5,611 matches
-
pe toate direcțiile toate existențele, toate cuvintele și țintele, toate aparențele și esențele, că nu s-ar mai înțelege mare scofală de-atîta pisălogeală... dar dacă ești cum ești, de ce să nu fii și ca-n povești? Foaie verde fir de pai, dacă te preschimbi în strai ai alt trai și hai nu-i bai... foaie de cer înstelat este chiar adevărat... iată un soare-nsetat e deja verificat... semnat identificat... preschimbat eliberat... Foaie verde leuștean, ies ca murgul pe tăpșan și
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
deviza! Să poți fi și pui de hrean și frunzar de leuștean! Leușteanul crește bine nu ești de acord cu mine? Multe alte asemenea izvoare de înțelesuri cu sau fără alte versuri pot fi găsite mai dihai printre foile de pai, acel leuștean anume care le spune pe bune și răsare dinspre luncă, tocmai potrivit la dungă... mai bengos și mai pontos ca un arbore stufos! Eu am zis, eu am promis: am descris ce am mai scris și-am leuștenit
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de poliție, rochia ei de mătase roșie, atât de veche încât practic se destrăma, părea mai degrabă un semn al sărăciei decât al viciului. Faldurile prea mari și trena murdară stârneau ridicolul, la fel cum o făceau și pălăria de paie deșirată și umbrela de soare hodorogită. În răspăr jalnic cu toate acestea, subminând orice efect urmărit de ea, era șalul de lână înfășurat în jurul umerilor. Avea o constituție firavă. Atât Salitov cât și polizyeisky-ul erau mai înalți decât ea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fumului cu un bolborosit brusc și zgomotos, uitându-se în ochii lui Nicodim Fomici. ă Mă ajută să gândesc, spuse el. § ă Nu mă puteți ține aici. Porfiri suspină și se uită la Virginski. Studentul era întins pe patul de paie din celula sa. Mulțumit de sine, își ținea ochii închiși și mâinile îndoite sub cap. Avea obrajii îmbujorați și era evident că se îngrășase. ă Așa este, fu de acord Porfiri. Am venit să îți spun că ești liber să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fapt și se simțea slăbit, nefiind în stare să gândească. Cu toate acestea, deslușirea semnificației acestui fapt deveni presantă. Cum stătea acolo, un bărbat își croia drum pe lângă el, îmbrăcat cu o haină sărăcăcioasă și cu niște pantaloni căptușiți cu paie și ziare. Cu toate că în St Petersburg se găsesc mulți asemenea indivizi, anonimi și nediferențiați, vagabondul apăruse ca din senin, de nicăieri, cu pași aproape surzi. Virginski încerca să îi evite privirea, uitându-se la picioarele acestuia încălțate cu o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
clienții. Nu prea erau decese. Meșterul s-ar fi supărat fără îndoială dacă ar fi auzit că dădusem cu piciorul unei comenzi. Fără să bănuiască iritarea mea, sau fără să-i pese, Emilia stătea nemișcată, cu o pălărie mare de pai înfundată pe cap până la sprâncene, în rest îmbrăcată în negru, semănând cu o călugăriță obosită de mătănii și de rugăciuni. Când și-a scos pălăria, părul blond i-a strălucit în soarele dimineții reci de toamnă. Era singurul lucru expresiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de mână și am dus-o în casă, culcând-o pe un cojoc, fără să mă sinchisesc prea mult de faptul că era îmbrăcată în doliu, nici n-a crâcnit. Apoi și-a înfundat din nou pe cap pălăria de pai și și-a reluat locul pe bucata de marmură, la fel de placidă, de parcă nu se întâmplase nimic. M-a izbit ridicolul situației. Dar, firește, nu eram eu omul care să mă înduioșez pentru că o fată tomnatecă se dovedea supusă cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fără importanță. Vorbea egal, căutând cuvintele exacte, ferindu-se de dispute tăioase, preferând să-mi lase ultimul cuvânt, deși, cu altă fire, m-ar fi putut zdrobi. Rareori se înflăcăra. Atunci își trecea mai des mâna prin părul de culoarea paielor ude, cu un gest mai puțin obosit, iar trăsăturile delicate, în ciuda faptului că o acnee puternică îi ciuruise fața, i se însuflețeau. În astfel de clipe înțelegeam că reticențele, afectările și uscăciunea lui protocolară, ceremonioasă, nu erau decât o mască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aprobat nimeni. După o vreme, Hingherul a fost auzit bolborosind fraze amenințătoare, iar Domnul Andrei s-a întors din bălării cu o noutate care ne-a pus pe gânduri. Hingherul se îndeletnicea acolo cu o treabă foarte ciudată. Făcuse, din paie întărite cu crengi, un manechin de înălțimea unui om, căruia îi înfășurase în jurul gâtului un fular și dresa un câine uriaș să sară la gâtul manechinului și să-l sfârtece. „Ucide-l!”, icnea el, scurt, poruncitor, și, în clipa următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
m-ar fi sfârtecat și mi-ar fi rămas cadavrul să putrezească împreună cu ierburile. Din fericire, vântul bătea înspre mine. Hingherul nu arăta ca dresorii de la circ. Avea un aer fanatic și sumbru. Aranjase la capătul luminișului un manechin de paie, legat cu crenguțe subțiri peste tot, mai puțin la gât unde atârna un fular roșu. — Ucide-l! porunci el brusc. Animalul țâșni ca o săgeată neagră. Din câteva salturi ajunse la manechin și îi sări la gât, doborându-l. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Am râs și am împins cărțile din fața mea. — De fapt, am trișat. 36 Îmi luasem obiceiul să dau câte o raită prin bălării și, într-o zi, am descoperit în luminișul dintre sălcii, cu o mare emoție, un manechin de paie, hărtănit, care o reprezenta pe Moașa. Deci, Hingherul vroia să se răzbune acum împotriva ei!? Probabil, dresa un câine care s-o atace și s-o omoare, la fel cum îl omorâse pe individul cu mers de pisică. Întors la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în bălării, m-am așezat la pândă în spatele sălciilor și mărăcinilor, dornic să-l văd la lucru pe Hingherul care-mi devenise, dintr-odată, foarte drag. Dar nu era nimeni acolo, iar manechinul devenea din zi în zi mai jalnic. Paiele putrezeau, se înnegreau. Fularul roșu al Moașei, pus în jurul gâtului acelei caricaturi postume care semăna cu un cadavru în descompunere, putrezea și el. În curând n-avea să se mai recunoască nimic. Am început să-mi pierd speranța și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Isis Dezvăluită, ca să le explic faptul că taina tainelor nu mai trebuia să fie căutată, că lectura vieții nu ascundea nici un sens subteran și că totul era acolo, În pântecul tuturor Liilor din lume, În camerele clinicilor, pe saltelele de paie, pe prundurile râurilor și că pietrele care ies din exil și sfântul Graal nu-s altceva decât niște mici maimuțe care țipă cu cordonul ombilical atârnându-le și doctorul dându-le palme peste fund. Și că Superiorii Necunoscuți, pentru acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
stăpânire pe puterea mondială, elogiază puterea aurului. Hotărăsc să favorizeze revoluțiile În orice țară, exploatând nemulțumirea și dezorientând poporul prin proclamarea unor idei liberale, Însă doresc să Încurajeze inegalitatea. Calculează cum să instaureze pretutindeni regimuri prezidențiale controlate de oameni de paie ai Înțelepților. Decid să facă să izbucnească războaie, să crească producția de armament și (asta o spune și Salon) să construiască metrouri (subterane!) pentru a avea posibilitatea să mineze marile orașe. Spun că scopul justifică mijloacele și-și propun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Balcania, pentru niscai R și R. Oamenii din ziua de azi pot fi așa de obositori! Oh. Flutură o copită pe deasupra sălii și publicul Își recapătă bunurile dispărute. Savurează un pic confuzia creată ca pe un cocktail tropical sorbit cu paiul. Mmmm. Nimic nu se compară cu asta: fructele degringoladei. Maggie se repede spre scenă zîmbind. — Prieteni, să nu-l obosim pe oaspetele nostru. Să-i oferim un ropot de aplauze. Eu am Învățat o mulțime de lucruri. Maggie Îl Împinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să doarmă, iar somnul lor e suficient de puternic pentru a-l mătura pe Wakefield, În timp ce conduce pe lîngă casele lor. Ce anume face ca, În sînul Americii, niște oameni care de abia se cunosc, care trăiesc În case de paie, să poată dormi? E uimitor, Își spune În sinea lui, uimitor. Diavolul chicotește. O, Wakefield, ce suflet naiv ești! Dar ce zici de industria de securitate a locuințelor, o piață de miliarde de dolari? Eu Îmi trag zece la sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la gust. Dulceața și aroma ei subtilă de portocală erau o neașteptată alinare pentru gâtul ei. Vino și stai cu noi, Fran, îi făcu Stevie loc pe banchetă. Acești doi reporteri dedicați - arătă spre Mike Wooley și Keith Wilson cu paiul fistichiu pentru cocteil ce fusese adus împreună cu carafa de sangria - încercă să decidă care a fost cel mai prost articol pe care l-au scris vreodată. Un reportaj despre hotărârea consiliului parohial din Woodbury Dene de-a achiziționa o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
făcut? După tonul maică-sii, Fran și-l închipui pe tatăl ei alergând gol-pușcă pe teren sau făcându-le ochi dulci soțiile jucătorilor în timp ce pregăteau sendvișurile cu castraveți. — A apărut îmbrăcat cu halatul lui de mătase și o pălărie de pai! Fran își stăpâni cu greu un chicotit. — Pare o alegere inspirată pe o vreme ca asta. A avut cineva vreo obiecție? — Francesca, nu despre asta e vorba! Și-au dat silința să-l ignore. Chestia e că se comportă din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fi lovit la cap. Probabil c-aveam nevoie să m-agăț și eu de ceva. Pân-atunci, aveam copilul ăsta, aveam fata asta și ziceam că da, pentru ea merită să mai trăiesc. Motivul s-a dus. Aveam nevoie de paiul ăla de care să m-agăț. Am găsit că ăsta ar fi un pai. Prin ceea ce făcusem pot să demonstrez orice, numai că om nu sunt. Situat undeva pe așa-zisa scară a evoluției pe..., nu pe ultima treaptă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ceva. Pân-atunci, aveam copilul ăsta, aveam fata asta și ziceam că da, pentru ea merită să mai trăiesc. Motivul s-a dus. Aveam nevoie de paiul ăla de care să m-agăț. Am găsit că ăsta ar fi un pai. Prin ceea ce făcusem pot să demonstrez orice, numai că om nu sunt. Situat undeva pe așa-zisa scară a evoluției pe..., nu pe ultima treaptă, dar jos de tot, de tot, de tot, și de-abia îndrăznesc să-ntind mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
făcută din... vocale. Fie iarnă, fie vară, Lâna în spinare-o cară. Lunguieț și tare mic, Stă cu frații lui în spic. Face-atâta hărmălaie De parcă-a făcut un ou Mai voinic decât un bou Sau decât un stog cu paie. Uite-așa precum o vezi, Are tot patru picioare; Numai cap și coadă n-are Și nici nu ne face iezi. Limbă lungă, fără gură, Dar bună la tăietură. Capra de tăiat lemne Cu fuiorul seamănă, Iar Grivei o scarmănă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mai întețite urgii”, autorul articolului consideră că „propagarea ideii străvechi de libertate și democrație” se lovește nu atît de instituțiile viciate (monarhia, Curtea, camarila, Siguranța, Comisarul regal, politicienii chiar), ci, înainte de orice, de rezistența publicului „inconștient și temător, trîntit în paiele nepăsării lui tradiționale, aici, cu România lui Mare trasă în inima civilizației europene”, prin urmare „trezirea acestui public e unicul scop”. Soluția preconizată de Vinea - „educarea” publicului românesc operată de o minoritate intelectuală „avansată” - se va regăsi atît în planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
experimentele radicale menționate ceva mai sus, compuneri „pseudoromanești” inspirate evident de Urmuz, dar mai epice, mereu supravegheate de ironia bonomă a naratorului, pline de trucuri metatextuale: Un om prevenit face cît doi. Studiu și introducere la genuul propriu, Bîrna și paiul. Proiect de roman pentru sfîrșitul săptămînii engleze, Model benevol (dedicat Miliței Petrașcu). „Discurs pentru îmbunătățirea rasei cailor“ parodiază discursul academic, făcînd o incursiune în istoria culturală a cabalinelor (cu o concluzie „nietzscheană” privind necesitatea fabricării „supercalului”), iar „Dărîmarea Cartaginei“ se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
printr-un incest cu sora sa; în nr. 75 al aceleiași publicații, textul „Fantome“ al lui Filip Corsa (discutat deja anterior) este prezentat ca un „fragment din romanul Crucișătorul M.O.B”. Jacques G. Costin își subintitulează „fabula” Bîrna și paiul: „Proect de roman pentru sfîrșitul săptămînei engleze”. „Absint anonim, proza experimentală erotizantă și „toxicomană” a lui G. Mănciulescu (necitat de nici un comentator al avangardei noastre), șarjează caricatural stereotipiile prozei „înalte” și a literaturii „clasice” de dragoste, lansează autoironii burlești („Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cei de la infirmerie. — Se pare că ești bine documentat. — Normal. — Bănuiesc că nu după o singură experiență... nu doar după o noapte de beție, nu? Prin ușa întredeschisă se vedea un șir de celule, ca niște cuști, cu sandale din paie aliniate în fața fiecărei uși. După numărul de sandale, au presupus că sunt trei-patru persoane într-o celulă. O femeie șchioapă se întorcea de la toaletă, însoțită de un gardian. Le-a aruncat un zâmbet plin de înțeles în timp ce intra în celulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]