6,963 matches
-
nu-mi folosește” (I Cor. 13, 3). În general eu văd trei feluri de dispoziții, care ne duc spre nevoia inevitabilă a ascultării: sau evităm răul de frica pentru pedeapsă, astfel avem o dispoziție slugarnică, sau urmărim câștigurile plății când păzim poruncile, ca să beneficiem noi înșine, în aceasta suntem identici cu cei salariați, sau păzim poruncile pentru bine de dragul binelui și pentru iubirea către legiuitorul nostru, și ne bucurăm, fiindcă am fost considerați vrednici să-I slujim unui Dumnezeu atât de
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
dispoziții, care ne duc spre nevoia inevitabilă a ascultării: sau evităm răul de frica pentru pedeapsă, astfel avem o dispoziție slugarnică, sau urmărim câștigurile plății când păzim poruncile, ca să beneficiem noi înșine, în aceasta suntem identici cu cei salariați, sau păzim poruncile pentru bine de dragul binelui și pentru iubirea către legiuitorul nostru, și ne bucurăm, fiindcă am fost considerați vrednici să-I slujim unui Dumnezeu atât de slăvit și de bun, având astfel dispoziția fiilor. Și cel care păzește poruncile lui
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
salariați, sau păzim poruncile pentru bine de dragul binelui și pentru iubirea către legiuitorul nostru, și ne bucurăm, fiindcă am fost considerați vrednici să-I slujim unui Dumnezeu atât de slăvit și de bun, având astfel dispoziția fiilor. Și cel care păzește poruncile lui Dumnezeu din frică și se gândește mereu la pedeapsa pentru nepăsare nu va păzi numai câteva dintre ele, iar pe altele le va neglija, va considera pedeapsa pentru fiecare încălcare la fel de înfricoșătoare. Și de aceea cel care se
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
bucurăm, fiindcă am fost considerați vrednici să-I slujim unui Dumnezeu atât de slăvit și de bun, având astfel dispoziția fiilor. Și cel care păzește poruncile lui Dumnezeu din frică și se gândește mereu la pedeapsa pentru nepăsare nu va păzi numai câteva dintre ele, iar pe altele le va neglija, va considera pedeapsa pentru fiecare încălcare la fel de înfricoșătoare. Și de aceea cel care se face mic, din respect, acela se consideră fericit, stă statornic în adevăr, putând să spună că
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
se tem să disprețuiască o poruncă pe care au acceptat-o cu cei care o împlinesc superficial și neglijent. Dar nici cel plătit nu vrea să încalce vreo poruncă. Deoarece cum va lua plata lucrării lui în vie, fără să păzească cele stabilite? Deoarece dacă neglijează ceva ce era necesar să se facă, devine nefolositor pentru stăpân. Cine deci va plăti salariu celui ce-a provocat paguba? A treia slujire se oferă din iubire. Care fiu deci ce are ca scop
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cum să se comporte față de el. Cât va săvârși slujba după porunca Stăpânului Dumnezeu, înfricoșându-se ca nu cumva să cadă în condamnarea celui ce am spus: „blestemat să fie tot cel care tăgăduie lucrurile Domnului” (Ier. 31, 10), și păzindu-se ca nu cumva să fie orbit de înălțare și să cadă în judecata diavolului (I Tim. 3,6).”[131] 17. Despre educația creștină și cea elenă Vechii greci au fost primii care au studiat, întemeiat și sistematizat educația analizând
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
de infinitul finitului zarea cu plopii ei se apropie de ochii mei și ascult pașii străvechi care-au trecut pe sub umbra lor ca niște umbre telurice trecute în baladele speranței atunci îmi număr bucuriile și tristețile le îngrop și le păzesc de moarte încuidu-le nu mă surprinde vidul din mine și nu mă părăsesc mimii care încă îmi mai dau ocol adesea mă doare apropierea de mine aș vrea să fur moartea cum alții viața mi-o fură și-o plimbă
VREAU SĂ SCRIU... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345252_a_346581]
-
ca două stele Ochii dragi ai mamei mele, Veșnic mă apasă-un gand, Câtă dragoste ascund? Zâmbitori ei mă răsfață Când mă trezesc, dimineață ! Tot ei, blânzi, mă dojenesc Când peste zi mai greșesc. Ziua , oriunde pășesc Ochii mamei mă păzesc. Ea e îngerul meu treaz Ce mă scapă de necaz. Cu drag pentru ziua ei I-am cules azi ghiocei. Când în brațe-o să mă prindă Ochii ei mi-or fi oglindă. Cu ea mă simt fericită Fiindcă mă
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
A VENIT PRIMĂVARA Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului A VENIT PRIMĂVARA Iar o simțim prin adiere, în timp ce luna veșnic se-nfrunzește Și-i descifrăm iubirea aurie. Mereu Lumina Lumii ne păzește! Totul e numai un balans. E joc de flăcări, căzute iar din univers E-o pată de culoare-n cosmos, acum, picată-n fibra unui vers. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF A VENIT PRIMĂVARA / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN
ELISABETA IOSIF A VENIT PRIMĂVARA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345354_a_346683]
-
aceeași satisfacție cu care am salva viața unui om. Aș vrea să vă văd fiind capabili să faceți lucruri mărunte iar, la finalul zilei, când închideți ochii înainte de a adormi, să vedeți liniștea aceea atât de necesară îngerilor, care va păzesc știind că lucrurile mărunte au fost, de fapt, atât de mari pentru alții. Dacă voi nu veti povești fiecare lucru mărunt, fiecare faptă mică, oamenii poate vor uita cum e aia să faci bine. Gândiți-vă că poate de noi
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
buzesi cu aceeași satisfacție cu care am salva viața unui om. Aș vrea să vavad fiind capabili să faceți lucruri mărunte iar, la finalul zilei,cănd închideți ochii înainte de a adormi, să vedeți liniștea aceea atatde necesară îngerilor, care va păzesc știind că lucrurile mărunte aufost, de fapt, atât de mari pentru alții. Dacă voi nu veti povestifiecare lucru mărunt, fiecare faptă mică, oamenii poate vor uita cum eaia să faci bine. Gândiți-vă că poate de noi toti depinde să
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
Iarel și ceilalți încep să-l caute, găsindu-l întins pe masă, cu mâinile pe piept, având între buze o aripă roșie de fluture. O nouă farsă? se întreabă toți. Apoi, obosiți, „nuntașii”pleacă, lăsându-l pe Iarel să-l păzească. Dar când se întorc părinții și frații, nu mai găsesc pe nimeni în casă. Cei doi zburaseră pentru totdeauna în cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
în stare, dacă nu veziți de treabă oriunde vrei tu, aici trebuie să muncești să faci totul cum se cuvine. Nedumerit, Taty a plecat iar înspre grădină să îngropa jarul la loc. S- a ajezat îngândurat pe un lemn și păzea acum oile să nu mai dezgroape iar jarul. Îmi era milă de el, dar Mamy m a trezit imediat spunându mi să intru în bucătărie și să mă mai astâmpăr cu poftele. Vrand , nevrând am intrat cu ei în bucătărie
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
am mers să îi deschid ușa și fără ca ei să observe am ieșit la aer nemaiputând suporta mirosul noroiului cu care Mamy zvârlea în stânga și în dreapta, fără nici un discernământ. L-am găsit pe Taty abătut, stând pe lemnul acela și păzind oile. În hohote de plâns am început să îi spun cât de urât vorbește Mama cu Bunica și unchiul Tolic despre el. Taty, parcă știa. M-a luat lângă el și a încercat să mă liniștească vorbindu- mi despre cu
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
Ce ai dragă cu băiatul? o apostrofă Gloria pe fată când Sorin se îndepărtă. Doar a fost bine intenționat. Dorea să se simtă util. Nu se gândea să-ți fie prezența lui deranjantă, iar tu l-ai luat la trei păzește de cum l-ai văzut. Te-a supărat cu ceva aseară? - Nu, cu ce să mă supere? - Ce știu eu? Atunci ce ai cu el? Când a venit la tine eram la dans, apoi am văzut că a părăsit repede localul
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
și nici eu nu am la bord îmbrăcăminte de damă, așa că vei fi nevoită ori să mergi udă la mal, ori să rămâi pe barcă. - Ei lasă, am să fiu cumințică, numai să nu rămân singură la bord să-ți păzesc ambarcațiunea. Sorin cuplă motorul pe mers și porni barca de pe loc cu viteză mică care odată orientată spre larg, lua din ce în ce mai multă iuțeală. Starea emoțională a fetelor creștea direct proporțional cu viteza. Ștefan servise doamnele înainte de pornirea la drum cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
din plin beția vitezei. Excursia a fost plăcută, dar scurtă. Au ancorat la debarcaderul din Vama Veche ridicat de către pescarii ce-și aveau talienele montate în larg. După ce i-a lăsat paznicului ceva de băut și niște bani să-i păzească barca, Ștefan și-a luat diplomatul, invitatele și a pornit cu ele la vale spre forfota stațiunii puternic iluminate și animate de miile de turiști de toate vârstele, dar mai ales de către tinerii din toate categoriile sociale. Locația amicului său
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
modică taxă de intrare de doar cinci fâni (100 fâni = 1 Yuan), te vedeai liber să umbli prin palat. Imensul complex imperial are și acum construcții anexe, în care trebuia să fi locuit, în vechime, ostașii împăratului, cei care-l păzeau cu sabia și sulița. Azi nu mai poți intui măcar ordinea și supunerea seculară care domnea în rândul acestor slujbași ai împăratului. Când un biet supus al împărăției reușea să treacă de aceste ziduri de soldați păzitori, intra într-o
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
ha! Credeai că a dat norocul peste tine? Ți-a și zburat mintea! Păi ce să fac cu tine prăpăditule? Ești oare în stare să-mi faci ceva? Încercăm? - zise amuzându-se și se apropie. Sau crezi că ți-am păzit castelul degeaba!? - Nu te-am pus eu..., reuși să articuleze bărbatul. - Acum îmi vreau răsplataaa! - și pe gură scoaseră capetele câțiva șerpi. Pătru se retrase îngrozit, dar tovarășul său de drum interveni salvator. - Gata, lasă-l! Nu-l mai speria
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
pădurea și nici castelul nu mai sunt blestemate! Chiar și iazul, din această noapte, nu ne mai aparține! Gata, vraja s-a rupt! Împărăția noastră este cât cuprinde pământul! Crezi că n-avem și altceva de făcut decât să-ți păzim ție comorile și domeniile? Pătru Valdescu, principele acestor ținuturi, este stă-străbunicul tău. În turnul cel mare a făcut de strajă o drăcoaică focoasă! Dacă ești cu adevărat bărbat, urcă! N-ai ce pierde! Și demonul dispăru fără să-și ia
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
se face părul măciucă și porni în goană cu calul său spre o direcție unde i se năzări un luminiș. - Ciudată pădure! Pe aici n-am trecut niciodată! O fi misterioasa Pădure Albastră despre care se spune că ascunde comori păzite de diavoli? Ptiu!- și-și continuă fuga. Deodată, în față, zări o flacără galben-albăstruie care se ridica printre trunchiurile stejarilor. - Ăsta-i legendarul joc al galbenilor! E ispita diavolului! Trebuie să ies cât mai repede din această pădure blestemată! Cu
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
fluturânde, îl încolțiseră din flancuri și, contând pe neprevăzut, îl doborâseră la pământ cărându-i picioare în coaste și-n pântece. Cu slabe puteri încercă o apărare. Și-acoperi instinctiv capul cu brațele, își îndoi trunchiul, sperând că-și poate păzi plexul și ficatul. Nevrednicii atacatori diminuaseră furia, obosiți. Încredințat că efectul izbiturilor era cel scontat, unul dintre vagabonzi, dibuindu-i rucsacul căzut, se și retrăsese căutând cu înverșunare în el. Celălalt însă, mecanism stricat, continua să-l mențină la pământ
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
au înțeles fără cuvinte, o nouă ispita? Razele ei ușurel și-n a ta odaie s-au furișat Privirile ei somnoroase, încetișor te-au îmbătat Prin geam î-și coboară privirea-n spre tine Să-ți șoptească, c-o să te păzească bine. Sub vraja acestei priviri, un somn adânc te-a furat Liniștea-n al tau suflet încetișor s-a strecurat. Zâmbești în somn, un sărut nevinovat ? Te-au furat visele, chiar și de soare ai uitat ! Se apropie, să te
LUNA de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377014_a_378343]
-
din jur. Mărțișor se simți umilit. Totuși îi întrebă: - Unde este grădina asta a fericirii veșnice? - Drept înainte, într-o vale așezată între coline. Dar te sfătuim să-ți vezi de treabă, că această grădină este împrejmuită de ziduri înalte, păzită de căpcăuni fioroși care aruncă flăcări pe gură și cu bolovani fierbinți în cei care vor să sară zidul. Mărțișor se uită descurajat la cei din jur: - Dacă-i așa, nu mai merg în Grădina Fericirii Veșnice! Dar fiți buni
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
așa că îl luă în cârcă pe Norocel, făcu o bătaie cu cizma ca la săritura în înălțime și sări vreo trei metri în sus peste gardul de tablă. Dincolo, de la înălțime, căzu cu toată greutatea peste omul pus să-i păzească. Acesta se lovi rău de tot și căzu lat. Mărțișor nu mai avu timp de paznic. O luă la fugă către locul unde era pana, făcând pași uriași. Cizmele fermecate, săracele! Mai ales că gardienii lui Soare-Împărat, călări pe cai
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]