2,477 matches
-
trebuie ușurată însușirea ei prin raționalizare și simplificare. În 2008, ziarista Pascale Krémer constată în introducerea la un interviu cu lingvistul și pedagogul André Chervel că în cei 20 de ani anteriori nivelul însușirii ortografiei a scăzut într-atâta, încât „ortografia deficientă devine o barieră în calea angajării la muncă, o frână în evoluția în carieră”. De aceea, André Chervel pledează pentru o reformă mai radicală decât cea din 1990, cu argumentul că aceasta ar fi de fapt continuarea tradiției, cea
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
de tineri francezi în situație de inferioritate sau de eșec față de scrierea limbii naționale”. Publicul larg adoptă mai degrabă o poziție tradiționalistă. În 1989, revista "Lire" efectuează un sondaj pe un eșantion de 900 de persoane, dintre care 70% consideră ortografia franceză dificilă, dar 86% o văd ca pe o artă, iar 78% văd în ea „unul dintre farmecele limbii franceze”. Răspunzând la întrebări referitoare la aspecte concrete care ar trebui sau nu reformate, în general majoritatea se pronunță împotriva schimbării
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
dar 86% o văd ca pe o artă, iar 78% văd în ea „unul dintre farmecele limbii franceze”. Răspunzând la întrebări referitoare la aspecte concrete care ar trebui sau nu reformate, în general majoritatea se pronunță împotriva schimbării. Polemicile în jurul ortografiei continuă, în mare măsură și pe Internet. Unor organizații trandiționaliste ca de exemplu „Association pour la sauvegarde et l’expansion de la langue française” (Asociația pentru salvgardarea și difuzarea limbii franceze) li se opun asociații grupate în „Réseau pour la nouvelle
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
Internet. Unor organizații trandiționaliste ca de exemplu „Association pour la sauvegarde et l’expansion de la langue française” (Asociația pentru salvgardarea și difuzarea limbii franceze) li se opun asociații grupate în „Réseau pour la nouvelle orthographe du français” (Rețea pentru noua ortografie franceză) care promovează rectificările din 1990, dar și proiecte foarte radicale precum „Ortograf” sau „Ortofasil”.
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ani, termenul a fost frecvent asociat cu tendința de însușire a celor mai bune practici standardizate pentru designul, construirea și dezvoltarea paginilor web folosind aceste metode. Organizația ce coordonează aceste standarde este World Wide Web Consortium. Conform prof. George Pruteanu, ortografia cuvântului pe românește (scrierea lui corectă) ar trebui să fie „web sait”, și nu ca în engleză "web site". El argumentează că normele ortoepice ale limbii române impun ca toate cuvintele să se scrie precum se pronunță și invers; scrierea
Site web () [Corola-website/Science/330134_a_331463]
-
Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
sintactice ale formelor temporale folosite în limba vorbită contemporană. Verbul francez exprimă aceleași categorii gramaticale ca și cel din limba română, adică diateza, modul, timpul, persoana și genul (masculin și feminin), acesta fiind limitat la modul participiu. Dat fiind că ortografia limbii franceze este în foarte mare măsură etimologică, deci nu redă fidel pronunțarea, în conjugare trebuie să se țină seamă de faptul că în vorbire sunt mai puține desinențe personale decât în scris. Sunt de exemplu categorii de verbe la
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
maghiarizate (mai ales în cazul unităților administrative unde a existat o populație maghiarofonă semnificativă). Astfel de denumiri sunt: Denumirile altor unități administrative sunt folosite în forma originală, dar conform foneticii maghiare (de exemplu "„Torontó”", "„Vinipeg”", etc.), uneori scrise chiar conform ortografiei maghiare (precum și numele statului: "„Kanada”").
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
său sens juridic; de exemplu, în context religios (legea ca morală sau drept divin) sau psihanalitic („Legea Tatălui” a lui Freud) contexte. În textul german original, scrierea cu majuscule a cuvântului Gesetz („Legea”) reflectă o aderare standard la regulile de ortografie germană, care impun ca toate substantivele să fie scrise cu majuscule, și nu are neapărat o semnificație mai largă. Josef K trebuie să-i arate catedrala unui client important din Italia. Clientul nu apare, dar chiar în momentul în care
În fața legii () [Corola-website/Science/329056_a_330385]
-
și literatură pentru femei (în ). s-a născut în Baltimore, Maryland la data de 20 martie 1972. A urmat cursurile liceului Naperville North High School din Naperville, Illinois (o suburbie din Chicago), unde a făcut parte dintr-un club de ortografie și a fost editorul șef al ziarului școlii. A absolvit Wake Forest University, unde a fost managera echipei de basket, și apoi University of Virginia, School of Law. După absolvirea facultății de drept, în 1997, s-a mutat în Manhattan
Emily Giffin () [Corola-website/Science/329392_a_330721]
-
latine heterofone, care au dat în alte limbi romanice tot șase cuvinte heterofone: > "saint" „sfânt”, > "sein" „sân”, > "sain" „sănătos”, > "ceint" „încins”, > "cinq" „cinci”, > "seing" „semn”, toate pronunțate [sɛ̃]. De altfel, aceasta este una din cauzele caracterului etimologic predominant al ortografiei franceze, dat fiind că s-a simțit nevoia de a diferenția măcar în scris omonimele. De aceea, în general, omonimele nu sunt și omografe, dar sunt și din acestea, de exemplu "pêche" „piersică” și "pêche" „pescuit”.
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
la guler două stele argintii pe bază aurie de brocat. Până în anul 1867, acest grad a fost scris „”Feldmarschall-Lieutenant”, apoi „Feldmarschalleutnant” Datorit faptului că este vorba de un cuvânt vechi de titlu, care a expirat in 1938, noua regulă de ortografie germană cu trei consonante posibile unul după altul (de exemplu: Donauschi"ff"ahrt-Donauschi"fff"ahrt) n-ar avea voie să conteze în acest caz.
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
în drept internațional. În acei ani a fost coleg de facultate cu personalități ca Jacques Chirac și Jean François Poncet. În timpul studenției la Paris, Meir Rozen, al cărui nume de familie a fost transcris de atunci în litere latine după ortografia franceză - Rosenne, a îndeplinit funcția de delegat al biroului de legătură „Bar” din Paris, care acționa pentru exercitarea de presiuni asupra Uniunii Sovietice pentru ca aceasta să-și schimbe politica față de evreii sovietici și să le permită libera emigrare spre Israel
Meir Rosenne () [Corola-website/Science/334172_a_335501]
-
pauk", "wizza pauk", sau "shay zi" și reprezentată cu două puncte în dreapta literei precum ), când este atașată la o literă, crează tonul înalt. Motoori Norinaga a inventat un semn pentru visarga pe care l-a folosit într-o carte despre ortografia indiană.
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
și /e/ pretonice din dialectele orientale au început să se confunde în scris. În aceste dialecte, confuzia între cele două foneme s-a generalizat pentru toate fonemele /a/ și /e/ atonice, proces care se considera încheiat la începutul secolului XV. Ortografia actuală a limbii catalane pastrează în mare parte grafia din catalana medievală, cu toate că, anumite pronunții au suferit modificări:
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
cuvântul pentru numele unității poate varia. Printre variantele în limbi diferite ale numelui acestei unități se numără: "chilometro" (italiană), "Kilometer" (germană), "kilometer" (neerlandeză), "kilomètre" (franceză), "χιλιόμετρο" (greacă), "quilómetro/quilômetro" (portugheză), "kilómetro" (spaniolă) și "километр" (rusă). Se observă variații și la ortografia numelor de unități chiar între țările care folosesc aceeași limbă, cum ar fi cele între ortografia din engleza americană și cea din engleza britanică. De exemplu, în Statele Unite se scrie "meter" și "liter", dar "metre" și "litre" în alte țări
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
numără: "chilometro" (italiană), "Kilometer" (germană), "kilometer" (neerlandeză), "kilomètre" (franceză), "χιλιόμετρο" (greacă), "quilómetro/quilômetro" (portugheză), "kilómetro" (spaniolă) și "километр" (rusă). Se observă variații și la ortografia numelor de unități chiar între țările care folosesc aceeași limbă, cum ar fi cele între ortografia din engleza americană și cea din engleza britanică. De exemplu, în Statele Unite se scrie "meter" și "liter", dar "metre" și "litre" în alte țări anglofone. În plus, ortografia americană oficială a rar folositului prefix SI pentru zece este "deka". În
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
chiar între țările care folosesc aceeași limbă, cum ar fi cele între ortografia din engleza americană și cea din engleza britanică. De exemplu, în Statele Unite se scrie "meter" și "liter", dar "metre" și "litre" în alte țări anglofone. În plus, ortografia americană oficială a rar folositului prefix SI pentru zece este "deka". În engleza americană este utilizat termenul "metric ton" (tonă), pe când în alte variante de engleză se scrie "tonne". "Gram" se scrie, de asemenea, uneori "gramme" în țările vorbitoare de
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
SI pentru zece este "deka". În engleza americană este utilizat termenul "metric ton" (tonă), pe când în alte variante de engleză se scrie "tonne". "Gram" se scrie, de asemenea, uneori "gramme" în țările vorbitoare de limba engleză cu excepția Statelor Unite ale Americii, deși această ortografie mai arhaică este în curs de dispariție. Dubla utilizare sau confuzia între unitățile metrice și non-metrice a dus la o serie de incidente grave. Printre acestea: În evoluția sa, sistemul metric a adoptat mai multe unități de măsură. Introducerea SI
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
putea diferi de la scrib la scrib sau chiar de la un document la altul al aceluiași scrib. Unele redări grafice ale sunetelor de atunci s-au păstrat până astăzi, chiar dacă pronunțarea a evoluat, ceea ce este una din cauzele caracterului etimologic al ortografiei franceze. Față de sistemul consonantic al francezei actuale (vezi Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Consoane), franceza veche mai avea și consoanele: Unele consoane existente în galo-romană dispar cu totul. Astfel este [θ] transcrisă t, care exista la sfârșitul unor cuvinte
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
nu mai corespund pronunțării, de exemplu redarea vocalelor provenite din diftongi și triftongi. Totodată, ei preconizează oglindirea originii latinești sau grecești a cuvintelor, prin litere care nu se pronunță sau care corespund unor sunete redate și de altă literă (vezi Ortografia limbii franceze, În epoca Renașterii). Încă nu se ajunge la normarea ortografiei, dar deja învinge caracterul etimologic al acesteia. În secolul al XVII-lea, stabilitatea politică adusă de domnia lui Henric al IV-lea duce la întărirea monarhiei, care devine
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
triftongi. Totodată, ei preconizează oglindirea originii latinești sau grecești a cuvintelor, prin litere care nu se pronunță sau care corespund unor sunete redate și de altă literă (vezi Ortografia limbii franceze, În epoca Renașterii). Încă nu se ajunge la normarea ortografiei, dar deja învinge caracterul etimologic al acesteia. În secolul al XVII-lea, stabilitatea politică adusă de domnia lui Henric al IV-lea duce la întărirea monarhiei, care devine absolută sub Ludovic la XIV-lea. Totodată, Franța cucerește noi provincii la
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
le mai consideră inferioare limbii franceze. De exemplu, idiomurile altele decât franceza vorbite tradițional pe teritoriul Franței pot fi predate în învățământul de stat. Revoluționarii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea fiind burghezi instruiți în franceza clasicismului, normele gramaticale și ortografia rămân cele fixate în secolele XVII-XVIII. Doar lexicul suferă schimbări. Dintre multele cuvinte și sensuri noi, unele sunt actuale și în prezent în domeniul politicii: "Assemblée nationale" „Adunare națională”, "antipopulaire" „antipopular”, "pacte républicain" „pact republican”, „tricolore” „(drapel) tricolor” etc. Tot
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
vorbită a registrului curent, și mai ales în varianta sa scrisă, precum și în registrul elevat, normele sunt respectate. Limbajul mijloacelor de informare în masă este influențat de franceza vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar. În domeniul ortografiei există tentative de reformă, dar acestea sunt respinse de majoritatea utilizatorilor limbii (vezi Ortografia limbii franceze, Încercări de reformare a ortografiei). În franceza contemporană există și unele deosebiri de standard între diferitele țări francofone. De exemplu, în Belgia și în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
elevat, normele sunt respectate. Limbajul mijloacelor de informare în masă este influențat de franceza vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar. În domeniul ortografiei există tentative de reformă, dar acestea sunt respinse de majoritatea utilizatorilor limbii (vezi Ortografia limbii franceze, Încercări de reformare a ortografiei). În franceza contemporană există și unele deosebiri de standard între diferitele țări francofone. De exemplu, în Belgia și în Elveția, lui "soixante-dix" „șaizeci” din Franța îi corespunde "septante". În Québec, standardul admite mult
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]