3,219 matches
-
Târgu Ocna. Dintre aceștia: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu, Cezar Tănase, Constantin Voicescu, Nicolae Itul, Adrian Cărăușu, Constantin Dragodan, Eugen Dimitrov, Romulus Entușianu, Virgil Ionescu, Nicolae Ionescu Galbeni, Ion Ianolide, Radu Ionescu, Eugen Otparlic, Ion Păun, Justin Ștefan Paven, Ovidiu Roman, Matei Rusvid, Eugen Sahan, Viorel Stoica, Leonida Stratan, Constantin Samargescu, Radu Trifan, Ilie Sava, George Georgescu, Vasile Brânduși, dar și unii trecuți de partea lui Țurcanu: Andrei Andreev, Vasile Badale, Dumitru Bârjoveanu, Frederic Cordun, Gheorghe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vizitelor sale la Birou, Munteanu a primit indicații, întrucât în zilele următoare le-a transmis celorlalți că trebuie să scoată informații prin muncă de lămurire, fără bătaie. Pătrășcanu, Badale, Munteanu și Iftode au încercat această metodă în cazul lui Ion Păun, I.V. Săndulescu, Viorel Stoica și Constantin Petrescu, fără nici un rezultat însă, astfel încât au transmis Biroului Inspecții că violența este necesară. Probabil pentru a nu fi acuzați că nu întreprind nici o activitate, Pătrășcanu și Badale au expus celor din camera 2-parter
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Eugen Munteanu a discutat și el cu ofițerul politic, au încercat, se pare la indicațiile lui Șleam, să aplice un sistem de obținere a informațiilor de la deținuți fără violență. Pătrășcanu, Badale, Munteanu și Iftode au încercat această metodă pe Ion Păun, I.V. Săndulescu, Viorel Stoica și Constantin Petrescu, fără nici un rezultat însă, așa că au transmis Biroului Inspecții prin Munteanu că violența este necesară. Probabil pentru a avea un soi de activitate, fiindcă lucrurile stagnau, Pătrășcanu și Badale au expus celor din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mulțimea de călușei, leagăne, mașinuțe și avioane, care se ridicau și se învârteau, în timp ce adolescenți bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pat mari, rotat;/ - Dar pi el sini-i culcat?/ Miticî se-o răpusat!” (Dolheștii Mici - Suceava) ce apare în colindele de fecior: „Pe sub soare mai la vale/ Trece-un voinicel călare” (Țepu - Galați), „Mai la vale pe sub soare/ Zări un păun călare;/ Nu-i păun cu coada verde/ Ci e Ștefan, Făt-Frumos” (ZerneștiTransilvania). Metafora negată conține sugestia unei păsări mândre, cu atribute solare. Transpunerea în plan avimorf nu este deloc întâmplătoare. Colindele tip III, Sora soarelui ascunsă printre păuni, „povestesc” (în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pi el sini-i culcat?/ Miticî se-o răpusat!” (Dolheștii Mici - Suceava) ce apare în colindele de fecior: „Pe sub soare mai la vale/ Trece-un voinicel călare” (Țepu - Galați), „Mai la vale pe sub soare/ Zări un păun călare;/ Nu-i păun cu coada verde/ Ci e Ștefan, Făt-Frumos” (ZerneștiTransilvania). Metafora negată conține sugestia unei păsări mândre, cu atribute solare. Transpunerea în plan avimorf nu este deloc întâmplătoare. Colindele tip III, Sora soarelui ascunsă printre păuni, „povestesc” (în sensul mitic, de resuscitare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Zări un păun călare;/ Nu-i păun cu coada verde/ Ci e Ștefan, Făt-Frumos” (ZerneștiTransilvania). Metafora negată conține sugestia unei păsări mândre, cu atribute solare. Transpunerea în plan avimorf nu este deloc întâmplătoare. Colindele tip III, Sora soarelui ascunsă printre păuni, „povestesc” (în sensul mitic, de resuscitare prin cuvânt a forțelor sacre) cum sora soarelui însăși este furată de fecior și ascunsă de acesta între păsările cu penaj excepțional. Deși soarelui, venit să își recupereze sora, i se sugerează unde se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este furată de fecior și ascunsă de acesta între păsările cu penaj excepțional. Deși soarelui, venit să își recupereze sora, i se sugerează unde se află aceasta, el nu poate face nimic. Descrisă ca ființa cu o mie de ochi, păunul contracarează luminozitatea solară precum efectul unei oglinzi și constituie astfel cel mai bun loc în care fecioara nu poate fi văzută de fratele ei. Descrisă ea însăși ca ființă solară, camuflarea devine insurmontabilă: „Era zâna zânelor,/ Iana, sora soarelui;/ Ș-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea,/ Mai frumos mi-o dăruia:/ Cu coada păunului,/ Cu poala de sune verzi,/ Cu mâna de bani mărunți./ - Cu coada păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu mâna de bani mărunți/ Tu nunta vei săvârși”. Darurile împărătesei al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea,/ Mai frumos mi-o dăruia:/ Cu coada păunului,/ Cu poala de sune verzi,/ Cu mâna de bani mărunți./ - Cu coada păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu mâna de bani mărunți/ Tu nunta vei săvârși”. Darurile împărătesei al cărei portret este acum indubitabil de maestru inițiator implică solarul prin pana păunului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu mâna de bani mărunți/ Tu nunta vei săvârși”. Darurile împărătesei al cărei portret este acum indubitabil de maestru inițiator implică solarul prin pana păunului, feminitatea capabilă să îndepărteze orice opreliște și amintește concomitent de jertfa întru nuntire a animalelor stricătoare. Poala de fustă (sună) are valori apotropaice în descântece, când este asociată cu aura pură a fecioarelor. Dacă pana frumoasă a păsării solare devine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o luat inelu’/ Ruginire-ar ca dânsu’” (Peștenița - Hunedoara). Condiționaluloptativ al verbelor conferă versurilor o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și pune în mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din perioada precolumbiană. Cât de impunători sunt bărbații ce poartă pe cap un fel de coifuri cu un penaj enorm, multicolor! Mă întreb ce păsări au pene atât de lungi și de frumoase, căci sunt mai lungi decât cele ale păunului pe care-l cunosc. Așa a decurs și cea de-a cincea zi a mea pe camino. Mă uit spre han să văd dacă mai este întins pe bancă don Aurelio, preotul italian din Siracuza, pe care l-am întâlnit
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
doar la cei literari). I-aș numi pe câțiva: Ana Blandiana, Eugen Simion, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Daniel Dimitriu, Adrian Popescu... Și încă: George Vulturescu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, Constantin Hrehor, Liviu Papuc, Emilian Galaicu Păun, Dan Bogdan Hanu, Liviu Apetroaie etc. etc. Dușmánilor, "dúșmanilor" (sic!) le datorez trecerea prin inima mea a migratorilor, pecenegilor și cumanilor... Și le doresc să aibă parte de cât mai mulți... prieteni! Știu că ești foarte legat de Bârlad, orașul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bună și multă. Cu adevărat curge miere și lapte. Curățenie mare peste tot. Multă ordine. Tot personalul e drăguț și iubitor de străini. Toți sunt prietenoși și darnici. Au un cimitir frumos ordonat și Îngrijit. În curte au și câțiva păuni. Sunt frumoși și mândri de penele lor. În zidul exterior al bisericii este un loc frumos amenajat și Îngrădit cu un gărduț protejând o bucată de stâncă de 60 cm X 40 cm și semirotundă. Deasupra ei este o icoană
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
alții din uzină, da’, era orchestră, era echipă de dansuri, era fanfara care mergea la concurs și câștiga. Nu erau multe fanfare: a Nicolinei, cea de la Huși de pe undeva, de pe la Cozmești și vă dați seama ?! Avea trecere ! S. P.: - Și păunii, ați prins păunii în Nicolina ? A.M.: - Nu, n-am prins, nu știu. Că, eu am fost un pic la echipa de dansuri, tot așa, până au apărut copiii, mă mai duceam, după aia, cu copiii mici, nu prea aveai ieșire
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
da’, era orchestră, era echipă de dansuri, era fanfara care mergea la concurs și câștiga. Nu erau multe fanfare: a Nicolinei, cea de la Huși de pe undeva, de pe la Cozmești și vă dați seama ?! Avea trecere ! S. P.: - Și păunii, ați prins păunii în Nicolina ? A.M.: - Nu, n-am prins, nu știu. Că, eu am fost un pic la echipa de dansuri, tot așa, până au apărut copiii, mă mai duceam, după aia, cu copiii mici, nu prea aveai ieșire... Cu schimb de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Constantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheinduși studiile cu un examen de bacalaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 sa căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, devenind cu tim pul proprietara unei importante colecții de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și-i vorbea în față de cei care vorbeau într-un anumit fel și se purtau într-altul, dar uita că și dânsul era în aceeași categorie. O serie de primiri, banchete, discursuri ale noului minister care se fălea cu penele păunului și care, ziceam noi, nu sunt tatăl copilului, ci numai martorul de la primărie. Bineînțeles, la Te Deum-ul de la Iași, foștii miniștri erau în frunte și suveranii le-au făcut toate politețele, spre marea supărare a urmașilor. Aceste amănunte nu întunecau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
comandă și prin somn. Când nu ajunge la struguri, vulpea mănâncă găini. Deși a rămas fără coadă, ursul tot se mai duce la baltă. * De când are mașină, Irimia nu mai dă cu oiștea în gard. * De când a fost restructurat, acarul Păun nu mai trage chiar toate ponoasele. * De când cu Postul Mare, nici Grivei nu mai roade oasele; le mănâncă oamenii. * Drumarii sapă groapa altora. * Nici în car, nici în teleguță, ci în Mercedes. * Indiferent unde dai, tot în capul tău crapă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu se știe când. * La noi lucrurile se îmbunătățesc din ce în ce mai rău. * Morții cu morții, viii cu viile. * Sătulul îl crede pe flămând mofturos. * În drum spre Europa, am dat cu oiștea-n gard, iar pentru asta va da socoteală acarul Păun. * Pentru noi, Steaua Polară arată Drumul Robilor. * Călătorului îi stă bine cu emigrația. * Haina dezbracă pe om. * Era așa de frig, încât a înghețat și focul în sobă. * Politicienii mint de îngheață și Soarele. * A fost o inundație atât de mare
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
te cheamă Dănilă. * Nu orice Stan este pățit. * Fiecare Ivan are câte o turbincă. * De când tot dă cu ea prin garduri, lui Irimia i s-a rupt oiștea. * De când a fost promovat la munca de sus, nu mai este acarul Păun. La fel sau altfel spuse * Păcală s-a făcut director de bancă, iar Tândală a devenit depunător. * Ca să poți fura, trebuie să ai ce și de la cine. * Negustor cinstit încă nu s-a dovedit. * Hoțul neprins tot hoț rămâne. * Prejudecățile
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
bătrâni frumoși și copii cuminți, dar există bătrâni tineri și copii îmbătrâniți. Omul gospodar își tace vara sanie, iarna car, primăvara pregătește sacii și toamna îi umple. * Cele mai de preț comori pe care le încredințăm pământului sunt oamenii. Acarul Păun este frate geamăn cu Țapul ispășitor. * Unul Irimia a făcut legătura dialectică între oiște și gard. * Obtuzul este feciorul unui cap pătrat. * Roata este invenția unui învârtit. * Cuiul bătut de un intrigant a fost scos de o talpă goală. * Pelinul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai bine și, în minutul 13, Luncanu a finalizat cu un șut puternic o centrare a lui Doboș, dar portarul Vlad a reușit să respingă. Șase minute mai târziu, Gafița a centrat de pe stânga și l-a găsit nemarcat pe Păun în mijlocul careului gazdelor, fundașul ploieștean deschizând scorul cu o precisă lovitură de cap. Gazdele au presat în ultimul sfert de oră al primului mitan, fără succes, însă, asta și din cauza unui portar petrolist în mare formă. Repriza secundă a început
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
multe despre ambiția și determinarea cu care ei au abordat întâlnirea. FCM BACĂU: Roca - Apostol, Lozneanu, Ursu, Eudean - Lipovanu, Bursuc, Menghia (min. 51 Boghian), Luncanu - Doboș (min. 64 Mihălăchioaie)Vraciu (min. 36 Curiliuc). Antrenor: Gheorghe Poenaru. PETROLUL: A. Vlad - Burlacu, Păun, Bozga, P. Stoica - Neagoie, Stănescu (min. 64 Fl. Dumitru) - C. Stoica, Cr. Vlad, Gafița (min. 55 Budescu) - M. Ene (min. 82 Benga). Antrenor: Valeriu Răchită. Arbitru: Daniel Decă (Brăila). Asistenți: Cătălin Teodor (Brăila), Cătălin Guloiu (Tisău - BZ). Rezervă: Mihai Harabagiu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]