4,211 matches
-
o publicație de cultură într-o lume sufocată de politică, punând accentul pe actualitatea culturală din țară și din străinătate, înfățișată în știri scurte și neutre, fapt subliniat și în articolul-program Drum...: „Vrem să închegăm, unitar, o muncă în folosul obștei prea ades înșelată, o muncă hărăzită frumosului de pretutindeni.” Rubricile obișnuite sunt „Glossa”, „Literatură”, „Teatru”, „Arta prin lume”, „Mozaic”, „Chipuri și imagini”, „Arabesc”, „Cronica literară”. Poezia este ilustrată fie de versuri moderne, de factură ceremonial histrionică, ca în cazul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
Eugen Jebeleanu, dar și pe marginea prestației președintelui Uniunii, Zaharia Stancu, permanentele critici la adresa administrației Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA), nesfârșitele cereri pentru tiraje semnificative, lupta pentru influența asupra periodicelor literare, starea de permanentă tensiune a creativei obște, l-au dezamăgit pe Ceaușescu. Acesta le-a reproșat scriitorilor că abordează preponderent aspecte particulare, evitând problemele de fond, și le-a cerut să manifeste minimă loialitate principială față de conducerea Uniunii 34. În privința incertitudinii ideologice acuzate de Breban și Păunescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Întâlnirea mult așteptată cu scriitorii, menită să pregătească plenara ideologică din noiembrie, avea să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie 1971. După discuția din august de la Mangalia, la care participaseră doar șefii Uniunii, venise rândul unei discuții lămuritoare cu întreaga obște. Raportat la intervențiile anterioare, la amenințările străvezii din august, discursul secretarului general din 21 septembrie 1971 apare mai degrabă ca un pas înapoi. Evident, mesajul ideologic a fost livrat în formă aproape nudă, însă, confruntat cu câteva intervenții critice bine
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
s-au extins treptat pe văi, începând dinspre marginea arealului păduros spre interior. * Referitor la evoluția vieții social-economice a populației din Colinele Tutovei, se apreciază că: > În feudalismul timpuriu (adică în secolele 10-13 e.n.) se păstrează sistemul de organizare în obști sătești, deci de folosință (stăpânire) în devălmășie a teritoriului din vecinătatea așezărilor rurale (atât cât era posibil de întreținut și necesar existenței populației respective), așezările urbane (de tip Bârlad, Vaslui, Bacău) fiind abia la început de conturare, și deci cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii și al shimburilor comerciale, ceea ce a condus treptat la destrămarea obștilor țărănești devălmașe în proprietăți private, respectiv la destrămarea feudalismului și începutul relațiilor capitaliste moderne. Acest proces de înnoire la nivel statal a fost resimțit mai evident tot în așezările urbane și rurale de pe văile mărginașe ale Colinelor Tutovei, interiorul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prin relieful său deluros și masiv împădurit, a creat condiții strategice excelente de refugiu, ca și izolarea ei față de căile principale de acces ale popoarelor migratoare asiatice (îndeosebi tătarii), încât vremurile feudal-medievale, respectiv secolele 13-19 au permis o tihnită dezvoltare obștilor sătești și, apoi, a răzeșimii pe aceste meleaguri. Dacă pentru acele timpuri izolarea și greutatea pătrunderii în regiune au constituit o binefacere, pentru timpurile moderne și, mai ales, actuale, aceste condiții devin obstacole ce frânează pătrunderea emancipării infrastructurale și suprastructurale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
D.Gâlcă) se dau și detalii asupra stării locuitorilor din Stâncășenii anului 1772. 3 mazili (răzeși însărcinați cu strângerea birurilor) 2 văduve 4 oameni liberi 1 în serviciul de poștă 10 cisle (gospodării cu cotă parte din bir fixată de obștea sătească după avere) 20-30 proprietari plătitori de bir. Deducem că, în această perioadă, satul Stâncășeni era încă relativ mic și sărac din faptul relatat de istoricul I.Antonovici că în anul 1775, în timp ce, de exemplu, de la Voinești s-a încasat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Rebreanu și G. Călinescu. Cartea despre publicațiile celui dintâi, apărută în 1985, întregește imaginea scriitorului, directorul de reviste („Mișcarea literară”, „Gazeta literară” și „România literară”) apărând istoricului literar drept un „militant însuflețit de idei mărețe și sentimente elevate, în slujba obștei scriitorilor și a progresului artistic al literaturii române”. Cele trei studii monografice sunt urmate de bibliografia analitică a publicațiilor. Apărută în 1999, cartea despre revista lui G. Călinescu „Jurnalul literar” reunește, pe lângă studiul propriu-zis și bibliografia exhaustivă a periodicului, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
China; Dumitru Dan descrie călătoria prin China ca una dintre cele mai interesante etape, China fiind cunoscută în România, în afara descrierilor aparținând celor care ajunseseră pe meleagurile sale, din unele traduceri sau lucrări ale unor autori români. Menționez lucrarea De obște gheografie a lui Bonffier, tradusă la Iași în 1795 de către Anfilohie Hotiniul 19. Istoricul român Nicolae Iorga, într-o lucrare din anul 1905, intitulată Războiul din Extremul Orient, descrie China în cuprinsul de 51 de pagini, elaborând o interesantă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
126. 52. Ionescu Gion, Călătoriile lui Carol al XII-lea, regele Suediei prin Țara Românească. 53. N. Bădulescu, Comerțul exterior al României 1928-1937, 1934. 54. Bulletin S.I.P. Bureau de Presse Suede, Stockholm, p. 14, decembrie 1965. 55. Amfilohie Hotiniul, De Obște Gheografie, Iași, 1795. 56 "Gazeta de Moldavie'', Iași, anul 1850, p. 184. 57. Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962. 58. Cotidianul "Scânteia", 21 aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
89 Ionescu Gion, Călătoriile lui Carol al XII-lea, regele Suediei prin Țara Românească. 90 N. Bădulescu, Comerțul exterior al României 1928-1937, București, 1934. 91 Bulletin S.I.P. Bureau de Presse Suede, Stockholm, dec. 1965 (p. 14). 92 Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795. 93 "Gazeta de Moldavie", Iași, 1850, p. 184. 94 Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962, p. 46. 95 Mihai Ralea, Note
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fără nicio autoritate de fapt"1784, în timp ce, "notarii sunt singurii agenți care învârtesc și conduc totul prin sate"1785. Această stare de fapt "nu poate interesa pe locuitori la administrarea comunei lor" ci "îi face nepăsători și străini de nevoile obștei locale"1786. Faptul că "în Dobrogea administrația s-a substituit, parte prin lege, parte prin practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1912 publicația Conservatorul Constanței insera în paginile sale un "apel către cetățenii constănțeni și ai Dobrogei întregi"3095 pentru a contribui "cu obolul nostru pentru construirea bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din cartier (...) ce se va construi de comitetul obștei ales în ziua de 20 noiembrie 1911"3096. Comitetul de inițiativă îl avea ca președinte de onoare pe domnul Constantin Pariano, prefectul județului Constanța, în timp ce, domnul Titus Cananău, primarul orașului Constanța, era vicepreședinte. Din acest comitet mai făceau parte domnii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Situația era și mai elocventă În Țara Românească. Cei doi misio nari scoțieni amintiți mai sus observau că, În București, „nouă din fiecare zece dulgheri sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se convertesc la creștinism și Își recapătă vederea. La fel se Întâmplă În numeroasele legende manuscrise care vorbesc despre „mântuirea păcătoșilor” și despre „cele preste fire minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au orbit [...] și, după ce au crezut În Hristos și În preacurata lui Maică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Andrei Țăranu, „Prejudecăți semnificative”, În Dilema, nr. 349, 1999, p. 9. 439. Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, Editura Minerva, București, 1988. 440. George Topîrceanu, Balade vesele și triste, ediție de Ilie Dan, Ed. Albatros, București, 1986. 441. I. Kara, Obștea evreiască din Podu Iloaiei. File din istoria unui „ștetl” moldovenesc, Ed. Hasefer, București, 1990. 442. În anul 1096, În timpul primei cruciade, izbucnirile de isterie colectivă au dus la exterminarea unor mari comunități evreiești din Renania. Puși să aleagă Între linșaj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Stadt der gegensätze, Wiking Verlag, Berlin, 1941, p. 115. 575. Maria Todorova, Imagining the Balkans, Oxford University Press, New York - Oxford, 1997 (ediția română : Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000). 576. Radu Ștefan Vergatti, „Dinamica demografică și aspecte socio-profesionale ale obștii evreiești din București (1810-1939)”, Revista de Istorie Socială, vol. II-III (1997-1998), Romanian Cultural Foundation, Iași, 1999, pp. 165-235. 577. Printr-un hrisov din 1785, domnitorul Moldovei Alexandru Mavrocordat a hotărât ca, „de astăzi Înainte, nicidecum moldovan țigancă să nu ia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmi amintesc că astfel a pornit tata să muncească alături de săteni, pentru a planta stâlpii pentru lumina electrică, pe care, la început, ne-o furnizau fabricile din Frasin. Mai vezi și azi pe marginea străzii stâlpii de lemn pe care obștea frăsineană i-a prelucrat și ridicat pentru ca noi, urmașii lor, să putem învăța mai bine și mai mult, și, ca și ei să se bucure de mai multă lumină. Acum toate aceste facilități par lucruri normale, dar noi, care am
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de Sus, Țara fagilor (arboroasa) prin care a călcat veșnicul apărător al Moldovei și al creștinătății, Ștefan cel Mare și Sfânt. Marele Domn, odată cu înființarea
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învă țământului și destinată acestei școli, avea sălile de clasă la parter, dormitoarele la etaj, iar numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
voștri pe care i-ați văzut crescând frumoși și sănătoși, tristețea și fericirea și toate speranțele voastre și vorbele care v-au dat să mâncați și cu care ați rezistat: Omoară! Omoară! Omoară! Tot ce e viu să piară! Drept care, obștea scriitorilor urează. Pentru a da. Acțiunile sale mobilizatoare. O nouă strălucire identității și numele de România Socialistă. Dumitru Radu Popescu cu Numele comunistului de omenie. Ioan Alexandru cu Patria și Poezia. Dumitru Almaș cu Făuritor de istorie. Ion Marin Almăjan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
capăt misiunea, așa cum ne-a apărut Încă o dată În dimensiunea remarcabilei. Liniștea și tăria de a ne așeza la masa de scris, sau de a ieși, Încredințați că totul e bine, că totul va fi bine și În viitor. Drept care, obștea scriitorilor urează. Omoară, omoară. Cu sănătate și neclintită putere de muncă, pentru a da, acțiunile sale mobilizatoare, ideile și, o nouă strălucire identității, omoară omoară omoară. Mi-am Întors privirea Înlăcrimată În Întunericul demisolului meu din Bariera Vergului, unde aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
volumul „Poemele iubirii”, pe care îl dedică Părintelui Arsenie Boca, starețul Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să fie tunsă în monahism sub numele de Teodosia, făcând parte și din Consiliul de conducere al mănăstirii. În contextul politic nefericit al vremii, maica Teodosia este arestată de securitate la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
roșu, albastru sau de ce culoare vreți), pe jumătate Îmbrăcat ca orice bărbat, pe jumătate În straie preoțești, Încă buimac, dar și treaz, obosit, dar și odihnit, În tranzit de la starea oricărui muritor la statutul de preot, sacerdot, conducător al unei obști preoțești mai mari sau mai mici, pe cale de a „Îmbrăca” un statut, poate chiar o mască. Suspendat, să zicem, Între cer și pământ, cu un ochi la lume și cu celălalt la bunul Dumnezeu, hotărât, dar și Îndurător la cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cele suprafirești”. Despre lucrarea „Fericirea țării, sănătatea poporului” (1931) s-a vorbit mult, ea fiind considerată o adevărată operă socială, un mare bine făcut oamenilor, indiferent de religie sau etnie. Episcopul Th. Cisar a numit-o „lucrare culturală pentru binele obștei”. Mare succes a avut și „De dragul copiilor”, „Cântărețul catolic”, „Cântăm cu toții”. Părintele a avut ideea minunată de a versifica rugăciuni și de le pune pe note muzicale, astfel încât rugile deveneau într-adevăr încântătoare („cine cântă, se roagă de două ori
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]