5,043 matches
-
și ca termen de jignire și înjosire, în sens de înapoiat și lipsit de cultură orășenească, putem accepta că oastea lui Ștefan cel Mare era formată și din țărani. Rămâne de văzut ce fel de țărani participau, alături de domn, de oastea domnească, la ră zboaiele de apărare. Din documentele domnești, de danie către mănăstiri, date chiar de Ștefan cel Mare, reiese că țăranii dăruiți cu moșia nu vor merge la oaste, decât în cazuri excepționale, rămânând cu obligația de a sluji
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de văzut ce fel de țărani participau, alături de domn, de oastea domnească, la ră zboaiele de apărare. Din documentele domnești, de danie către mănăstiri, date chiar de Ștefan cel Mare, reiese că țăranii dăruiți cu moșia nu vor merge la oaste, decât în cazuri excepționale, rămânând cu obligația de a sluji mănăstirii . Chiar în cazuri de excepție ță ranii vecini, fără nici un fel de pregătire militară, nu puteau fi folosiți decât la prestații și munci pentru armată: drumuri, poduri, cetăți, tabere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de a sluji mănăstirii . Chiar în cazuri de excepție ță ranii vecini, fără nici un fel de pregătire militară, nu puteau fi folosiți decât la prestații și munci pentru armată: drumuri, poduri, cetăți, tabere întărite etc. În general, este acceptată structura oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cazuri de excepție ță ranii vecini, fără nici un fel de pregătire militară, nu puteau fi folosiți decât la prestații și munci pentru armată: drumuri, poduri, cetăți, tabere întărite etc. În general, este acceptată structura oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ță ranii vecini, fără nici un fel de pregătire militară, nu puteau fi folosiți decât la prestații și munci pentru armată: drumuri, poduri, cetăți, tabere întărite etc. În general, este acceptată structura oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug. Într-o descriere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
drumuri, poduri, cetăți, tabere întărite etc. În general, este acceptată structura oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug. Într-o descriere franceză din secolul al XVI-lea se arăta că acei dintre moldoveni care prestează serviciul militar cu cel puțin 20
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
structura oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug. Într-o descriere franceză din secolul al XVI-lea se arăta că acei dintre moldoveni care prestează serviciul militar cu cel puțin 20 de călăreți poartă denumirea de boieri . Structura socială și de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412 la turnirul de la Buda, dar acești cavaleri sunt sau formează categoria vitejilor, demnitate de ordin militar . Confruntat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țărani (agrestes) fură trecuți atunci, adică după bătălia de la Vaslui, din gloată (expeditium) între viteji (in equitum), ori voinici” . Dlugusz susține că victoria de la Vaslui s-ar datora recrutărilor din lumea țără nească, scriind pe la 1479 că Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci” . Mai mult decât voievozii și domnii anteriori, Ștefan cel Mare a resimțit acut nevoia unei „nobilimi” românești legată de o slujbă sau demnitate militară, din care și-a completat armata
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
decât voievozii și domnii anteriori, Ștefan cel Mare a resimțit acut nevoia unei „nobilimi” românești legată de o slujbă sau demnitate militară, din care și-a completat armata domnească și și-a format statul major al armatei, acei „capi de oaste” . Dacă, la început, vitejii constituiau o „elită” militară, treptat se transformă într-o comunitate, fiind numiți și voinici, asemănători cavalerilor germani - ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni, care slujeau la curtea domnească erau „oștenii de frunte”, numiți și curteni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui Nicolae Iorga „cea mai veche alcătuire obștească a românilor care se razimă pe datoria de a lupta a tuturor”, reprezentanții ei cei mai destoinici intrând în oastea cea mică, domnească. Armata cu care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui Nicolae Iorga „cea mai veche alcătuire obștească a românilor care se razimă pe datoria de a lupta a tuturor”, reprezentanții ei cei mai destoinici intrând în oastea cea mică, domnească. Armata cu care Ștefan a obținut strălucita biruință de la Vaslui era o armată instruită și disciplinată. Exista o formă de organizare a celor care erau datori cu serviciul militar, de la Sfântul Gheorghe până la Sfântul Dumitru și până la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de tunuri, artileriștii să fi mânuit și tunuri mici, de mână, numite săcălușuri, pentru zgomot de intimidare și fum, numite impropriu arme de foc , deoarece armele de foc (arhebuza, pușca) apar mai târziu chiar în confruntările militare din apusul Europei. Oastea lui Ștefan cel Mare, angajată în bătălia de la Vaslui se ridica, după cum este îndeobește recunoscut, la 40.000 de ostași, la care se adaugă ajutorul primit de la secui - 5.000 și 1.800 de unguri, la care s-au adăugat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ridica, după cum este îndeobește recunoscut, la 40.000 de ostași, la care se adaugă ajutorul primit de la secui - 5.000 și 1.800 de unguri, la care s-au adăugat 2.000 de polonezi, infanterie, cavalerie și artilerie. Cu această oaste, Ștefan i-a așteptat la Vaslui, acolo unde Rahova se varsă în Bârlad, pe un teren care-l avantaja, făcând aproape imposibilă orice manevră a adversarului, care, așa cum se spune, s-a lăsat atras în acel loc, nepotrivit pentru o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din partea dreaptă a orașului actual, unde este gara, care sfârșește între 202 dealuri și astăzi împădurite și greu de trecut. În acea vale ar fi avut mai multe șanse de izbândă, însă trebuia să treacă de avangarda și de toată oastea ghiaurului, care nu putea fi văzută, din cauza ceții. Dacă, într-adevăr, a fost atunci, în 10 ianuarie 1475, o vreme de dezgheț, cu ceață, cum spun și cronicarii străini și cei din țară, trebuie să presupunem că ceața avea același
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
întâmplă adesea, în zilele de toamnă și iarnă moale, ca ceața să se fi așezat pe vale, iar sus, pe dealuri, să fi fost lumină și soare. Când dă soarele, ceața se risipește în jurul orei 11, dar până la acea oră oastea dușmană trebuie să fi fost învinsă și determinată să se retragă în dezordine, fiind urmărită îndeaproape de cavaleria românească; urmărire care a durat trei zile, timp în care armata turcească a fost distrusă complet, încât a determinat-o pe sultana
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și determinată să se retragă în dezordine, fiind urmărită îndeaproape de cavaleria românească; urmărire care a durat trei zile, timp în care armata turcească a fost distrusă complet, încât a determinat-o pe sultana Mara, o sârboaică, să spună că „oștile turcești n-au suferit nici când o mai mare înfrângere” . Un foarte bun, fin observator și analist al luptelor de la Vaslui, amintit deja, Alexandru Gonța, care cunoaște cu precizie, desigur, dintr-o observare pe teren, a locurilor, a toponimiei, într-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
deja, Alexandru Gonța, care cunoaște cu precizie, desigur, dintr-o observare pe teren, a locurilor, a toponimiei, într-un temeinic și cuprinzător studiu despre strategia și tactica folosite în bătălia de la Vaslui, vorbește despre poziția „tare”, dominantă, ocupată de oastea românească, pe dealurile Chițoci, 203 Plaiul și Gheorghițoaia, pe unde se putea merge călare, deoarece, jos, pe vale, nu se putea desfășura un atac al cavaleriei, care a trebuit să descalece. Neputându-se debarasa de mitul podului înalt, în realitate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și mare panică”. Dar acest viitor Pod Înalt n-a jucat același rol ca mult mai târziul pod de pe Neajlov, n-a fost punctul strategic al bătăliei; acest punct de cotitură, bine chibzuit de Ștefan, a fost atunci când a atacat oastea turcească din flanc, rupând-o în două, partea din față a pedestrimii fiind înconjurată, iar cavaleria turcească n-a mai putut interveni, fiind urmărită de cavaleria lui Ștefan care nu se pedestrise pentru a intra în luptă din vale. Ureche
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă de la Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate băteau cu nădejde în oastea învălmășită a lui Solyman Pașa ca în mijlocul 204 verii (aici autorul devine patetic, bucolic și mioritic! - n.a.), când își îmblăteau snopii de grâu (se cultiva foarte puțin grâu în acea vreme! - n.a.), grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de ideologia statului țărănesc al lui Iorga și Madgearu, de teoria lansată în Programul P.C.R. în care țărănimea era privită ca purtătoare a progresului social și singura forță socială capabilă să răspundă cerințelor istoriei. Am văzut deja că aprecierile asupra „oastei de țărani” vin din partea cronicarilor apuseni, niciodată din partea cronicarilor turci, care ar fi putut, din motive propagandistice, să desconsidere oastea românească, așa încât nu ne este de mirare că un diplomat -călător-analist, cum a fost Leonardo da Cretona, anunța la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca purtătoare a progresului social și singura forță socială capabilă să răspundă cerințelor istoriei. Am văzut deja că aprecierile asupra „oastei de țărani” vin din partea cronicarilor apuseni, niciodată din partea cronicarilor turci, care ar fi putut, din motive propagandistice, să desconsidere oastea românească, așa încât nu ne este de mirare că un diplomat -călător-analist, cum a fost Leonardo da Cretona, anunța la Ferrara, încă din 13 februarie, victoria lui Ștefan cel Mare de la Vaslui, unde 120.000 de turci „au fost toți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să sesizeze deosebirea dintre natura feudalismului din țara lor, unde s-a menținut o strică barieră socială, imposibil de depășit, și feudalismul românesc care nu cunoaște rigiditatea barierelor sociale, fiind posibile oricând modificări în statutul social, autorii străini au văzut oastea românească ca pe o oaste de țărani iobagi din Polonia sau Ungaria sau din alte țări apusene. Asemenea aprecieri l-au făcut și pe Mihail Kogă lniceanu să facă remarca: „Puterile domnului Moldovei erau alcătuite numai din patruzeci de mii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
feudalismului din țara lor, unde s-a menținut o strică barieră socială, imposibil de depășit, și feudalismul românesc care nu cunoaște rigiditatea barierelor sociale, fiind posibile oricând modificări în statutul social, autorii străini au văzut oastea românească ca pe o oaste de țărani iobagi din Polonia sau Ungaria sau din alte țări apusene. Asemenea aprecieri l-au făcut și pe Mihail Kogă lniceanu să facă remarca: „Puterile domnului Moldovei erau alcătuite numai din patruzeci de mii de oameni, dintre care cea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]