4,884 matches
-
Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au avut succes. Dor de răzbunare, considerată „capodopera” genului, provoacă însă, prin gesticulație
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
a vieții literare. Secvența centrală a volumului, Contestarea lui Tudor Arghezi, reconstituie un prototip de rechizitoriu și execuție comunistă, după ce identifică actele de recalcitranță publicistică ale poetului care, proaspăt încununat în 1946 cu Premiul Național pentru poezie, nu răspundea - încă - omagiilor prin cooperare și deplora îngrădirea libertății de exprimare. Tribulațiile altei ținte a „reeducării” prin „prigoană”, G. Călinescu, sunt examinate ca preț al vanității unei ascensiuni politice prin compromis, dar și, pentru demolatorii lui, ca patologie a resentimentului. Se mai trec
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
română și autorii evrei, vol. I: Critică literară asupra poeziilor populare de M. Canianu, Iași, 1898; Ștefan cel Mare în Munții Vrancei, Galați, 1904; Mijloace pentru îmbunătățirea stărei poporului român, Galați, 1905; Pace, înfrățire, Galați, 1905; Dreptul tău, București, 1906; Omagiu Franței, Iași, 1919. Culegeri: Cântece moldovenești, Iași, 1888; Povești, Iași, 1892; Anecdote poporane, Iași, 1893; Literatură populară, I-II, îngr. și pref. Ioan Ilișiu, București, 1990. Repere bibliografice: Miller-Săndulescu, Evoluția, 244-257; Ion Mușlea, Elena Sevastos, DR, 1931-1933; Al. Bistrițianu, Elena
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
sub forma Actului adițional al Convenției de la 1858, cunoscut În epocă și sub denumirea de Statutul lui Cuza. În fond, ce aducea nou acest Act adițional al Convenției de la 1858, despre care un cunoscut istoric american afirma că e un „omagiu adus scumpei defuncte” <ref id="12"> 12 T. W. Riker, op. cit., p. 562. </ref> (adică Convenției)? În primul rând, el făcea să crească prerogativele domniei pe seama Parlamentului, prin dreptul domnitorului de a numi, În fiecare an, președintele Adunării deputaților și
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și 1918 de către poeți și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea în actualitate a personalității și operei lui Christian Schesäus, cărturar umanist
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
subtitlul „Literatura, arta, știința, muzica”. În articolul-program se precizează motivele care au stat la baza alegerii titlului publicației, redactorii fiind „călăuziți de oarecare sentimente de simpatie și de admirație către acel ce a fost Traian Demetrescu”. Primul număr conține un omagiu adus poetului. În sumar intra proza de Al. Macedonski (Moară pe Dunăre, Palatul fermecat, Vrăjitoarea, O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor), D. Călugăru, I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
Al. Macedonski. Din Lamartine se tipărește poezia Bonaparte, în transpunerea lui C. D. Aricescu. Alte traduceri sunt făcute de Al. Radu, Maria I. Casabianu și Grandea. Către muza sa de Antioh Cantemir, în tălmăcirea lui Costache Negruzzi, se republică drept omagiu pentru înaintași, așa cum se reproduce și Introducerea lui V. Alecsandri la ediția de scrieri ale lui C. Negruzzi din 1872-1873. R. Z.
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite de afirmații neașteptate și de comparații originale. SCRIERI: Nemuritor în păpușoi, pref. Alexandru Mușina, Chișinău, 1997; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
din care demisionează după doi ani. În 1840 era ales deputat, iar în 1842 candidează chiar la domnie. În 1845 este între fruntașii Asociației Literare a României. Ioan Voinescu II face să apară în 1848 o colecție din poeziile lui, omagiu al noilor generații pentru poetul înaintaș. În timpul revoluției V., membru al Înaltei Curți și rudă cu domnitorul Gheorghe Bibescu, se va păstra într-o rezervă prudentă, nu și ostilă; va fi însă partizanul entuziast al ideii de Unire. După revoluție
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
eroarea vulgara, după felul nostru de a vedea, de a considera ultimele trei opere ale lui Ionescu drept opere ideologice. Asta ar însemna să le reduci la dimensiunile operei lui Bertolt Brecht, ceea ce nu le-ar aduce nici un fel de omagiu”. Interesul pentru problematică românească, resort al câtorva dintre primele lucrări (Relaciones culturales hispano-rumanas, 1950, Rumânia. Pueblo. Historia. Cultură, 1951, Constantin Brâncuși, 1958), se regăsește și ulterior în opera lui U. Fenomenul cultural românesc, prezentat cititorului spaniol fără prejudecăți și „fără
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie bogată (fotografii, caricaturi, reclame). Dar
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
precum Bisericuța din Răzoare a lui Gala Galaction, La fântâna Castaliei de N. Davidescu sau Alcoolurile lui Guillaume Apollinaire, la care se adaugă memorabile portrete în peniță ale unor mari figuri literare contemporane, între care un nuanțat și extrem de expresiv omagiu adus lui Paul Verlaine. Întâlnirea cu N. D. Cocea îl determină pe V. să îmbrățișeze ideile socialiste, articolele sale de atitudine transformându-se, nu de puține ori, în virulente pamflete împotriva fruntașilor Partidului Național Liberal și îndeosebi împotriva membrilor familiei
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
ARTA ANTROPOMORFĂ FEMININĂ ÎN PREISTORIA SPAȚIULUI CARPATO-NISTREAN „ Dr. Ilie Borziac este, fără îndoială, un om vrednic...”. Așa începeam, cu doi ani în urmă, Omagiul adus unui mare specialist al arheologiei paleoliticului european<footnote V. Chirica, Prof. univ. dr. habil. Ilie Borziac la 60 de ani, în ArhMol., XXXII, 2009 (2010), p. 410-411. footnote>. Acum, trebuie să spunem că Dr. habilitat Ilie Borziac a fost
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877, ce vestise atacul la Grivița. Din tot acest vaier se detașează, din timp în timp, bocetele Constandinei, ale Stelei, ale Riței, ale Evanghelinei, ale bătrânului Tudor, soțul rămas văduv
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Vissarion, iar desenele sunt asigurate de V. I. Popa. Colaborarea cu articole a lui Ion Mihalache, în anii ’20 învățător în comuna Topoloveni, mărturisește orientarea țărănistă, pe linia culturală a sămănătorismului. De altfel, în numărul 5/1920 se aduce un omagiu lui N. Iorga și revistei „Sămănătorul”. V. T.
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
ideologic; (e) se prezintă ca o abstracțiune protejată, ca un ideal de viață (în numele unor cuvinte-cheie ca libertate, egalitate, justiție); (f) se exprimă printr-o formulă (un termen) care etichetează; (g) practică o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), își confecționează o „limbă de lemn” proprie. Nexus-ul ghidează opiniile și luările de poziție, se prezintă ca un aliat al propagandei, fabrică sloganuri. și, nu în ultimul rând, cristalizează gândirea socială în jurul nodului său ideologic, al „visului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Traian Stoica, G.M. Vlădescu, „Pământul”, 1935, 108; Alexandrescu, Confesiuni, 60-63; Sebastian, Eseuri, 340-344; Papadima, Creatorii, 323-326; Pericle Martinescu, „Republica disperaților”, „Reporter”, 1935, 75-77; a.n. [Alexandru Negură], „Menuetul”, „Hotarul” (Arad), 1936, 2-3; Erasm [Petru Manoliu], „Gol”, „Credința”, 1937, 1 054; Omagiu lui G.M. Vlădescu, „Pământul”, 1937, 163-165 (semnează Elena Farago, Victor Eftimiu, George Mihail Zamfirescu, Eugen Cealâc, Al. Lascarov-Moldovanu, Cezar Petrescu, Virgil Huzum, C.D. Fortunescu, Dem. Theodorescu, Radu Gyr, Mircea Brateș, Radu Cosmin, Sandu Teleajen, Petre C. Georgescu-Delafras ș.a.); Camil Baltazar
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
Nicula”, AFT, 1969, 12; Cristina Atanasiu, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, RL, 1970, 5; Dimitrie Dancu, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, ST, 1970, 2; Ion Taloș, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, TR, 1970, 18; Virgil Cândea, Un omagiu artei de la Nicula, SXX, 1970, 2; I. Oprișan, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, RITL, 1970, 4; Serafim Duicu, „Studii de folclor și artă populară”, F, 1970, 10; Ion Buzași, Creații de nuntă someșene, T, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Folcloristica
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
debuturilor, Iași, 1978, 247-260; Regman, Noi explorări, 75-78; Bălan, Repere, 179-186; Cândroveanu, Lit. rom., 83-86; Negoițescu, Ist. lit. I, 260-261; George, Sfârșitul, IV, 238-242; Liana Cozea, Spleen și deziluzie în romanul citadin al Ioanei Postelnicu, F, 1995, 7-8; Teodor Vârgolici, Omagiu doamnei Ioana Postelnicu, ALA, 1996, 312; Dorina Grăsoiu, Ioana Postelnicu - între plecarea și întoarcerea Vlașinilor, LCF, 1997, 10; Cosma, Romanul, II, 130-132; Ioana Postelnicu - 90, Sibiu, 2000; Dicț. analitic, III, 343-346; Dicț. scriit. rom., III, 870-872; Lovinescu, Sburătorul, V, 89
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori, mai degrabă, o nuvelă amplă, o poveste populată cu eroii unei „mitologii” monahale și haiducești autohtone, poartă subtitlul O legendă munteană și reprezintă un omagiu adus lui Gala Galaction. În fine, ce a publicat P. în limba engleză poate interesa cititorul român tocmai pentru că întregește portretul unui autor al cărui traseu românesc s-a întrerupt înainte de vreme. Before and After Edith (1978) e un roman
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
subiectelor „fierbinți” ale filologiei românești a timpului: vechile traduceri românești cu chestiunile privind datarea, localizarea, raportul dintre versiuni, identificarea izvoarelor, a traducătorilor și copiștilor, evoluția tiparului în limba română (De la Coresi diaconul la Teofil, mitropolitul lui Matei Basarab, în volumul Omagiu lui Ioan Bianu, 1927), înrâurirea husită în vechea cultură română (Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane, „Făt-Frumos”, 1927), idee în care P. l-a urmat pe N. Iorga, momentele importante ale sintezei culturale românești (Limpeziri. Grecism, fanariotism, slavonism, românism, întâietăți
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
Alături de alți junimiști, Q. a contribuit la cunoașterea operelor lui Goethe în limba română, traducând, în 1876, Egmont într-o versiune în care elementul popular este precumpănitor, iar fraza are o cursivitate în bună măsură modernă. Mai puțin izbutite sunt Omagiul artelor, prelucrare după Schiller, precum și jurnalul de călătorie intitulat De la Bonn la Coblenz, pe apă și pe jos (1881), însăilare firavă de impresii comune. SCRIERI: De la Bonn la Coblenz, pe apă și pe jos, cu o scrisoare de V.A
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
impresii comune. SCRIERI: De la Bonn la Coblenz, pe apă și pe jos, cu o scrisoare de V.A. Urechia, București, 1881; „Pygmalion”, „Fata de la Cozia” și „Lăpușneanu”. Studiu critic comparativ, București, 1887. Traduceri: Goethe, Egmont, pref. trad., Iași, 1876; Schiller, Omagiul artelor, București, 1882. Repere bibliografice: Albumul Societăței „Junimea”, SDL, IV, 314; Encicl. rom., I, 711; Maiorescu, Critice, II, 141, 151, 153, 160; C. I. Istrati, I. Bianu, [Discursuri funebre], AAR, partea administrativă, t. XXXVI, 1913-1914; Iacob Negruzzi, Dicționarul „Junimei”, CL
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
oricărui sentiment. Adept și al formelor fixe, R. se manifestă ca un virtuoz al genului în Rondelul grădinii de sidef (1974), unde echilibrul, armonia, muzicalitatea versurilor creează atmosferă, chiar dacă, uneori, frapează asemănarea cu Al. Macedonski. Anotimpul izvoarelor (1975) este un omagiu adus eroilor neamului, atât celor din trecut, cât și celor din contemporaneitate. Volumele următoare - Viața, cântecele și speranțele cioplitorului de barcaze (1976), Cartea dimineții (1978), Adio, Baudelaire (1981), Intrarea în pădure (1984), Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
6-19, passim; Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, VR, 1926, 53; Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic al dlui Rădulescu- Motru, București, 1927; Ionel Jianu, Interviu cu dl profesor C. Rădulescu-Motru, RP, 1928, 3068; N. Bagdasar, „Puterea sufletească”, „Revista de filosofie”, 1930, 3; Omagiu profesorului C. Rădulescu-Motru, București, 1932; Mircea Djuvara, C. Rădulescu-Motru, „Revista de filosofie”, 1940, 3-4; Simion Ghiță, C. Rădulescu-Motru et la philosophie kantiénne, „Revue roumaine des sciences sociales”, philosophie et logique, 1968, 2-3; Nicolae Gogoneață, Sistemul filosofic al lui C. Rădulescu-Motru
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]