6,112 matches
-
Balade și idile. Identificarea „izvoarelor universale”, a influențelor, similitudinilor și ecourilor, analizate în ipostaza genurilor, motivelor, miturilor literare etc., este utilizată în general, dar mai cu seamă în lucrarea Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc (1969), în care susține originalitatea liricii autorului comentat, situată sub specia idilei într-un tablou ce începe cu idiliștii antici greci și romani. Ținta cercetării rămâne aceea de „a înțelege mai bine profilul artistic al unui mare poet”. Rezultatele acestor analize sunt reluate în capitolul
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
cu lirismul - și de o mare știință a poeziei, distribuită savant, cu o cunoaștere strategică a dozajelor, amintindu-ne de cuvintele lui Malraux că „Orice artă este lupta contra destinului”, paginile Moromeților ar ilustra doar un magistral sculptor și rapsod. Originalitatea însă a artei ce se descoperă în această carte demarează pare-se tocmai din poezia gândirii sale, a unei inteligențe care sublimează și preschimbă filosofia în metaforă și dă narațiunii un sistem nervos în continuă alertă, introducând o trusă de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
într-un personaj din romanul À la recherche du temps perdu. Limpezimea stilistică a expunerii tehnicilor picturale - circumscrise esteticii fenomenului - face din interpret, în pofida caracterului fulgurant și nefinit al textului, un scriitor al forței subtile: asociații surprinzătoare, finețe a nuanțelor, originalitate a expresiei. Volumul, de asemenea postum, Scrisoarea de dragoste (1971) reunește într-o primă secțiune șase studii și eseuri de ordin general, iar în a doua cronici și articole dedicate unor artiști și unor mari opere de artă. Eseul care
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
această lucrare vor fi valorificate în alte două cărți, o ediție a corespondenței scriitorului (1929) și un studiu dedicat lui Gustave Viaud și corespondenței acestuia cu Pierre Loti, fratele său (1936). Mai puțin bine primită de critică, dar interesantă prin originalitatea abordării, va fi Alfred de Vigny et Frédéric II (1920), eseu care va fi urmat de editarea la Iași, în 1925, a textului lui Alfred de Vigny Servitude et grandeur militaires. Studiul Les Comédies de Corneille (1923), ca și două
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
pe James Joyce (care are, prin S., una din primele receptări românești) pentru forța „materiei obscure” din romanul Ulise. Aprecia folclorul, afirmând, precum, mai târziu, Mircea Eliade, că „basmele noastre au elemente care ar putea revendica, în fața altor literaturi, o originalitate bine definită” (De la Petre Ispirescu la George Lesnea, C. Berariu), îi elogia pe marii creatori de limbă, Eminescu, Creangă, Arghezi, Sadoveanu. Din literatura română îi recomandă pe G. Ciprian, George Lesnea, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Al. Iacobescu, Ion Călugăru, Petre
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
spațiul literaturii de limbă germană. Formula insolită de scriitură, bazată pe intertextualitate și pe ambiguitatea identităților, pe continua metamorfoză a discursului, care trece de la narațiunile-eseu la construcția dramatică, îngăduie o abordare totală a lumii personajelor. Recunoscut ca scriitor de mare originalitate, S. nu a fost totuși receptat de public pe măsura valorii sale. Un ecou deosebit a avut însă reintrarea sa în arena publicisticii din România, în 1997, cu Epistolă despre convertire, un comentariu la cărțile lui N. Steinhardt (publicat în
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
până la Mihai Eminescu și Ion Creangă. În Încercare asupra semasiologiei limbii române (1885), făcând pionierat în stilistica românească, autorul definea metafora ca „elementul de viață și de mișcare a limbii”, poezia „adeseori latentă” a ei, în expresiile metaforice aflându-se originalitatea și geniul unei limbi. În formarea metaforelor, el studia fantezia, cu „combinațiunile ei multiple”, imaginația creatoare, „concepția poetică” specifică fiecărei națiuni. Poeziei culte îi era atribuită misiunea de a împrospăta aceste metafore lingvistice ades tocite, „gârbovite” prin îndelungă folosire. Numeroase
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
sub numele real, Ion Păscu), Eugen Relgis, Vasile Christu ș.a. Se traduce din Maiakovski (Mihail I. Pricopie) și din Gorki. Articole cu caracter politic, sociologic sau de sociologia artei susțin Al. Claudian (Socialismul trăiește, Intelectualii și dictatură), Eugen Relgis (Între „originalitate” și „artă colectivă”), Lothar Rădăceanu, Ion Pas, F. Aderca (Moralitate și delațiune), S. Emanuel (Realism socialist). Este pe larg dezbătută problemă evreiască de Andrei Șerbulescu (Belu Silber), I. Peltz, Lothar Rădăceanu, Al. C. Constantinescu, George Silviu. Alți colaboratori: Liviu Țăranu
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
pe cât e de precisă adresa criticii conținute în acest articol, pe atât de vagă e caracterizarea culturii pentru care articolul militează. De necontestat este năzuința lui N. Iorga de a da impuls unei culturi pline de conținut, care să exprime originalitatea spirituală a poporului nostru, geniul său specific. Din coloanele publicațiilor și din sălile de cursuri și conferințe, ideile naționaliste, propagate de înflăcăratul istoric, aveau să coboare curând în stradă. Sub impresia unui articol din „Epoca”, a unei prelegeri universitare ad-hoc
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
se lăsa sedus de el. În condițiile lumii moderne și mai ales postmoderne, atenția acțiunii de igienă mintală trebuie centrată pe „formarea personalității” și a identității individului, pe libertatea sa interioară de a lua decizii, pe dezvoltarea creativității și a originalității în conduite și modul de gândire ale persoanei. Pag. 58 CAPITOLUL 7 ADAPTARE ȘI CONFLICT Adaptarea Raporturile persoanei cu ceilalți sau cu lumea sunt esențiale, iar de natura și modalitatea lor de realizare depinde într-o măsură considerabilă echilibrul sufletesc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
declanșarea actului respectiv. Ea depinde de atitudinea și nivelul de pregătire ale individului, de aptitudinile acestuia și de interesul manifestat de el pe tot parcursul desfășurării acțiunii. Orice activitate se desfășoară în raport cu un anumit nivel de aspirații, care-i conferă originalitate și o anumită valoare calitativă în conținut sau în rezultate, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schemă (Etapele desfășurării acțiunii) Intenții Trecerea la acțiune Acțiune Finaluizare Cauza Motive Mobiluri Deliberare Decizie Acțiune Efectul (Câmpul de acțiune) Referitor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoștințe și deprinderi de specialitate, pe care individul le folosește în scopul realizării anumitor programe, cu rezultate practice sau teoretice; activitatea creatoare constând în producerea de lucrări noi, inedite, cu o anumită valoare, îmbogățind prin aceasta anumite domenii; ea are originalitate, stil și unicitate; activitatea liberă sau activitatea nelegată în mod obligatoriu de un anumit program, de o anumită tematică sau un scop precis; activitatea ludică sau activitatea axată pe joc, pe distracții și recreare, implicând destindere și un anumit gen
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
activitatea profesională, fapt ce va genera decalaje de ierarhie valorică-profesională între indivizii prestatori ai aceleiași activități; alternarea activității profesionale cu perioade de odihnă, refacere, cu activități recreative, distracții, concedii etc.; cultivarea unor „activități personale” extraprofesionale care să ofere plăcere, destindere, originalitate, variații în viața individului. Un rol important în dezvoltarea și stimularea personalității individuale în cadrul activității profesionale îl reprezintă evitarea rutinei și a automatismelor activității, care pot duce la monotonie, la oboseală și în final la epuizare și dezgust pentru activitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a unor avantaje, situații favorizante etc. Toate aceste „răsturnări valorice” duc la instaurarea unei „noi etici”, specifică societății deschise moderne, caracterizată prin individualism, hedonismul legat de satisfacerea pulsiunilor primare, extravaganța care cultivă și afișează formele fără conținut, excentricitatea care înlocuiește originalitatea, concurența care va înlocui cooperarea, violența ca formă de a se impune și a rezolva situațiile, de a-i domina și înlocui pe ceilalți, care înlătură toleranța și sentimentele altruiste, urmărind succesul imediat, în fine, lipsa unor idealuri spirituale de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mass-media” pot fi manipulate teoretic necondiționat. Mai mult chiar, masele solicită aceste „mode-model” ca pe ceva absolut necesar și firesc, ca suport al modului lor de a fi, de a exista. Totul devine „artificial”, dominat de nefiresc. Dispar creativitatea, originalitatea, iar în locul lor apare o nouă formă de pragmatism-utilitarism reprezentată prin „conduitele de consum”. Acestea sărăcesc atât intelectul, cât și afectivitatea persoanei umane, dar în egală măsură au un efect stimulativ asupra pulsiunilor primare. Din punct de vedere psihologic și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se impune adoptarea unor măsuri speciale de igienă mintală de tipul psihoprofilaxiei. În mod egal, se impun măsuri de educație, în primul rând cultivarea unei atitudini selectiv-critice față de situațiile de viață. Înlocuirea „presiunilor mass-mediei” cu măsuri explicative care să promoveze originalitatea. O raționalizare a „nevoilor” din care să decurgă o „dietetică a pulsiunilor”. Cultura intelectuală și morală. Deturnarea nevoilor către scopuri creative, personale. Se va urmări cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va fi planificată acțiunea de igienă mintală. Ea va include „programe de educație” complexă (socială, profesională, morală etc.), vizând adaptarea la schimbările sociale. Se recomandă evitarea acțiunii factorilor morbigenetici, adaptarea flexibilă la „noutatea schimbărilor”, păstrarea identității, a capacităților creatoare, a originalității etc. Depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală și anihilarea acestora. Măsuri psihoprotectoare. Participarea colectivităților umane la „acțiunile comunitare”. Înțelegerea și acceptarea „factorilor de progres social” ca o necesitate și nu ca un efort impus, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice morbide, prin pierderea originalității Dezadaptare socială cu refuzul integrării Aspectele mai sus prezentate justifică existența unor stări de dezechilibru psihosocial, reprezentând tulburări ale stării de sănătate mintală colectivă, care afectează întreaga comunitate social-umană. Să analizăm în continuare aceste aspecte particulare pe care le prezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se încadreze în contextul dat; Intrebări structurate - mai multe subîntrebări (de tip obiectiv, semiobiectiv sau mini eseu) legate printr-un element comun. Â ITEMI SUBIECTIVI solicită răspunsuri deschise ce evaluează procese cognitive de nivel înalt verificând obiectivele care vizează creativitatea, originalitatea. Rezolvarea de probleme (situații problemă) - activitate nouă, menită să rezolve o situație problemă; se evaluează elemente de gândire convergentă și divergentă, operații mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer); Itemi de tip eseu - solicită elevilor să construiască / producă un răspuns liber
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de tip eseu - solicită elevilor să construiască / producă un răspuns liber (text) în conformitate cu un set de cerințe date. Acești itemi pot fi: Eseu structurat/semistructurat - răspunsul așteptat este dirijat, orientat și ordonat cu ajutorul unor cerințe; Eseu liber - valorifică gândirea creativă, originalitatea, creativitatea, nu impune cerințe de structură.46 4. Tehnici de notare ă Aprecierea școlară se face fie prin apelul la anumite expresii verbale, fie prin folosirea unor simboluri numite note. Aprecierea verbală este des folosită și are rol dinamizator, călăuzitor
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
a servi cât mai bine obiectivele învățământului. O metodă este considerată modernă, în măsura în care cultivă însușirile fundamentale necesare elevilor în prezent, dar mai ales în viitor: independență, spirit critic, gândire creatoare, aptitudini, atitudini exploratoare, etc. O metodă care duce la promovarea originalității și creativității este o metodă modernă, chiar dacă este folosită de mult timp. Până în prezent nu s-a ajuns la o clasificare riguroasă și unanim acceptată a metodelor didactice, deoarece multe dintre ele servesc, spre exemplu, la realizarea mai multor obiective
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
să se încadreze în contextul dat; * Intrebări structurate - mai multe subîntrebări (de tip obiectiv, semiobiectiv sau mini eseu) legate printr-un element comun. * ITEMI SUBIECTIVI solicită răspunsuri deschise ce evaluează procese cognitive de nivel înalt verificând obiectivele care vizează creativitatea, originalitatea. * Rezolvarea de probleme (situații problemă) - activitate nouă, menită să rezolve o situație problemă; se evaluează elemente de gândire convergentă și divergentă, operații mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer); * Itemi de tip eseu - solicită elevilor să construiască / producă un răspuns liber
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
de tip eseu - solicită elevilor să construiască / producă un răspuns liber (text) în conformitate cu un set de cerințe date. Acești itemi pot fi: * Eseu structurat/semistructurat - răspunsul așteptat este dirijat, orientat și ordonat cu ajutorul unor cerințe; * Eseu liber - valorifică gândirea creativă, originalitatea, creativitatea, nu impune cerințe de structură. 4. Tehnici de notare ă Aprecierea școlară se face fie prin apelul la anumite expresii verbale, fie prin folosirea unor simboluri numite note. Aprecierea verbală este des folosită și are rol dinamizator, călăuzitor în
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
au rolul de a stimula spiritul inventiv al artistului, amatorului, receptorului și nu în ultimul rând al copilului. Încercarea de a elimina blocajele culturale și emotive, sa dovedit eficace pentru elevi, recurgând la stimularea fanteziei și avântul creativ Fluiditate, Plasticitate, Originalitate manifestate prin conturarea simbolurilor, expresiilor ... părți care stârnesc întrebări și suscită la reacții pluraliste. Fiecare Idee prinde contur și este interpretată de către elev prin concepte supuse viziunii atât realiste cât și simbolice iar sensibilitatea și spiritualitatea reprezentată în spațiul pictural
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
un fenomen (pe care ei îl percep la modul comun/trivial), spre deosebire de individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]