5,719 matches
-
tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Numind un spațiu preistoric al locuirii, lacustra devine la Bacovia un spațiu poetic ce semnifică finitudinea ființei umane, insecuritatea universului interior, mereu agresat de forțele distructive ale unei lumi ostile. Prima secvență a poeziei schițează imaginea unui univers în dezagregare, prin câteva elemente simbol „decupate“ din planul naturii (șirul nesfârșit de nopți, ploaia ce pare a lichefia totul, transformând obiectele diverse ale lumii întro materie amorfă). În această lume amenințată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
liric marcat subiectiv și stilistic. Astfel, textul este formulat ca monolog liric, eul poetic fiind desemnat prin mărci ale persoanei întâi (Singur eu veghez). Această instanță lirică ne comunică direct idei vizând forța miraculoasă a iubirii care sfidează o lume ostilă și sentimente, precum fericirea, încrederea, pacea. 9. Cea dea doua strofă a poeziei lui G. Topîrceanu alcătuiește o secvență poetică structurată ca discurs descriptiv. Tabloul dezolant al ploii nocturne reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cunoscut). Secvența a patra revine la scenariul inițial, surprinzând tentativa eșuată de a scrie despre urâtul existențial în canoanele clasice cu unghia îngerească. Alături de planul creației și al creatorului se cristalizează în această secvență finală imaginea stilizată a unui univers ostil, străin și agresiv, aparținând preatârziului și departelui: Era întuneric, ploaia bătea departe, afară / Și mă durea mâna ca o ghiară / Neputincioasă să se strângă / Și mam silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă. Contemplarea acestui tragic univers, în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în care omul este prizonier fără șansa evadării, provoacă acea suferință care se cere exprimată în cuvânt. Opțiunea finală a eului poetic (Și mam silit să scriu...) echivalează cu un act de revoltă, cu un gest de sfidare a lumii ostile, prin act creator, prin jertfă de sine. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Eu consider că, prin această confesiune poetică, se realizează o viziune neobișnuită despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetic studiat Eu consider că, prin această confesiune poetică, se realizează o viziune neobișnuită despre artistul modern, despre „subiectul“ său liric ce și revelează făptura vinovată, imperfectă, limitată. În primul rând, eul poetic apare ca o ființă captivă întro lume ostilă, fără a renunța însă la actul creator. Discursul său liric nu mai caută acum frumusețea, ci „urâtul“ existențial, fiindcă lumea imaginată pare un univers carceral, în care artistul rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arătă clar că America nu va începe negocierile pentru un tratat de pace cu România înainte ca Washingtonul să pună în discuție reprezentativitatea guvernului de la București. Molotov ripostă, menționînd că America s-a grăbit să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse că America nu are nimic împotriva unui guvern aflat în relații de prietenie cu sovieticii, atîta vreme cît este
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe diverse aspecte ale pregătirii SUA în vederea unui atac sovietic. Al doilea raport, redenumit CSN 135/1, conținea o serie de concluzii, pe care Consiliul le-a acceptat pe 12 august 1952. În acest raport, sovieticii erau descriși ca fiind ostili lumii necomuniste, dar se sugera că ei nu ar ataca Occidentul decît dacă ar fi încredințați de iminența unui atac din Vest677. CSN sugera că cel mai eficient mijloc de prevenire a unui război ar consta în "situarea" lumii libere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
684. Cît despre "politica agresivă", în raport se sublinia că Occidentul nu poate lua nici un stat european din mîinile sovieticilor decît cu încuviințarea Moscovei"685. CSN 162/2 a devenit cunoscută sub numele de Noua Viziune. Uniunea Sovietică era considerată ostilă, dar nu și dispusă să declanșeze un război în mod deliberat, cel puțin pînă în 1955, perioada la care se referă aceste recomandări. Conform Noii Viziuni, apărarea americană trebuia să se bazeze pe puterea nucleară. Lumea liberă își putea păstra
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
metodă, Gheorghiu-Dej a exclus, pe îndelete, 192.000 de membri de partid, rămînînd cu o majoritate de aderenți. Pe 23 iunie 1950, el a criticat politica de recrutare masivă din anii de după război, prin care se infiltraseră și unele "elemente ostile" în partid. Aceste "elemente ostile" erau cei ce nu aveau origine română. Gheorghiu-Dej dorea ca PMR să fie un partid de muncitori 711. Epurarea din 1950 vădea în mod clar o ruptură între cele două grupări politice, "românii de baștină
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îndelete, 192.000 de membri de partid, rămînînd cu o majoritate de aderenți. Pe 23 iunie 1950, el a criticat politica de recrutare masivă din anii de după război, prin care se infiltraseră și unele "elemente ostile" în partid. Aceste "elemente ostile" erau cei ce nu aveau origine română. Gheorghiu-Dej dorea ca PMR să fie un partid de muncitori 711. Epurarea din 1950 vădea în mod clar o ruptură între cele două grupări politice, "românii de baștină", conduși de Gheorghiu-Dej și "moscoviții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o manieră flexibilă metodele militare, politice și economice cu propaganda și acțiunile secrete 782. CSN 5501 era de o importanță capitală 783. Era pentru ultima dată cînd politica americană avea la bază concepția că lumea este alcătuită din două tabere ostile și ireconciliabile. Pentru a-și schimba imaginea, sovieticii au lansat o campanie pacifistă. Aceasta a presupus împăcarea cu Iugoslavia, un tratat de pace cu Austria, o ofertă de desființare a NATO și a noului Pact de la Varșovia, precum și participarea lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin acordul de care ține aceasta și trebuie revizuită periodic". În concluzie, raportul arată că tocmai "comerțul este una din puținele căi ce ne stau la dispoziție pentru a stabili contacte stabilite cu națiuni cu care sîntem adeseori în raporturi ostile. Cu timpul, s-ar putea ca un comerț selectiv, negociat cu inteligență și administrat cu înțelepciune să se dovedească una din cele mai puternice pîrghii ale politicii naționale 1162". La acest raport de 27 de pagini era anexat un altul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2512. A doua zi, "Agerpres" publica un articol în care se preciza că România a și informat Washingtonul că nu mai acceptă reînnoirea Clauzei în condițiile prevăzute de Amendamentul Jackson-Vanik. Bucureștiul punea aceste probleme legate de Clauză pe seama "anumitor cereri ostile... (care)... se folosesc de reînnoirea anuală a... ("Clauzei națiunii celei mai favorizate")... ca de un mijloc de a ponegri România și de a se amesteca în treburile ei interne". În articol se preciza că atunci cînd guvernul român și-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe aceia ce-L concepeau pe Dumnezeu ca având formă omenească (așa-numiții monahi antropomorfiști). Data probabilă a acestei scrisori se află în jurul anului 399. Monahii din jurul lui Pafnutie și el însuși, ca simpatizanți ai teologiei lui Origen, se făceau ostili antropomorfiștilor. Nu mult după aceea, toată disputa s-a întors împotriva origeniștilor, iar Cassian și Gherman au fost probabil nevoiți să plece. După cum spune profesorul Columba Stewart, ,,Devoțiunea lui Cassian față de teologia spirituală evagriană, atât de evidentă în <<Așezăminte mănăstirești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a ne agăța de o tradiție învechită sau de a încerca să reinstaurăm noi una, de a confunda ceea ce este vital cu lucruri inutile [...] Cel de-al doilea pericol este să asociem tradiția cu imuabilul, să o percepem drept ceva ostil schimbării, să țintim către întoarcerea la o stare inițială pe care ne-o imaginăm sub semnul inalterabilității, în loc de a ținti să reconstituim substanța vitală care a produs acea stare la momentul respectiv."273 Se observă aici identificarea greșelilor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
partidele confesionale în statele germane, cum ar fi Zentrum în 1859, având la origine acele Katholikentag materializate în octombrie 1848. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a reprezentat o perioadă semnificativă pentru democrația creștină, deși contextul politic era ostil Bisericii. Papa Pius al IX-lea a emis în 1870, după alipirea Romei la Italia, o enciclică Non expedit prin care nu permitea catolicilor participarea la alegeri și chiar a rupt relațiile diplomatice cu Belgia și apoi cu Elveția, datorită
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pius al IX-lea a emis în 1870, după alipirea Romei la Italia, o enciclică Non expedit prin care nu permitea catolicilor participarea la alegeri și chiar a rupt relațiile diplomatice cu Belgia și apoi cu Elveția, datorită legii învățământului ostilă școlilor confesionale și, respectiv, politicii anticatolice. Cu toate acestea, ultimul sfert al veacului a cunoscut apariția curentului creștin-democrat cu o doctrină coerentă și cu unele partide, chiar dacă efemere, dar cu importanța lor pentru mai târziu. Aceste evenimente au fost favorizate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dar teocrații francezi sînt mai ultramontani decît nemții, care visează revenirea la Sfîntul Imperiu Germanic). O dată cu apariția acestui nou curent de gîndire, creștin-democrații păreau să aibă puține puncte comune. În realitate, punctele de convergență există: disprețul față de Statul modern, centralizator, ostil sau indiferent față de religie, neacceptarea economiei liberale care respinge poporul în numele profitului și al individualismului; găsim de asemeni atașamentul față de Papă, dorința de a readuce la viață asociațiile și grupurile intermediare și o serie de preocupări sociale puternice. Creștin-democrații au
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
supune papei și a rămas neîncrezător în ceea ce privește democrația. II Învățămintele anului 1848 Revoluțiile din 1789 și 1830 au încercat să lege libertatea și creștinismul de marile figuri ale abatelui Grigore și Lamennais, dar acestea erau izolate în cadrul unui curent general ostil Bisericii. În schimb, mișcările insurecționale de la 1848, cu revendicările lor naționale, sociale, democratice, se raportau la Evanghelie, iar preoțimea nu a trebuit să facă efortul de a binecuvînta fructele libertății. În Franța, un grup de catolici a jucat un rol
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În 1859 ea a căpătat denumirea de Zentrum (Centru), traducînd o orientare moderată. În mod paradoxal, problemele catolicilor erau mai delicate în Bavaria, unde erau majoritari, dar unde regele Ludovic al II-lea și primul ministru Hohenlohe duceau o politică ostilă Bisericii. În 1869 a fost fondat un partid de factură confesională, Bayerisch-Patriotische Partei, avînd drept conducător un preot, Joseph Jörg, redactor al Historisch-politische Blätter. În Marele Ducat de la Bade, catolicii se opuneau politicii liberalilor în domeniul social, economic și mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ale angajării catolicilor în problemele sociale trebuie să amintim crearea, în Franța, a Cronicii Sociale din Lyon și a Săptămînilor Sociale ale Catolicilor Francezi, prezente și în Italia, dar și acțiunea concretă pe teren 1. Contextul politic din Europa devenise ostil Bisericii. Condițiile vieții politice se modificase foarte mult în urma revoluțiilor de la 1848: regimurile parlamentare s-au impus treptat, garantînd exprimarea liberă a opiniilor și libertățile fundamentale, iar democrația bazată pe votul universal a progresat. Au fost organizate partide politice, iar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
format de Frère-Orban și-a accentuat politica anticlericală mai ales prin legea învățămîntului, care i-a scandalizat pe catolici și a provocat ruptura relațiilor diplomatice cu Sfîntul Scaun. Și în Olanda a fost votată, în 1878, o lege a învățămîntului ostilă școlilor confesionale, lege care venea după o perioadă de conciliere între deputații catolici și aceia liberali. În Germania, Bismarck, dorind să finalizeze unificarea prin ruperea legăturilor pe care catolicii le aveau cu Roma, a determinat votarea în 1873-1874 a unor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Quadragesimo anno, este un exemplu. Această idee care plăcea catolicismului a fost aplicată în regimurile autoritare și paternaliste de inspirație creștină, ca în cazul Austriei lui Dollfuss sau al Portugaliei lui Salazar, dar ea a fost susținută și de persoane ostile acestui tip de regim: criza anilor 1930 a dus la aceasta. Confuziile erau mari. Corporațiile au fost ridicate la loc de cinste de fascismul musolinian din Italia și de guvernul de la Vichy din timpul Revoluției naționale. În Franța învinsă, Carta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
șteargă nu numai trecutul său de revoluționar, dar și anticlericalismul său violent și grosolan; politica sa a avut efectul scontat: criza internă din PPI și neîncrederea crescîndă a papei în privința acestuia. Prin programul și referințele sale etice, Partidul Popular era ostil fascismului. Dar el era împărțit între curente diferite. Sturzo, grație abilității sale, a reușit timp de mai mulți ani, să evite rupturile și să mențină o reprezentare a diverselor curente în cadrul Consiliului Național; un mic eșec a venit din partea creării
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Kinder și Elisabeth Zillken 20. Însă nu remarcăm nicăieri prezența principiilor popularismului, atît de dragi lui Sturzo, în acest partid condus de Monseniorul Kaas, prelat priceput în încurcăturile interne, dar fără un program politic real. Republica, căreia episcopii îi erau ostili, era acceptată numai pentru că era imposibil să faci altceva între 1918-1919 și din spirit de loialitate instituțională. Este cunoscut conflictul puternic din 1922 dintre cardinalul von Faulhaber, arhiepiscop de München, care s-a pronunțat public în favoarea reinstaurării monarhiei, și Adenauer
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]