2,777 matches
-
unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia referențială, dar savurează opera imaginarului. Cele două aspecte se nutresc reciproc din diferențele lor, totul conducând la crearea sensului și, dacă narațiunea este bine condusă, la uimirea admirativă. Pe măsură ce obiectele și proiectele SF-ului, născute din primele două revoluții industriale, se banalizau devenind obiecte obișnuite este cazul roboților, al grefelor
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pe straturile sociale și temporale ca și, la modul original, pe anacronismele purtătoare de sens. Poate, în sfârșit, reveni, cu noi atracții, la origini, adică ținând seama de știința pe cale de a se naște și de proiectele societății care o nutresc, cum ar fi colonizarea planetei Marte de către oameni sau colonizarea Lunii. În acest caz, SF-ul poate fi interesat, la fel ca filozofia și politica, de viitorul social și uman al invențiilor științifice. Însă o face prin propriile însușiri, formulând
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
i le conteste, mai ales că nu există pericolul unei ciocniri directe cu cele franceze în Centrul Europei, unde Rusia nu intenționa să facă noi achiziții teritoriale 129. Toate acele eforturi se datorau și faptului că cercurile conducătoare ruse au nutrit întotdeauna temere față de influență Franței asupra Suediei. Ce-i drept, în condițiile în care Carl Johan demonstrase, deja, că nu mai era, câtuși de puțin, "francez", ci întru-totul "suedez", acea temere se diminuase considerabil, lăsând, însă, loc alteia. Anume că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Jean Baptiste Julles Bernadotte, prinț de Pontecorvo, ca "prinț regal", în luna septembrie a aceluiași an, fără ca relațiile dintre Suedia și Marea Britanie să fie, totuși, total întrerupte. Acest fapt a înlesnit stabilirea unor raporturi normale și cu Bernadotte, desi Castlereagh nutrea față de el o nedisimulata antipatie. Deoarece, datorită marilor sale talente și experiența militară putea fi folosit, cu multă eficacitate, în războiul împotriva lui Napoleon Bonaparte, în cazul în care Suedia ar fi intrat ca parte 272 Lars Tangeraas, Castlereagh, Bernadotte
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Napoleon Bonaparte, asupra celor ruse, comandate de tarul Alexandru I, la Friedland, la 14 iunie 1807, victorie după care au început tratativele de pace franco-ruse, încheiate la Tilsit. Că unul ce jucase rolul principal în încheierea Convenției de la Bartenstein, Hardenberg nutrea speranța că avea să joace același rol și în tratativele pentru încheierea păcii generale, în numele Prusiei și al Rusiei. Și, pentru a-și dovedi capacitatea de a-l îndeplini, "îl dressa le célèbre plan de remaniement de l'Europe fondé
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
reveni de pe urma dezastrelor provocate de ultimul război cu Rusia și cu Austria și a pune în aplicare planurile de reformare structurală a sa, elaborate de sultanul Selim al III-lea. Iată, deci, tot atâtea motive care l-au determinat să nutrească chiar un grad de simpatie față de Franța, fără a i se alătură, totuși, în lupta împotriva celor două compețitoare la supremația politică în Orientul European, după cum a refuzat, constant, să dea curs presiunilor diplomatice exercitate de acestea de a intra
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
când Doamna și Domnul Ionescu m-au condus până la poartă, printre copacii ce străjuiau cărarea. Domnul Ionescu schiopătând (a fost rănit pe front) mi-a spus zâmbind că ar dori să-l vadă pe V. I. Popa sculptat în piatra. Nutresc speranța, că familia Ionescu și nu numai ei, să vadă de acolo din ceruri, materializarea promisiunii mele din anul 1973, de a-l imortaliza pe dramaturgul moldav. M. A. Povestiți-ne o întâmplare care v-a impresionat în Comuna Viișoara
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
statului român. Opoziția față de această propensiune către pro gres este reprezentată, previzibil, de forțele conservatoare. De la Barbu Catargiu la Lascăr Catargiu, ele sunt definite, ideologic, de ostilitatea implacabilă față de ideile novatoare. Exponente ale „reacțiunii“, elementele conservatoare refuză egalitatea politică și nutresc visurile restaurației boierești. Recrutânduși politicienii exclusiv din bazinul social al aristocrației, ei sunt destinați să frâneze drumul României către occiden talizare și luminile civilizației. Partid al egoismului de clasă, ei dispar, după 1918, striviți de carul triumfal al progresului istoric
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Apostol pentru a simboliza credința și dragostea care apără inima creștinului de orice afecțiune păcătoasă; coiful, care acoperea capul și promitea o anumită siguranță soldatului avântat în luptă, era considerat instrumentul cel mai indicat să exprime speranța pe care o nutrește creștinul, încrezător în promisiunile lui Cristos; încălțările militare, folosite să protejeze picioarele și gambele, îi indicau sprinteneala și promptitudinea necesară creștinului în predicarea Evangheliei păcii; sabia era simbolul apărării sale. Sfântului Paul îi pare fascinant, apropriat, să descrie și să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
după incendiul Romei (64 p.Chr.), iar una a fost pusă în corelație cu cealaltă, pentru a explica cauza verosimilă a unei atât de mari vărsări de sânge. Tacitus (55-117) expune opinia și convingerea populară, formată cu acel prilej. Autorul nutrește sentimente ostile față de creștini și față de Nero; îi denigrează atât pe unii cât și pe ceilalți și nu este destul de clar în descrierea sa. Cu toate acestea, pedepsele menționate de el în Annales, la care au fost supuși creștinii, sunt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru învățăturile sale morale, văzute drept o mustrare a conduitei sale imorale și delictuoase, Nero, considerând creștinii mult mai periculoși decât dușmanii săi politici, a apreciat necesară eliminarea acestora profitând de incendiul cazual și de ura pe care poporul o nutrea față de ei. Persecuția lui Nero are mai mult amprenta unei acțiuni de poliție; nu a fost o persecuție propriu-zisă și nu s-a extins spre toate provinciile Imperiului, după cum afirma eronat Orosius. Pentru unii istorici din secolul XX, nu au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Viața lui Constantin (cărțile I-II), care ne spune fără echivoc că Licinius a vrut să umilească, să lovească și să pedepsească lumea străină lui și regimului său, revărsând cu furie asupra creștinilor toată ura și invidia pe care o nutrea față de Constantin și față de Dumnezeul acestuia, care îl ocrotea. Cât timp a fost în alianță cu Constantin și s-a aflat în pace cu el, Licinius vedea motivele adevărate pentru a le apăra și proteja, iar acum, devenind dușmanul său
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sperând că prin nenorocirile lor, îi va provoca cea mai mare suferință lui Constantin; crezând totodată că, Bisericile creștinilor doresc și urmăresc un singur lucru, și anume să-l aibă numai pe el ca împărat. Patimile geloziei, urii și invidiei, nutrite până la exasperare i-au intensificat creativitatea în inventarea răului care, accentuându-se neostoit, l-au făcut să lase deoparte acțiunile de ranchiună împingându-l la acte inumane, inspirate de propria-i natură brutală. Persecuția liciniană (320-324) s-a desfășurat în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bărbați; a interzis vizitarea celor închiși. Odată ieșit din ambiguitate, Licinius a dezlănțuit o adevărată persecuție anticreștină, încercându-și plăcerea sadică de a-și face victimele să moară lent, pentru a le face conștiente de ura imensă pe care o nutrea împotriva lor. Nu mai practica decapitarea grabnică și tradițională, ci alte noi genuri de moarte: Un mod nou de a ucide creștini, nou pentru că nu fusese niciodată cunoscut în trecut. Într-adevăr, atrocitățile care au fost săvârșite la Amasia au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu o mare credință. În acest loc, se petrec acum mari minuni și sunt vindecate bolile de orice fel. Acest sfânt, după cum ne spun procesele verbale, a stat în închisoare 40 de zile fără să bea apă sau altă licoare, nutrindu-se numai cu mâncare cerească. 13. Aceste fapte au fost scrise pentru toate bisericile lui Dumnezeu, care se află în Nicomedia, în Bithynia, în Heracleea și la Cyzic, pentru ca întreaga mulțime să cunoască pătimirea sfântului martir și să se întărească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în solurile ușoare, îngrășăminte fosfatice și potasice. îngrășămintele azotate în doze moderate pot fi de folos, mai ales că în unele cazuri, năutul nu formează nodozități, bacteriile fixatoare de azot neavând condiții corespunzătoare de dezvoltare, iar ca urmare plantele se nutresc cu azotul pe care îl absorb din sol (BĂLTEANU GH., 1998). O recoltă de năut de 1.000 kg/ha boabe plus 2.000 kg /ha frunze și tulpini folosește 52,8 kg azot, 18,1 kg fosfor și 74
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
din această cauză: “Ma BCBG protestante aux gros seins...[...] Plus tard, ses seins sont tombés, et notre mariage s’est cassé la gueule lui aussi” (p. 212). Tonul adesea cinic al romanului este bruiat de afecțiunea pe care autorul o nutrește pentru personajele sale, ele Însele cauționate de ethosul contemporan muribund. Despre Michel: “Extrema indiferență pe care o manifesta, Într-un sens ca și În celălalt, pentru această chestiune [a lipsei afectivității, n.n.] era deja un semn Îngrijorător. Tradiționala luciditate a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a finitudinii. Este Însă și mai corect să vedem În autoficțiune o practică literară care-și revendică identitatea tocmai din momentul În care literatura a renunțat la ultimele iluzii ideologice - cu iz sau fără iz sacru - pe care le mai nutrea În secolul trecut. De ce termenul apare, În Franța, cu doar trei ani Înaintea morții lui Sartre și Barthes, cu cinci Înaintea desființării revistei Tel Quel, cu doi Înaintea apariției Condiției postmoderne a lui Lyotard? Poate pentru că autoficțiunea reprezintă o criză
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prima carte a sa se numește Sala de baie, tradusă la editura Unu, 1991), personajele lui Christian Oster au o relație stingheră cu locuința. N-o părăsesc, nici n-o locuiesc, se află undeva În marginea ei, mereu În așteptare. Nutresc o nostalgie dureroasă față de locuința originară - căreia i s-a substituit femeia - pe care n-o recunosc niciodată ca atare. Aflate la ananghie, Într-o agonie leneșă, parcă eternă, personajele lui Oster Încep să se simtă aici, În interstițiul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de care cititorul ia cunoștință din timp, incomodat Însă de lipsa oricărei informații despre presupusa legătură dintre el și Ferrer. Cei doi se Întâlnesc spre finalul romanului, printre cele câteva femei cu care Ferrer avea relații sporadice și pentru care nutrea sentimente incerte sau interes conjunctural. Se Împacă, tot răul spre bine. De Revelion, Însă, Ferrer se vede părăsit de ultima iubită (qui s’en est allée, aluzia la titlu este constantă de-a lungul romanului). Se hotărăște În ultima clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
totul se gestionează într-o completă izolare de restul lumii, colectivitatea producându-și propria ei supraveghere. Avem de-a face, așadar, cu o supraveghere autogenerată și reproductibilă, ceea ce explică, mai ales în contextul statelor polițienești, aversiunea pe care unii o nutresc față de vecinii lor (spioni ai intimității, ai vieții de familie) și față de portărese (surse de informație privată). Regimurile totalitare nu se sfiesc să utilizeze resursele supravegherii de proximitate bizuindu-se nu numai pe unii membri ai comunității urbane, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
tomnaticului cavaler. „Vindecat” de obișnuita-i fanfaronadă, Falstaff va fi el însuși neplăcut surprins de revelația spre care l-a condus stratagema „nevestelor”. De acum încolo, odată adevărul dat la iveală, nu se va mai putea lăsa legănat de iluziile nutrite până atunci. Supravegherea l-a aneantizat. La o astfel de supraveghere ludică participă, de obicei, membrii unei comunități, asociați pentru a-și prinde în cursă adversarii care păcătuiesc prin vanitate și nu sunt nici foarte greu de păcălit. Dar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pietrelor de hotar, satul, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, originea țărănească, sentimentul iubirii (ușor coșbucian), realizează portrete, peisaje, într-un folclor dur, bolovănos, care ne trimite la Aron Cotruș: "Eram doar născut din foamea de pământ străin, ce-o nutrea Anton D. Gheorghe, însurat cu-o săteancă Filofteia D. Marin,/ căreia atâția ani de flori i-a scuturat". Alteori, descinde din Beniuc: "neamul meu, mândrie nevândută, puși pe harță și zurbă, răni fierbinți, prea iubiți". Străbunii poetului au venit din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deoarece știe că moartea este un fenomen natural, firesc și inevitabil care acționează mai devreme sau mai târziu asupra a tot ce presupune viață, ce este perisabil, trecător. De aceea el o acceptă cu demnitate și seninătate, mai ales că nutrește convingerea integrării prin moarte în circuitul universal etern. Găsind aceste explicații atitudinii ciobanului moldovean în fața morții, reacția lui ni se. pare firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității de neînțeles a acestui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de a reduce În interiorul nostru suferința produsă de către rău, printr-o rezistență instinctivă și automată, cu efect superior. Biserica susține că suferința este consecința răului din lume. Ea nu poate fi Învinsă decât Îndurând răul care a produs-o, dar nutrind totodată speranța mântuirii, ca perspectivă soteriologică. Suferința este considerată fie pedeapsă pentru păcate, fie mântuire. În orice situație, ea are semnificația unui act de trecere către mântuire, considerată drept catharsis. Suferința mai poate fi Învinsă și prin eroism. Eroismul are
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]