarea domniei. Și
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
romane", formele sustractive, de tipul IV, IX, sunt mai recente și nu sunt folosite pe monedele romane. Cifre apar și în secolul al IV-lea, precum și în cele următoare, pe reversurile monedelor bătute pentru aniversarea domniei. Și acolo se găsesc notații aditive pentru cifre: o monedă emisă la 30 de ani de domnie a lui Constanțiu al II-lea poartă inscripția VOT XXX MULTIS XXXX. Cel mai simplu mod de a scrie cifre romane se poate face prin divizarea numărului în
Cifre romane () [Corola-website/Science/319881_a_321210]
-
paralele și distribuite. Grupul de cercetare Distributed Computer Network (DCN) din cadrul Universității Tehnice din Sankt Petersburg a dezvoltat un astfel de sistem de software în vederea analizei acurateței programelor; noua aplicație fost denumită COVERS (Concurrent Verification and Simulation). Acest sistem permitea notația grafică a modelării structurii și comportamentului sistemului. Această aplicație a fost dezvoltată în cadrul cercetarea pentru Hewlett Packard (?). În 1998, succesul acestei cercetări a inspirat laboratorul DCN să înființeze o companie având ca scop dezvoltarea unui software de simulare de nouă
AnyLogic () [Corola-website/Science/319908_a_321237]
-
matrix, în română: matrice de împrăștiere). Ea a fost introdusă de Wheeler în studiul reacțiilor nucleare; ulterior, Heisenberg a subliniat rolul central jucat de matricea S în teoria proceselor elementare. Expresia exponențială a operatorului de evoluție în timp este o notație simbolică pentru seria de integrale multiple unde Simbolul formula 74, numit "produs cronologic", indică faptul că, în produsul de operatori care urmează, factorii apar în ordine crescândă a variabilelor temporale, de la dreapta la stânga: produsul formula 75 este ordonat cronologic dacă formula 76 Calculul
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]
-
helicitate bine determinate, și de fotoni cu vector de undă și polarizare bine determinate. În reprezentarea numerelor de ocupare, aceste stări sunt descrise ca rezultând din aplicarea de operatori de creare sau anihilare asupra stării de vid formula 78 Cu o notație simplificată: Termenul de ordin zero, cu elemente de matrice nenule doar dacă stările inițială și finală coincid, nu reprezintă un proces fizic. Elementul de matrice generic se calculează apelând la dezvoltarea câmpurilor în unde plane. Integrările în spațiu-timp produc o
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]
-
său de durabilitate naturală la insecte, sunt prezentate în tabelul 3.7.3. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă este necesar să se prevadă un tratament de protecție. S(H), S(A), n/ Nuc: a) în tabel sunt utilizate următoarele notații pentru insecte xilofage: H - Hylotrupes bajulus, A - Anobium punctatum, L - Lyctus linearis, T - Termite, SH - duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil. ... b) este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate S, cu excepția
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
în unele domenii specifice ("baza de numerație binară, octală, hexazecimală"). Orice sistem de numerație pozițional are asociat o bază de numerație definită prin: Întrucât majoritatea bazelor de numerație folosesc ca simboluri "cifrele arabe" și "literele alfabetului latin" este necesară o "notație" care să indice baza folosită pentru reprezentarea unui număr. De obicei aceasta se notează ca un "subindice între paranteze rotunde", de ex. 354 (354 în baza 7), iar pentru bazele „2”, „8” și „16” se pot utiliza alternativ literele „b
Bază de numerație () [Corola-website/Science/297277_a_298606]
-
utiliza alternativ literele „b” (de la binar), „o” (de la octal) respectiv „h” (de la hexazecimal). Există și alte convenții de notare a bazei de numerație folosită. De exemplu, la numărul 55 scris în sistemul hexazecimal se adaugă fie un prefix „0x” (rezultând notația 0x55), fie un sufix „h” (rezultând notația 55h). Valorile numerice pentru care nu se specifică baza de numerație se consideră de regulă că sunt scrise în baza de numerație octala. Orice număr întreg, superior sau egal cu 2 poate fi
Bază de numerație () [Corola-website/Science/297277_a_298606]
-
de la octal) respectiv „h” (de la hexazecimal). Există și alte convenții de notare a bazei de numerație folosită. De exemplu, la numărul 55 scris în sistemul hexazecimal se adaugă fie un prefix „0x” (rezultând notația 0x55), fie un sufix „h” (rezultând notația 55h). Valorile numerice pentru care nu se specifică baza de numerație se consideră de regulă că sunt scrise în baza de numerație octala. Orice număr întreg, superior sau egal cu 2 poate fi o bază de numerație. Dacă „b” este
Bază de numerație () [Corola-website/Science/297277_a_298606]
-
secolului al XVIII-lea. "Kitab-i-musiki", "Cartea muzicii", scrisă în limba turcă, este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor, concepută în perioada vieții acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice și religioase, primul sistem de notație muzicală al muzicii otomane (a fost contemporan cu Johann Sebastian Bach) savantul punând în discuție și importanța muzicii religioase ortodoxe și influențarea acesteia de către muzica bisericească bizantină. Studiul se referă la compozitori otomani, cuprinzând ilustrarea curentelor și tematicilor, exemplificate printr-
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
Coniderate de autorul lor submediocre, vor fi "uitate" în paginile publicației. Pe 7 decembrie schițează un nou proiect: "Răscoala", dramă în patru acte. Pe 29 ianuarie 1914, apare un nume nou printre titlurile de până acum, "Ion". Roman. L. Rebreanu" (notație datată pe verso-ul unei file oarecare; cf. "Arh. L.R., II, ms. 1"). Vor mai trece ani până când "Zestrea" uceniciei literare va apărea cu noul titlu în librării. Pe data de 31 iulie, la București, apare cotidianul "Ziua," sub conducerea
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
opera în continuare în mod abstract, fără a cunoaște a priori valoarea concretă de adevăr a elementelor de bază inițiale. În programare se folosesc exact aceleași operații de logică binară ca și cele de mai sus, cu o singură diferență: notația. Astfel, exemplul mai complex de mai sus s-ar scrie "(P || Q) && !(P && Q)". Atât rezultatele cât și scopul acestor operații sunt identice cu cele ale logicii generale: pentru a permite programatorilor să creeze un sistem valid de decizii logice
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
tipică pentru țările nordice a fost scrierea combinației de litere „ae” ca æ - sau câteodată ca a' - deși metodele variau cu regiunea. Combinația „ao” a fost în mod similar notată a, iar "oe" a devenit o. Mai târziu, aceste trei notații au devenit literele separate ä, å și ö. Prima dată când noile litere au văzut tiparul a fost în "Aff dyäffwlsens frästilse" („Prin Tentația Diavolului”), lucrare publicată de Johan Gerson în 1495. Suedeza modernă ("nysvenska") apare odată cu inventarea presei de
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
a hotărât că oricare din cele două variante este legală (Liber Extra, 5. 40. 14. 1). Alte sărbători din perioada 25-28 februarie sunt și ele mutate în ziua următoare într-un an bisect (deși ar cădea în aceeași zi conform notației romane). Practica este încă urmată de cei ce folosesc vechile calendare. revizuit din Bangladesh și își organizează anii modificați în așa fel încât ziua suplimentară să fie cât mai aproape de cea de 29 februarie în calendarul gregorian, pentru a simplifica
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
legată printr-o funcție. Folosind simbolul Δ pentru a nota modificarea (variația) unei cantități, această rată se definește ca limita raportului variațiilor (diferențelor): pe măsură ce Δ "x" tinde spre 0 sau altfel exprimat Δ "x" e în vecinătatea lui 0. În notația lui Leibniz, derivata lui "y" în raport cu "x" se scrie sugerând raportul a două diferențe numerice (cantități) infinitezimale (în vecinătatea lui 0). Expresia de mai sus se poate pronunța fie ""dy supra dx"", fie ""dy la dx"". În limbajul matematic contemporan
Derivată () [Corola-website/Science/298215_a_299544]
-
Argand și Hamilton și introducerea cuaternionilor și de către acesta din urmă. Acestea sunt elemente din , și ; tratarea lor drept pot fi găsită la Laguerre în 1867, care și el a definit sisteme de ecuații liniare. În 1857, Cayley a introdus notația matriceală, care permite o armonizare și o simplificare a aplicațiilor liniare. În același timp, Grassmann a studiat calculul baricentric inițiat de Möbius. El și-a imaginat mulțimi de obiecte abstracte dotate cu operațiuni. În lucrarea sa sunt prezente conceptele de
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
timp, cum ar fi circuitele electrice, oscilatorii armonici, dispozitive optice și sistemele mecanice. Transformata Laplace a unei funcții "f"("t"), definită pentru toate numerele reale "t" ≥ 0, este o funcție "F"("s"), definită prin expresia: Limita inferioară 0 este o notație prescurtată care înseamnă Parametrul "s" este în general număr complex: Această transformare integrală are un număr de proprietăți care o fac utilă în analiza liniară a sistemelor dinamice. Cel mai semnificativ avantaj este acela că derivarea și integrarea devin, respectiv
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
necesităților din fizică, și joacă un rol important în formularea multor legi din fizică, în principal a celor din electrodinamică. Conceptele moderne ale integrării se bazează pe teoria matematică abstractă numită integrală Lebesgue, dezvoltată de Henri Lebesgue. Leibniz a introdus notația standard a integralei, de forma unui "S alungit". Integrala din paragraful anterior se notează formula 3. Semnul ∫ notează integrarea, "a" și "b" sunt extremitățile intervalului, "f(x)" este funcția care se integrează, iar "dx" notează variabila în care se face integrarea
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
integrează, iar "dx" notează variabila în care se face integrarea. La început, "dx" reprezenta o "cantitate infinitezimală", iar S-ul alungit însemna „sumă”. Însă teoria modernă a integralei este construită pe alte fundamente, iar aceste simboluri tradiționale au devenit simple notații. Dacă o funcție are integrală, ea se numește integrabilă. Funcția pentru care se calculează integrala se mai numește integrand. Regiunea peste care este integrată o funcție se numește domeniu de integrare. În general, integrandul poate fi o funcție de mai multe
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]