2,985 matches
-
1934, 1936 și 1938, prezentând rapoartele: 1. Osteosinteza în tratamentul fracturilor, 2. Fracturile coloanei vertebrale, 3. Fracturile colului femural. Sunt contribuții apreciate de mișcarea medicală românească a vremii respective și recenzate elogios de prestigioase reviste de specialitate de peste hotare (Bibliografica Ortopedica, 1935, Bruxelles medical, 1937, Revue d’ortopedie, 1937 ș.a.) Activitatea Spitalului a inspirat teze de doctorat în medicină și chirurgie. Am identificat pentru perioada (1932-1938) 10 asemenea lucrări. Analiza lor atentă, ne permite să formulăm câteva concluzii care întăresc aprecierea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
date din literatura internațională, dr. Petre Topa arată că în această speță de fracturi, tratamentul chirurgical este singurul mod prin care se pot obține rezultate bune. Într-un timp scurt, tratamentul chirurgical a depășit cu mult realizările obținute prin tratamentul ortopedic. Acum rămânea să se pună la punct micile detalii ale metodei chirurgicale, ceea ce autorul și face în raportul său. Tot în Revista de chirurgie, nr. 5-6, 1938, dr. P. Topa publică experiența sa în tratamentul sângerând al piciorului plat valgus
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în Revista de chirurgie, nr. 5-6, 1938, dr. P. Topa publică experiența sa în tratamentul sângerând al piciorului plat valgus dureros. El face precizarea că în serviciul ce îl conduce se internează accidentați (deci urgențe) și bolnavi de diferite afecțiuni ortopedice. A avut ocazia ca în interval de 5 ani să trateze un număr de 43 bolnavi cu picior plat uni sau bilateral. Pentru un om muncitor - scrie dr. Topa în articolul său, această afecțiune poate deveni cu timpul o incapacitate
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a avut un rol important la nașterea și evoluția ortopediei pe baze științifice în România. Unul din obiectivele activității sale profesionale a fost să alunge din practica acestei specialități impostura, empirismul, ignoranța și să ridice ortopedia - alături de Școala de chirurgie ortopedică reprezentată de profesorul Ion Bălăcescu la rangul aceleia din marile centre europene. Probleme importante au făcut obiectul studiilor bazate pe vasta sa experiență și au fost publicate în reviste românești și germane: studiul și tratamentul diformităților și infirmităților, studiul și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe vasta sa experiență și au fost publicate în reviste românești și germane: studiul și tratamentul diformităților și infirmităților, studiul și tratamentul modern și rațional al fracturilor și luxațiilor, studiul tuberculozei osoase și articulare în România, precum și tehnica și terapeutica ortopedică în general. Pentru activitatea sa științifică a fost ales ca membru al societăților germane de chirurgie ortopedică, de chirurgie generală și de radiologie iar în țară, era membru al Societății române de chirurgie, de ortopedie (Cluj), de pediatrie, de electroradiologie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și infirmităților, studiul și tratamentul modern și rațional al fracturilor și luxațiilor, studiul tuberculozei osoase și articulare în România, precum și tehnica și terapeutica ortopedică în general. Pentru activitatea sa științifică a fost ales ca membru al societăților germane de chirurgie ortopedică, de chirurgie generală și de radiologie iar în țară, era membru al Societății române de chirurgie, de ortopedie (Cluj), de pediatrie, de electroradiologie. Ca docent de ortopedie (1914) a ținut ani de-a rândul o serie de conferințe, asupra fracturilor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
carte adună el gândurile și sugestiile privind starea ortopediei și condițiile afirmării ei pe viitor. Dr. Ion Ghiulamila a înaintat Consiliului profesoral al Facultății de Medicină, în anul 1920, un memoriu cu privire la importanța Ortopediei și Fizioterapiei (ca tratament al afecțiunilor ortopedice) în învățământul și practica medicală din România. Consiliul Facultății discută acest memoriu în ședința sa din 23 noiembrie 1920. Consiliul a fost de acord că se impun măsuri de îmbunătățire în domeniu și a aprobat în unanimitate înființarea unui post
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cererea să fie pusă la dosar. Doctorul Ion Ghiulamila nu va mai reveni cu o altă cerere, renunțând la dorința de a ocupa un post didactic în ierarhia învățământului superior medical. El își va desfășura activitatea creatoare în domeniul practicii ortopedice și a creării de institute de profil (așa cum am arătat mai înainte) și, în lucrările sale va aduce permanente și permanente argumente pentru obținerea unui statut independent al ortopediei - ca specialitate medicală. Menționăm și aici, că dr. Ion Ghiulamila a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934), dr. Ion Ghiulamila - docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această ramură a chirurgiei a făcut mari progrese în ultimele decenii (1900-1930), schimbând - în bine - câmpul activității principale al chirurgilor. Dacă înainte activitatea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
principiul „funcțional” care trebuie să domnească aici. Pentru atingerea acestui scop, pe lângă operațiile sângerânde sau nesângerânde, începe să se aplice o serie întreagă de agenți fizici și mecanici în terapeutica maladiilor aparatului locomotor. În acest sens sunt bandajele și aparatele ortopedice, mecanoterapia, masajul metodic, diatermia, electricitate, radioterapia etc. care aplicate după cazuri și la timpul indicat, singure sau asociate unei intervenții, ori ulterior, asigură și completează rezultatul ei și îl fac să fie perfect. Dacă altă dată - consideră dr. Ion Ghiulamila
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de a fi și chirurg, se poate spune acum - scrie el - că este invers, căci este de un mare folos științific și practic când un chirurg nu este un simplu operator ci cunoaște și are la îndemână și toate mijloacele ortopedice mecanice și fizice și le folosește în practică, căci fără acestea, rezultatele sale terapeutice nu vor atinge perfecțiunea. Dar pe de altă parte, tot evoluția chirurgiei moderne ne arată că tendința generală a timpurilor noastre este specializarea în diferitele ramuri
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
problemele la ordinea zilei din acest domeniu; este deci un interes destul de mare pentru chirurgia organelor de mișcare. Nu avem însă o specializare didactică și practică în această ramură chirurgicală și nici o organizare specială complectă, oficială, fie în domeniul chirurgiei ortopedice separat, sau ca o completare a serviciilor și instituțiilor de chirurgie generală, pentru a putea satisface necesitățile impuse de realitățile sociale în domeniul medical. La situația din România de atunci - aprecia dr. Ion Ghiulamila - prima preocupare trebuia să o aibă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe Splaiul Independenței, în subordinea Salvării (un spital mic, cu 50 de paturi), Spitalul de Urgență în această a doua etapă a existenței sale, s- a apropiat de cerințele unui spital modern, cu trei secții: chirurgie de urgență și traumatologie ortopedică; arsuri; intoxicații acute. Urgențele chirurgicale și traumatologia ortopedică, inclusiv traumatismele cranio-cerebrale și arsurile erau asigurate de medici specialiști în chirurgie. Din colectivul respectiv de medici, pe lângă chirurgi, mai erau doi medici interniști (specialiști în medicină internă) pentru intoxicațiile acute și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mic, cu 50 de paturi), Spitalul de Urgență în această a doua etapă a existenței sale, s- a apropiat de cerințele unui spital modern, cu trei secții: chirurgie de urgență și traumatologie ortopedică; arsuri; intoxicații acute. Urgențele chirurgicale și traumatologia ortopedică, inclusiv traumatismele cranio-cerebrale și arsurile erau asigurate de medici specialiști în chirurgie. Din colectivul respectiv de medici, pe lângă chirurgi, mai erau doi medici interniști (specialiști în medicină internă) pentru intoxicațiile acute și un neurolog care colabora cu chirurgul care opera
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
atunci tradiția) și au ilustrat servicii prestigioase din țară: dr. Ion Cârstea, la Spitalul din Câmpulung Muscel, dr. Ioan Neag, la Brașov ș.a. În componența sa organizatorică din aceea vreme Spitalul de Urgență rezolva în mod preponderent urgențele chirurgicale, traumatologia ortopedică, arsurile și intoxicațiile acute, și funcționa în regim de non stop, pe parcursul a 24 de ore. În concepția profesorului Firică, Spitalul de Urgență nu trebuia să monopolizeze urgența pe întreaga Capitală; el trebuia să fie o supapă permanentă pentru cazuistica
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
după moartea sa. Nicolae Labiș era grav bolnav și se putea vorbi foarte greu cu el. Accidentul i -a provocat o fractură de coloană vertebrală cervicală, cu implicații nefavorabile asupra întregului organism. I s-au făcut multe consulturi neurologice, chirurgicale ortopedice, de medicină internă, care au relevat o situație foarte dificilă.... Pentru tratament s-a propus, și aplicat, de altfel, imobilizarea la pat, cu extensie continuă, prin tracțiune directă, asigurată de aplicarea unui bandaj special pe maxilar. Personal am susținut atunci
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Bătrânețe și reîntinerire - Cultura Națională, Buc. 1929, pag. 50). La 1 martie 1925, terminând stagiul de secundariat, Petre Topa a fost numit chirurg al Casei centrale a meseriilor, unde i s- a deschis un nou câmp de activitate în chirurgia ortopedică și accidentele muncii. A organizat, în această activitate, Serviciul de consultații chirurgicale din așezământul medical modern „Casa medicală Regina Maria”. Obține prin concurs titlul de chirurg primar al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, clasificat I (1928), Monitor oficial din 28
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
hotarele țării, lucrările sale de ortopedie și chirurgie osoasă, în special, fiind cunoscute și citate pretutindeni” [53]. Vizitează și se instruiește la mai multe clinici europene de ortopedie și traumatologie: Institutul Rizzoli din Bologna, de sub conducerea profesorului V. Putti, Clinica Ortopedica e Traumatologia din Roma (Prof. Dalla Vedova), cea din Torino (Prof. Ugo Cammera); în Franța, la Paris documentarea sa se realizează la Clinica de Ortopedie și Chirurgie Infantilă de sub conducerea prof. Ombredanne, Clinica de Chirurgie Ortopedică adulți (prof. Mathieu), Serviciul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
profesorului V. Putti, Clinica Ortopedica e Traumatologia din Roma (Prof. Dalla Vedova), cea din Torino (Prof. Ugo Cammera); în Franța, la Paris documentarea sa se realizează la Clinica de Ortopedie și Chirurgie Infantilă de sub conducerea prof. Ombredanne, Clinica de Chirurgie Ortopedică adulți (prof. Mathieu), Serviciul de chirurgie infantilă și ortopedică de la Spitalul Trousseau (Prof. Sorrel). La Lyon vizitează clinica de ortopedie și chirurgie infantilă (Prof. Nove Josserand și Prof. Tavernier). În Belgia cunoaște, la Anvers, serviciul de accidente de muncă și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Prof. Dalla Vedova), cea din Torino (Prof. Ugo Cammera); în Franța, la Paris documentarea sa se realizează la Clinica de Ortopedie și Chirurgie Infantilă de sub conducerea prof. Ombredanne, Clinica de Chirurgie Ortopedică adulți (prof. Mathieu), Serviciul de chirurgie infantilă și ortopedică de la Spitalul Trousseau (Prof. Sorrel). La Lyon vizitează clinica de ortopedie și chirurgie infantilă (Prof. Nove Josserand și Prof. Tavernier). În Belgia cunoaște, la Anvers, serviciul de accidente de muncă și cel de chirurgie infantilă și ortopedie, la Bruxelles, clinica
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
europene. Acesta era chirurgul ortoped Petre Topa care a condus, începând din 1932, timp de peste 14 ani Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie - Floreasca, București. Aici, recunoaște el a desfășurat cea mai intensă activitate în specialitatea de chirurgie ortopedică. Aici a organizat el acel serviciu în care erau internați - bolnavi cu afecțiuni chirurgicale și ortopedice (aparținând Casei bucureștene a Asigurărilor sociale) ,,creând un câmp vast de lucru, adunând material științific foarte variat care i-a permis lui și colaboratorilor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ani Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie - Floreasca, București. Aici, recunoaște el a desfășurat cea mai intensă activitate în specialitatea de chirurgie ortopedică. Aici a organizat el acel serviciu în care erau internați - bolnavi cu afecțiuni chirurgicale și ortopedice (aparținând Casei bucureștene a Asigurărilor sociale) ,,creând un câmp vast de lucru, adunând material științific foarte variat care i-a permis lui și colaboratorilor săi să deschidă drumuri științifice noi, creând în București o nouă școală de chirurgie ortopedică. Este
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și ortopedice (aparținând Casei bucureștene a Asigurărilor sociale) ,,creând un câmp vast de lucru, adunând material științific foarte variat care i-a permis lui și colaboratorilor săi să deschidă drumuri științifice noi, creând în București o nouă școală de chirurgie ortopedică. Este deci membru al Societății române de chirurgie, membru al Societăților de Ginecologie, de Urologie, al Societăților internaționale de chirurgie, de ortopedie, Societatea franceză de chirurgie și cea de ortopedie și traumatologie, membru al Societății internaționale de Accidente de muncă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
profesională - unde se discutau problemele teoretice și practice reieșite din cazuistica serviciului său și se recenzau lucrările noi din străinătate în specialitatea ortopedie, chirurgie pediatrică și traumatologie. La invitația profesorului Nicolae Minovici a ținut cursuri studenților cu subiecte din chirurgia ortopedică în legătură cu medicina legală: Fracturile din punct de vedere medico-legal. A inspirat teze de doctorat în medicină pe baza materialului cules în serviciul său pe teme ca: apendicita, herniile, traumatismele craniene, tratamentul fracturilor coloanei vertebrale ș.a. Dintr-o statistică a sa
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cules în serviciul său pe teme ca: apendicita, herniile, traumatismele craniene, tratamentul fracturilor coloanei vertebrale ș.a. Dintr-o statistică a sa, pe perioada 1928-1938 rezultă că a efectuat 12 180 operații din care 2800 copii sub 14 ani, 3091 operații ortopedice, 3425 aparate gipsate ș.a. În rezumatul la raportul său Osteosinteza în accidentele de muncă (Raport la al V-lea Congres Național de Chirurgie din 5-8 noiembrie 1934) formulează următoarele concluzii la această problemă: Osteosinteza, operație veche dar uitată mult timp
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]