4,294 matches
-
caz de dizolvare a societăților agricole, fiind de principiu că o lege nouă poate modifica și completă o lege anterioară în aceeași materie. 11. Prin dispozițiile art. 41^1 din lege nu s-a urmărit reînființarea fostelor composesorate sau a obștilor și deci nici conturarea regimului juridic al acestora, ci doar inventarierea cererilor foștilor composesori sau, după caz, ale moștenitorilor acestora, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 41, pe baza actelor ce atestă această calitate și
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
caz, ale moștenitorilor acestora, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 41, pe baza actelor ce atestă această calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. Legea vizează și pe foștii moșneni sau răzeși în cadrul obștilor nedivizate. Se apreciază că este vorba de o procedură prealabilă, cu caracter administrativ. Întrucât cele două sesizări privesc neconstituționalitatea aceleiași legi, s-a decis conexarea lor. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, ținând seama de sesizările de neconstituționalitate formulate, de punctele de vedere comunicate
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
plac aceste unghere, iarna ce fac? omul s-a terminat, în afară de omul-tren, comunicație, comunicare, -re, -ație, nu suferim case! numai linii, brad, tunel, l-am trăit pe Dumnezeu în inimă de munte, cu Zamolxe, cei doi metri ai înmormîntării de obște sînt de slabă măsură! ieșirea, soarele pe cele mai reci depresiuni, în care faci focul de acum, din august, împrejurarea meteo le trădează, se vor văzute, oferă tot, greșeala ta să le bănuiești de exhibiționism! coboară ultimii cosași, bătrînul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
imobil de vilegiatură stația, aerul de Mediterană placat cu alb. Ora 12,25, în personalul automotor Mangalia Constanța, în stația Mangalia, socialul era marea, lumea care m-a născut creastă de val, marea de apă a împins la datoria de obște, în microdeschiderea arhitectura fondul marin, dialogul prinde pe litoral, paletă verde la șefa de tură, trei stele, întind două degete V Victorie lîngă subaltern, tabla rutieră cu steagul orașului sub cel al țării, însemnele naționale de vînt, buză de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au fost expropriate; din acestea, o suprafață de 9,6 milioane de acri a fost împărțită unui număr de 1,4 milioane de țărani. Restul de 5,2 milioane de acri era format din pășuni și păduri aflate în stăpînirea obștilor.11 Suprafața de pămînt expropriat și plățile făcute erau diferite în diversele părți ale țării. În general, măsurile au fost mai radicale în Basarabia și Transilvania, unde multe dintre moșiile întinse aparținuseră unor proprietari de altă origine. Compensațiile se făceau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deja cel mai echitabil sistem funciar din Balcani, nu a fost nevoie de nici o măsură radicală sau de exproprieri. Cu toate acestea, guvernul a împărțit pămîntul de care putea dispune, inclusiv proprietățile aflate în posesia statului, a mînăstirilor și a obștilor sătești. A fost stabilită o limită de aproximativ 74 de acri (30 de hectare) a suprafeței de pămînt pe care o putea deține un individ. Era încurajată consolidarea fîșiilor de pămînt. Obiectivul guvernului era asigurarea eficienței și prosperității gospodăriilor mici
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sub formă republicană, cetățenii își pot aduce contribuția la binele public. Doar în republicile populare, care solicită participația activă și civismul fiecărui cetățean care este considerat constitutiv corpului politic, indivizii își pot exprima patriotismul prin contribuirea la sporirea "fericirii de obște". În comparație cu monarhiile, unde indivizii sunt tranformați în supuși față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un caracter național deosebit. Când nația se află împărțită în mai multe părți deosebite, care se vrăjmășesc unele pe altele, naționalitatea nu se poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a le căruia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a tuturor oamenilor; Stăpânirea este ca un de obște părinte al tuturor oamenilor fie bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde își are averea și unde își petrece viața" (pp. 97-98). Aaron punctează un fapt deosebit de important: inescapabilitatea obligațiilor față de patrie, către care toți oamenii sunt îndatorați. Aceasta deoarece patria este "muma de obște" a tuturor, de la dânsa obținând toți locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
China; Dumitru Dan descrie călătoria prin China ca una dintre cele mai interesante etape, China fiind cunoscută în România, în afara descrierilor aparținând celor care ajunseseră pe meleagurile sale, din unele traduceri sau lucrări ale unor autori români. Menționez lucrarea De obște gheografie a lui Bonffier, tradusă la Iași în 1795 de către Anfilohie Hotiniul 19. Istoricul român Nicolae Iorga, într-o lucrare din anul 1905, intitulată Războiul din Extremul Orient, descrie China în cuprinsul de 51 de pagini, elaborând o interesantă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
126. 52. Ionescu Gion, Călătoriile lui Carol al XII-lea, regele Suediei prin Țara Românească. 53. N. Bădulescu, Comerțul exterior al României 1928-1937, 1934. 54. Bulletin S.I.P. Bureau de Presse Suede, Stockholm, p. 14, decembrie 1965. 55. Amfilohie Hotiniul, De Obște Gheografie, Iași, 1795. 56 "Gazeta de Moldavie'', Iași, anul 1850, p. 184. 57. Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962. 58. Cotidianul "Scânteia", 21 aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
89 Ionescu Gion, Călătoriile lui Carol al XII-lea, regele Suediei prin Țara Românească. 90 N. Bădulescu, Comerțul exterior al României 1928-1937, București, 1934. 91 Bulletin S.I.P. Bureau de Presse Suede, Stockholm, dec. 1965 (p. 14). 92 Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795. 93 "Gazeta de Moldavie", Iași, 1850, p. 184. 94 Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962, p. 46. 95 Mihai Ralea, Note
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sau Sfântuui Mormânt din Ierusalim. Așa s-a întâmplat și cu mănăstirea lui Aron Vodă. Din hrisovul de la 25 mai 1606 (7114) aflăm că: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte a noastră...că au venit înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf...care este la Sfântul Munte Athos, și s-au jeluit că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care...a fost dată de sfânrăposatul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
grecești și slavonești și au făcut case bune la Sfântul Sava, și au așezat tipografia acolo, și în scurtă vreme au început a se tipări cărți. Adus-au și doi dascali de carte elinească și unul de cartea cea de obște grecească, ca să învețe cine ar vrea și un dascal ca să învețe carte slavonește și altul care să învețe ,<<pe înțeles moldovenește>>, și le-au rânduit dascalilor plata precum se cade...Si acele școale și tipografiile le-au dat în sama
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
după rânduiala sa, iar „doftorul cel mare” să aibă a merge ca să rânduiască doftoriile bolnavilor.” La începutul acestui așezământ vodă, vorbește despre nevoia de apă a spitalului. Apoi spune: „Deosebită fiind trebuința nu numai pentru spital ce și pentru a obștii folos...prin a noastre domnești cheltuiele ziditu-s-au din nou ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului sfântu lăcașu cu haznale dinăuntrul mănăstirii ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și celor de pe împregiurul lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a noastre domnești cheltuiele ziditu-s-au din nou ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului sfântu lăcașu cu haznale dinăuntrul mănăstirii ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și celor de pe împregiurul lui și a obștii.” De aici „fiind apă de prisosință s-au rânduit și la altă ceșme la răspintiile Uliții Strâmbe...deosebitu de matca apelor a Sfântului Spiridon s-au adus prin oalele apelor monastirei până în haznale.” - Să știi, dragule, că daniile către Spiridonie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iminența morții. A muri demn e a nu accepta ofensa suferinței, degradarea fizică, decrepitudinea sufletească și mentală. Dacă așa stau lucrurile, moartea lui Iisus e de o sfâșietoare nedemnitate. Răstignirea era, se știe, cea mai dezonorantă pedeapsă imaginabilă, rezervată înde obște tâlharilor de rând. Chinul trupesc pe care acest mod de execuție îl provoca era destrămător. Adăugați acestui chin batjocura gregară, umilințele pe care Iisus a trebuit să le îndure pe drumul crucii și chiar pe cruce, adăugați, în fine, tortura
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de a trăi în societate; compania semenilor săi având menirea de a aduce fericirea individului. Pornind de la aceste idei, filozofi ca Baumeister sau Herder 79 au relevat în scrierile lor necesitatea realizării unui concordat între aspirațiile individuale și cele de obște, dată fiind inseparabilitatea fericirii și a binelui individual, față de binele și fericirea comună tuturor. În chestiunile social-politice, iluminiștii germani s-au oprit la deism și reformism, ultimul văzut a fi transpus în viață prin intermediul absolutismului luminat. Absolutismul luminat din a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri și juramânt, ca să să adeverească ai noștri credincioși supuși podani"82. Ceremonia oficială de depunere a jurământului a avut loc pe 1 octombrie, calendar vechi / 12 octombrie, calendar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În condițiile în care transpunerea termenilor juridici latini și germani în română ridica traducătorului numeroase greutăți terminologice, apariția acesteia va mai întârzia până spre sfârșitul anului, fiind tipărită în anul următor, la același tipograf al Curții, cu titlul Pravilă de obște asupra faptelor celor rele și a pedepsirii lor248. Greutățile întâmpinate de traducătorii români ai literaturii juridice austriece erau evidențiate de concepistul Vasile Balș care, semnalând că unele ordonanțe au fost traduse de așa manieră încât nu pot fi înțelese de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
societate, la dreptul de realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stăpânilor ce vor ave", iar preoților li se interzicea să oficieze căsătorii "până nu vor aduce țidule acei ce vor să-s căsătorească de la stăpânire lor, cum că cu știre stăpânirii să face ace căsătorie". Aceasta deoarece "lucrătorii cei de obște, datori sunt pe dominiumuri, adecă pe stăpânii moșiilor pe care le locuiesc și să hrănesc, să-i cunoască ca pe niște stăpâni ai lor"155. Prin noua decizie politică se realiza o restrângere a libertății individuale anterioare, conform cu politica dusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Moldova este mai ieftină și de cel mai bun soi. Tot atât de dăunător este importul de vin din Moldova în Bucovina, care aduce cu sine o cheltuială anuală de aproximativ 40.000 de florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]