122,933 matches
-
a continuat și în numărul ei viitor, în care Rădulescu-Motru era denunțat ca promovînd un "ateism filosofic și militant". Îndrăznesc să cred că dacă dl Cristian Preda ar fi cunoscut aceste polemici vestite în epocă și-ar mai fi mlădiat opiniile despre Rădulescu-Motru. Dar, din păcate, dl Preda - asemenea altor colegi ai săi de generație -, nu cunosc epoca despre care, totuși, scriu și oferă sentințe fără drept de apel, nedeschizînd, pentru documentare, măcar colecția unor reviste importante ale timpului. Nici nu
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce i se substituie a dus la o problematizare a semnificației, la o criză
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
tardivă. Directorul artistic al Festivalului, Cristian Mandeal, spunea recent că "este una dintre cele mai prestigioase manifestări de profil din lume" și că ea "poate modifica într-o proporție considerabilă percepția lumii despre România", dorindu-se "o stârnire a interesului opiniei publice interne și internaționale privitor la tot ce a însemnat Enescu". Este o punctare perfectă a scopului Festivalului și nu mă îndoiesc că organizatorii au avut grijă să invite câțiva critici muzicali de la mari ziare europene, liederi de opinie în
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
interesului opiniei publice interne și internaționale privitor la tot ce a însemnat Enescu". Este o punctare perfectă a scopului Festivalului și nu mă îndoiesc că organizatorii au avut grijă să invite câțiva critici muzicali de la mari ziare europene, liederi de opinie în domeniu, care să scrie cu competență despre ceea ce văd aici, despre muzica lui Enescu, pe care nu au prilejul să o audă des. Altfel tot acest imens gest de imagine nu va avea ecoul dorit și nu va ajunge
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
voință, ceva mai multă; acum am impresia că nici voință nu mai este suficientă (ca să nu zic deloc). Cu cine se face reforma? Categoric cu oamenii învățământului, dar nu cu cei de tip Farfuridi, încremeniți în proiect, de ale căror opinii ține seama d-na ministru; aceia sunt dascălii cu o gândire leneșă, care nici măcar programa - instrument fundamental pentru profesor - nu au citit-o, demni urmași ai domnului Vucea. Pentru ei și 3 manuale alternative sunt multe; unu ar fi ideal
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
Z. Ornea Nu l-am cunoscut îndeaproape pe N. Carandino. Dar îmi plăcea să-l ascult istorisind momente și scene din interbelic care mă captivau, chiar dacă nu-i împărtășeam opiniile vehement negative despre Camil Petrescu și dramaturgia sa. Opinii, de altminteri, răspicat afirmate în Rampa sau în Facla lui Ion Vinea, unde N. Carandino fusese destui ani nu numai secretarul general de redacție, ci factotumul efectiv, scriind, adesea, cînd - ca
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Z. Ornea Nu l-am cunoscut îndeaproape pe N. Carandino. Dar îmi plăcea să-l ascult istorisind momente și scene din interbelic care mă captivau, chiar dacă nu-i împărtășeam opiniile vehement negative despre Camil Petrescu și dramaturgia sa. Opinii, de altminteri, răspicat afirmate în Rampa sau în Facla lui Ion Vinea, unde N. Carandino fusese destui ani nu numai secretarul general de redacție, ci factotumul efectiv, scriind, adesea, cînd - ca de obicei - directorul era de negăsit, chiar editorialul directorului
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Cristian Teodorescu Mă îndoiesc că era nevoie de un sondaj de opinie pentru a afla ce vrea tineretul din România. Oricum, e bine că s-a făcut, pentru a-i aduce cu picioarele pe pămînt pe politicienii care își (mai) închipuie că tinerii au încredere în ei. Nu cred însă că rezultatele
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
apare des în relatarea călătoriei lui Jacques Le Rider în România și la Cernăuți; e perioada boicotului internațional la adresa unei Austrii unde F.P.Ö. participa la guvernare, și ziarele din care își ia informațiile germanistul francez sunt scena înfruntărilor de opinii între cei care condamnă alianța cancelarului Schüssel și cei care acuză Uniunea Europeană, neînțelegătoare și nedreaptă față de Viena. Pentru cei care cunosc participarea profesorului la Bookarest 2000, notațiile din jurnal completează interviurile pe care le-a dat la Târgul de Carte
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
prezintă astfel de particularități. Și, totuși, "culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorită pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică; una care denotă o anomalie psihică sau morală corespunzătoare". Ba chiar autorul colectează opinii de acest fel în literatura cultă și în cea politică, mergînd pînă la revista România Mare. O prejudecată rasială este și aceea care îl înfățișează pe evreu drept murdar și împuțit, de unde naziștii au conchis că evreii alterează puritatea rasei
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
n-a existat. A fost, între altele, o întîlnire, solicitată de scriitori, cu Nicolae Ceaușescu, la care, aproape fără excepție, cei peste șaizeci de participanți (m-am numărat printre ei) au cerut șefului partidului și al statului să revină asupra opiniilor din Teze. O astfel de solicitare era cu totul neobișnuită. Nimeni, cu atît mai puțin un grup masiv de scriitori, nu cutezase vreodată înainte să ceară socoteală lui Ceaușescu. în epoca Dej, un astfel de gest era încă și mai
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
demult, din a doua jumătate a anilor șaptezeci, că autorul nostru nu-și ascunde evreitatea, ba chiar o cultivă, preocupat fiind de înfățișările ei totdeauna tragice. Colabora, deci, de aceea, la "Revista Cultului Mozaic" și, deși nu-i accepta toate opiniile, se lăsa văzut în compania fostului rabin șef Moses Rosen. Ba chiar la Berlin, o vreme, la început, a locuit într-un Cămin al Comunității Evreiești de acolo, participînd diminețile toate și sîmbăta - mi-a spus-o - la rugăciune, mult
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
stânjeneală. Răspunsul, demn de-un Martin Buber, al omologului său israelian probabil că l-a amuțit pe dl. Năstase! Trăim un moment al destrămării iluziilor noastre de europenitate, dar nu văd nici o tragedie în asta. La un recent sondaj de opinie, românii au început să facă, pentru prima oară, distincția între N.A.T.O. și U.E. Toată lumea vrea să se integreze în U.E., dar tot mai puțini în N.A.T.O. Citită la rece, informația are părți pozitive, dar mai ales părți negative
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
și despre alte inginerii financiare ale "proprietarului" penal, faimosul Bivolaru. După cum au observat mai mulți comentatori, printre care și Dan Pavel, în ZIUA, atitudinea politicienilor din partidul de guvernămînt și nu numai a lor, precum și a unei părți însemnate din opinia publică față de problema restituirilor dovedește că în România ar mai fi nevoie de timp pentru ca valorile economiei de piață să fie acceptate ca atare, nu numai în vorbe. * În privința proprietăților regale revendicate se fac speculații de tot felul, unele, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
Valerian Sava Valerian Sava: Din ce ai spus în prima parte a interviului nostru rezultă, contrar opiniei cvasiunanime, că banii nu sînt singurul lucru care ne lipsește în cinematografie. Am mai avea vreo 2-3 "lipsuri", chiar mai grave. Cristi Puiu: Lipsește conștiința artistică necontrafăcută, iar cel mai mare și mai dificil efort este acela de a accede
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
o carte de eseuri, și am considerat necesar să revin. Am rescris această carte în cea mai mare parte, i-am dat o formă mai sistematică, între timp m-am mai documentat, s-au schimbat și posibilitățile de exprimare a opiniei critice, și, în 1990, am putut să public o carte destul de consistentă, de peste 400 de pagini, care se cheamă Avangarda în literatura română. Ați fost, o vreme, profesor în capitala Franței, apoi director al Centrului Cultural Român din Paris, nescăpînd
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
și diatriba antinațională din 1935, Ultimul ocupant fanariot, semnată de acel scandalos N. Davidescu, devenit, brusc, naționalist xenofob după o activitate onorabilă de literat (poet, critic literar, romancier). Să admitem că aici, la D.A. Sturdza, avem de-a face cu opinia unui oficial politic liberal obtuz și că N. Davidescu a fost contaminat de mioapa xenofobie. Dar ce ne facem cu o opinie din 1908 a unui mare critic literar, cum a fost, negreșit, E. Lovinescu? Și el adept al liberalismului
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
de literat (poet, critic literar, romancier). Să admitem că aici, la D.A. Sturdza, avem de-a face cu opinia unui oficial politic liberal obtuz și că N. Davidescu a fost contaminat de mioapa xenofobie. Dar ce ne facem cu o opinie din 1908 a unui mare critic literar, cum a fost, negreșit, E. Lovinescu? Și el adept al liberalismului, în 1908 putea articula despre opera lui Caragiale, următoarea deconcertantă apreciere: "În cincizeci de ani nu va mai rămîne nici cea mai
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
documentare." E aprecierea de final a unui studiu mai amplu, pe care îl regăsim și în volumul al IV-lea de Opere, apărut, în 1987, în îngrijirea d-nei Maria Simionescu și dl Alexandru George, la Editura Minerva. Într-adevăr, stranie opinie și trist diagnostic care va fi contrazis puternic de opinia publică și de tot ce este însemnat în critica literară românească timp de aproape un secol. Sîntem nevoiți să constatăm uluiți și indignați că între opinia din 1891 a lui
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
pe care îl regăsim și în volumul al IV-lea de Opere, apărut, în 1987, în îngrijirea d-nei Maria Simionescu și dl Alexandru George, la Editura Minerva. Într-adevăr, stranie opinie și trist diagnostic care va fi contrazis puternic de opinia publică și de tot ce este însemnat în critica literară românească timp de aproape un secol. Sîntem nevoiți să constatăm uluiți și indignați că între opinia din 1891 a lui Sturdza și cea din 1908-1912 a lui Lovinescu deosebirile de
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
Minerva. Într-adevăr, stranie opinie și trist diagnostic care va fi contrazis puternic de opinia publică și de tot ce este însemnat în critica literară românească timp de aproape un secol. Sîntem nevoiți să constatăm uluiți și indignați că între opinia din 1891 a lui Sturdza și cea din 1908-1912 a lui Lovinescu deosebirile de apreciere sînt, totuși, atît de minimale încît aproape că s-au ivit din același trunchi de cecitate obtuză. Dar, încă răvășiți, iată opinia lui Zarifopol din
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
indignați că între opinia din 1891 a lui Sturdza și cea din 1908-1912 a lui Lovinescu deosebirile de apreciere sînt, totuși, atît de minimale încît aproape că s-au ivit din același trunchi de cecitate obtuză. Dar, încă răvășiți, iată opinia lui Zarifopol din 1922, marele prieten al lui Caragiale, cel ce va iniția, la Editura Fundației Regale, ediția monumentală de Opere din creația scriitorului fără egal: "Lumea aceasta, de care se îngrozesc judecătorii moralicești ai lui Caragiale, îmi pare mie
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
primește, deocamdată, răspuns. Ideea, apoi, de a renunța la acea cloșcă cu puii de aur reprezentată de titulatura partidului - cam tot ce-i rămăsese acestuia după o înfrângere electorală de pomină - nu putea fi pe placul partizanilor continuității, reziduali în opinia d-lui Marga, nu puțini, în realitate. Și dl Ciorbea înființase un partid pe singura chemare democrat-creștină, întoarcerea sa în rânduri stând mărturie răsunetului surd în mase al noii oferte. Fără țărani, țărănismul rămâne valabil în conștientul, probabil că și
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
intre în război alături de aceste țări. S-a decis neutralitatea și regele era amărît că, după 48 de ani de domnie, e înfruntat de fruntașii politici, refuzîndu-i-se cererea exprimată în termeni rugători. În țară s-au creat trei curente de opinie. Unul, condus de Take Ionescu, N. Filipescu, Delavrancea, cerea, imperios, intrarea noastră imediată în război de partea Antantei, pentru eliberarea Ardealului și a Bucovinei. Și, turbulenți și impacientați foarte, organizau frecvent, întruniri și manifestații de protest în care voiau să
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]