6,770 matches
-
ar presăra din belșug praf de diamante, ascunde o taină: nașterea Pruncului Iisus. Și gândul nostru se îndreaptă cucernic spre noaptea adâncă și tainică de acum două mii de ani care s‑a coborât deasupra Betleemului... Dormitau toți, chiar și călătorii obosiți, veniți pentru recensământ la locul lor natal. Dormeau toți, doar păstorii așteptau cu nerăbdare zorile... Deodată, de undeva de deasupra lor, cerul este străpuns de fâșii albastre de lumină care, coborând spre păstori, îi orbesc cu strălucirea. Ei încep să
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
anumit mod s-o completeze. Eu publicam versuri umoristice care erau plătite (în Informația Bucureștiului, România literară, Zori Noi, Clopotul etc), iar Decebal, ca destui alții, făcea gărzi la Salvare. Într-o noapte, s-a întâmplat nenorocirea... După ultima chemare, obosit, colegul meu s-a întins pe targă. Un motociclist a tăiat drumul salvării și șoferul a trebuit să oprească brusc. Din smucitură, s-a desprins balonul de oxigen, care a căzut pe capul tânărului medic, omorându-l. În 1972, mi-
A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340553_a_341882]
-
din copac Mă urau în straturi. Cântecul de balenă m-a salvat, Și-am știut din nou să te iubesc, chiar din locul meu îndepărtat. PATRU ANI DE LUMINĂ Ciocolată amăruie-mi doreai Și mii nasturi de lemn, Cu săgeti obosite ținteai, Pictându-mi solemn. Și deodată... Ușile-s toate de vată, Păianjeni spirală, Iar lumea mea toată-i purtată, De păsări de seară. Vagoane goale de carton, Ferestre îndepartate, Strigăte de om, Vișinii în noapte. Și în leagăn nocturn, Stele
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
care o cunoaștem astăzi. Ce simplu se petrec unele momente importante din viața unui om - termini de citit un manuscris și spui: «Marine, aici zace o capodoperă. Va fi cartea vieții tale», în timp ce el nu spune nimic; te privește doar obosit și ușor năuc, parcă întrezărind cît de important va fi acel moment în destinul său literar... Așa era Marin - întîi scriitor, și pe urmă amant. Cine nu înțelegea acest lucru era pierdut.“ (Radu COSAȘU despre Marin Preda, Moromeții si Aurora
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
pofta să facă gimnastică, box, apoi fotbal... Fiindcă-l iubeam, îi făceam toate poftele. Nici nu împlinise zece ani, că am fost obligată să-l duc zilnic la antrenamente, cu tramvaiul, mașina, ori pe jos... că nu mai rezistatm de obosită cât eram și, unde mai pui, că îl sărbătoream ca pe un prinț de la o zi de naștere la alta, fiindcă numai pe el îl aveam. Mă gândeam că la bătrânețe... cine o să fie lângă mine, dacă nu el? Crezi
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
ieri am fost la poarta ta, dar ai trecut, privind de sus! - Doamne, ieri nu te-am văzut! La poarta mea... un cerșetor, atât era, când am trecut. Și eu ce sunt, investitor? - Ai văzut? Acel biet sărman eram Eu, obosit, flămând; Un colț de pâine sau vreun ban, erau mult? M-ai lăsat plângând! Stropii ce cădeau rafală erau lacrimile-Mi grele! Căci tu Mă țineai afară, tu, creația mâinii Mele! Referință Bibliografică: tu, creația mâinii Mele! George Safir : Confluențe
TU, CREAŢIA MÂINII MELE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340629_a_341958]
-
în camera ca să doarmă. -Crezi că s-a supărat Radella că nu am ajutat-o să strângă masă?,întreba Victoria cu un dram de vinovăție. -Eu am întrebat-o dar a spus că se descurcă,așa că.... În plus ,sunt foarte obosită. După ce se schimbară în hainele de noapte,Karon privea pe fereastră mare la cerul înstelat. -Crezi că există o lume acolo undeva ,dincolo de stele? -Nu știu,Karon,orice e posibil,spuse Victoria bagandu-se în patul moale care o aștepta
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
Asa că,lasa-te în voia lui. -Poate ai dreptate.Ma simt mult mai bine ca ți-am povestit.Acum să dormim. -Era și timpul! După ce Victoria adormi,Karon coborî ușor din pat și se duse la fereastra.Oricat de obosită ar fi fost nu putea să adoarma.Oare chiar îl iubea pe William?.Dacă da,atunci mâine va încerca să îl vada.Privind în depărtare,la lună mușcată care lumina peste vârful copacilor și la stelele ca niște ochii de
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
oase, nu m-a cântat pe lăută niciun strop de pământ. Nu m-a iubit nicio femeie urâtă, nu m-a dansat niciun bemol rătăcit, nu m-a nechezat nicio șoaptă tăcută, nu m-a prins în silabe niciun vers obosit. M-au iubit stelele cu chipuri lehuze în toamna aceea când te-am prins între buze. MOARTEA După ce se spovedise își dăduse foc în piață, fiindcă femeia din ea se plictisise de atâta viață. PISANIE Te cert cu pisania gurii
GÂNDURI ZDRENŢUITE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340712_a_342041]
-
întâmplat întocmai, dar nu a mai găsitpe nimeni: plecaseră toți. Doar vântul întârziat mai învârtea o aripă de moară de vânt, o metaforă zdrențuită și un ecou de melodie. Somnoroasă, noaptea a clipit rar de trei ori și cu pleoapele obosite a rostit categoric: (ori a lăsat să se înțeleagă). „S-a închis pentru somn. Vino mâine dimineațâ”. S-a aprins Luna - călăuza iluziilor întârziate. Geamandura - să nu se poticnească umbra de ecoul rămas în urmă. „Nu era nevoie”, veți spune
VINO MÂINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340720_a_342049]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NEBUNA Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Își plimba obosită căruciorul cu iluzii. La o poartă un câine mârâia un "pe-aici nu se trece". Purta pălăria sprijinită de un gând, într-o doară, doar așa ca să fie. Cu ochii plini de umbre, cu umerii aplecați, părea că duce cu
NEBUNA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341117_a_342446]
-
de toți directorii. Muncea din zori până seara târziu și venea acasă cu un amărât de salariu, tot mai subțire, care nu-i mai ajungea nici măcar să-și plătească întreținerea. Când trecea leșinat pe lângă chioșc, „domnu’ Nae” râdea zeflemitor: -Obosit, obosit, nea Mototolule? (auzi la el: nea Mototolule). Apoi, îl compătimea: -Ce să-i faci, nea...așa se mănâncă o pâine albă în țara asta! Îi trăgea în gând o înjurătură. Acasă se plângea nevesti-si: uite, mă, ce îmi zice mie
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
mă, caricatura asta de prăvălie? Caricatură? De vreo doi ani îi stă ca un ghimpe în creier și-l invidiază pe porcu’ ăsta de...de capitalist. Auzi la el! Mare negustor! Răsturnat pe scaun în fața prăvăliei, rânjește mereu la el: obosit, obosit, nea... De câte ori nu i-a dat (evident, în gând) cu șutu-n fund și l-a răsturnat cu scaun cu tot. Alteori, îi sucea gâtul ca la puii de găină, până-i ieșeau ochii din cap și scotea limba de-
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
caricatura asta de prăvălie? Caricatură? De vreo doi ani îi stă ca un ghimpe în creier și-l invidiază pe porcu’ ăsta de...de capitalist. Auzi la el! Mare negustor! Răsturnat pe scaun în fața prăvăliei, rânjește mereu la el: obosit, obosit, nea... De câte ori nu i-a dat (evident, în gând) cu șutu-n fund și l-a răsturnat cu scaun cu tot. Alteori, îi sucea gâtul ca la puii de găină, până-i ieșeau ochii din cap și scotea limba de-un
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
Priveam dincolo de geam tot ce puteam cuprinde și toate formele de relief, cu întreaga lor vegetație, mă încântau cu câte ceva și îmi întăreau starea generală de liniște și pace lăuntrică. Nici Silvia nu mă întrerupea din această visare. Era destul de obosită. Se așezase comod și închisese ochii. Chiar am avut impresia că ațipise. Când autocarul s-a oprit, după câteva manevre necesare ocupării unui loc în parcarea aglomerată, am avut senzația că deplasarea a fost făcută pe un traseu relativ scurt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
acasă, neapărat va trebui să stea de vorbă atât cu magazionerul, cât și cu doctorul Țigănuș. Ei trebuie să știe ceva sau cel puțin să bănuiască asupra modului cum s-au întâmplat lucrurile. Așa a prins-o somnul. Se simțea obosită după vizita Ramonei și mai ales când a aflat vestea că postul său depindea acum de ședința de consiliu care putea trece peste hotărârea comuniștilor din organizația de partid pe colectiv. Nu putea să nu citească în vocea Ramonei parcă
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
călduță că nu-i făcută cu untură să se sleiască, mai ales că-i vară. - Bine atunci. - Să scot și un pahar cu vin? o întrebă tatăl său. - Nu tată, că nu am chef de băut vin acum. Mă simt obosită după drum și căldura din tren. - Nu mai stai și tu câteva zile să te odihnești? - Nu am stat destul, tată? Am fost la munte, am fost și la voi, m-am odihnit, acum gata, la treabă. Ce vrei să
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
odihnă? - Tu știi, dar eu voiam să mai stăm și noi de vorbă ca tată și fiică... - Gata, nu mai plec de acasă, așa că avem fiecare zi la dispoziție pentru discuții... - Așa o fi, însă iar ai să vii seara obosită de muncă și de navetă... - Cât fac cu autobuzul? Câteva minute și cu munca sunt obișnuită, nu mai sunt domnișoara studentă, ci ditamai inginera cu experiență. Îți promit că vom avea timp de discuții și de un pahar cu vin
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
femeie. Micuța Beth părea furioasă la auzul numelui. Alma nu o condamna pentru asta. Lady Morgan era o femeie de o frumusețe rară, o devoratoare de averi. Cina se desfășura în tăcere. Copiii nu erau comunicativi, păreau puțin triști și obosiți. Mâncau cu eleganță. Pe băieți i-a surprins studiind-o pe furiș. Parcă vroiau să știe cu cine au de-a face. Beth o ignora voit. Probabil fetița se considera singura prezență feminină importantă din viață tatălui ei ... nu vroia
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
Așa erau fetele. - Parcă suntem la priveghi. Domnișoară Alma, nu vrei să ne cânți ceva la pian? - Copiii trebuie să meargă la culcare, lady Annie. - Lasă, lasă că mai e timp. Te rog, pianul este acolo în colț. - Eu sunt obosită, nu vreau să ascult muzică! se strâmbă Beth. - Stai jos și taci, dragă mea! Ești obositoare și nepoliticoasă, sorbi mătușa din lichior. Fata se conformă vădit nemulțumită. Alma se așeză la pian și clapele prindeau viață sub atingerea degetelor. Acordurile
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
gravitație se mișcă în Europa. Românii demonstrează pentru valorile lor pe străzi, pentru valori abia șoptite de elitele din Berlin și Paris. Să fie Europa, oare, la marginile ei, mai conștientă, mai vie, mai puternică decât le-ar conveni elitelor obosite de la Bruxelles?”. Am lipsit mai mult decât era cazul din oștirea Republicii. De aceea, am îndrăznit să scriu azi mai mult și mai conectat la întâmplările comune, poate mai urgente decât tentațiile subiectivității. „La mulți ani, România!“, dar mereu în
Lumina de la Răsărit? () [Corola-blog/BlogPost/338017_a_339346]
-
va fi mare vrea să se facă YouTuber. „E un progres față de șofer”, comentează mama lui. Când a fost mic, doar de vreo doi ani jumate, a fost diagnosticat cu diabet. Începuse să bea foarte multă apă și era foarte obosit. Când îl scoteau la plimbare, zicea că vrea să meargă acasă. La nouă seara se punea singur în pătuț. Părinții i-au cerut medicului de familie trimitere pentru analize, dar cum era Săptămâna Mare li s-a zis să mai
„Copilul meu începuse să bea multă apă și era foarte obosit”. O poveste reală despre un diagnostic, familii care „mută munții” și oameni buni care-i ajută () [Corola-blog/BlogPost/338090_a_339419]
-
dvs, câți Dan Condrea mai există în România? Nu știu. Dar știu că, pentru fiecare Dan Condrea, există sute de români care muncesc din greu și-și respectă semenii. Aseară m-a sunat Mirela Neag, colega mea. Era tuflită. „Ești obosită?”, o întreb. „Nu. Am plâns. Am recitit ce am scris azi, le-am revăzut imaginile ăstora și nu-mi vine să cred pe mâna cui ne-am lăsat cu toții. O țară întreagă la cheremul unor psihopați!”. Suntem conștienți că este
După ce establishmentul medical a năvălit la TV, în primul rând la „Sinteza zilei”, să ne calce în picioare, am primit un mesaj () [Corola-blog/BlogPost/337804_a_339133]
-
de energie zic ei, puștanii se așează în rând și începe maratonul. Primele au fost fetele, Andreea și Lorena. Pornesc încrezătoare cu încurajările unei găști de vreo 15 oameni de pe margine - părinți, colegi, domnu învățător. Ajung după vreo 10 minute, obosite însă cu zâmbetul pe față. A fost cea mai tare experiență a lor de până acum. Le iau în brațe, mergem și facem poze haioase și ne adăpostim iarăși în cort. Îi adun pe băieți, batem palma și se așează
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie () [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]
-
lasă loc crescendo-urilor dramatice, o să mă aventurez să spun că-i tare bine că există în România o trupă care sună ca Mono (și alte repere grele din shoegaze). Treaba cu cinematografia nu-i doar genul ăla de analogie obosită, pe care-o face toată lumea când scrie despre shoegaze - când vine vorba de Orkid e și o coincidență biografică. Ilicevici și Tănase chiar sunt regizori de film, Ilicevici e unul dintre oamenii care face festivalul internațional de film de animație
6 muzici noi de pe la noi () [Corola-blog/BlogPost/337806_a_339135]