2,931 matches
-
consuma doar după ce a gustat din turta de acasă, a viilor. Diavolii - donatori sunt găsiți lângă foc, după scenariul cunoscut deja, sfădindu-se pentru moștenirea de la tatăl lor: o pălărie și o mantie care fac invizibil pe purtătorul lor, un papuc care îngheață marea și o traversează și un toiag care împietrește. Este a doua oară în text când dispare figura paternă, de data aceasta și din plan sacru. Obiectele miraculoase reprezintă tocmai puterea și autoritatea masculină a capului de familie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uori: «d’ișk’id’i-t’i, nucuța mș!» Ș-ai sî t’i-mbrăci într-un rînd d’i straie d’i aur ș-ai sâ pleci la bisșricâ. Insâ, cîn ai să pleci la bisșricâ, ar sî-s rămîi om papuc pi pragu bisericii, însâ tu sâ nu t’i-mvîrț înapoi sâ pui mâna pi papuc, ci sâ vi cu-om papuc șî fără, cu-om pk’icior încălțat șî cu unu d’isculț. M-ai înțăles?”. Intrarea păsării în casă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un rînd d’i straie d’i aur ș-ai sâ pleci la bisșricâ. Insâ, cîn ai să pleci la bisșricâ, ar sî-s rămîi om papuc pi pragu bisericii, însâ tu sâ nu t’i-mvîrț înapoi sâ pui mâna pi papuc, ci sâ vi cu-om papuc șî fără, cu-om pk’icior încălțat șî cu unu d’isculț. M-ai înțăles?”. Intrarea păsării în casă anticipează saltul ontologic al fetei, prin răsturnarea ordinii firești a ființelor în lume. Cocoșul i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i aur ș-ai sâ pleci la bisșricâ. Insâ, cîn ai să pleci la bisșricâ, ar sî-s rămîi om papuc pi pragu bisericii, însâ tu sâ nu t’i-mvîrț înapoi sâ pui mâna pi papuc, ci sâ vi cu-om papuc șî fără, cu-om pk’icior încălțat șî cu unu d’isculț. M-ai înțăles?”. Intrarea păsării în casă anticipează saltul ontologic al fetei, prin răsturnarea ordinii firești a ființelor în lume. Cocoșul i se adresează cu un apelativ ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căciulă, fes și mai rar prin ipostaze autohtone ale mantalei vrăjitorești, cum este lecrul o vestă, sau căpeneagul. Mantaua aduce deplasarea momentană, într-un basm cules din Fundu Moldovei, Suceava, haina aceasta fiind mai degrabă atipică pentru funcția conferită, căci papucii, șolele și obiala constituie simbolul canonic pentru drum. Papucii au capacități nautice, dar numai în asociere cu biciul, o altă ipostază a bâtei puterii, în opinia lui Petru Caraman. Bogăția venită fără efort este adusă de nuca vulturului, de căpăstrul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mantalei vrăjitorești, cum este lecrul o vestă, sau căpeneagul. Mantaua aduce deplasarea momentană, într-un basm cules din Fundu Moldovei, Suceava, haina aceasta fiind mai degrabă atipică pentru funcția conferită, căci papucii, șolele și obiala constituie simbolul canonic pentru drum. Papucii au capacități nautice, dar numai în asociere cu biciul, o altă ipostază a bâtei puterii, în opinia lui Petru Caraman. Bogăția venită fără efort este adusă de nuca vulturului, de căpăstrul calului și, cel mai frecvent, de metonimii ale banilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mă refer aici doar la cei literari). I-aș numi pe câțiva: Ana Blandiana, Eugen Simion, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Daniel Dimitriu, Adrian Popescu... Și încă: George Vulturescu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, Constantin Hrehor, Liviu Papuc, Emilian Galaicu Păun, Dan Bogdan Hanu, Liviu Apetroaie etc. etc. Dușmánilor, "dúșmanilor" (sic!) le datorez trecerea prin inima mea a migratorilor, pecenegilor și cumanilor... Și le doresc să aibă parte de cât mai mulți... prieteni! Știu că ești foarte legat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dar ca tine nu mai sunt Tu erai viteaz neînfrânt Ai crezut că te-ai luptat Țara toată ai salvat! De turci și de tătari Și de alți dușmani mai mari Astăzi cei ce ne conduc Au pus țara sub papuc N-au credință, nici cuvânt Au uitat de jurământ Și de cei mici de jos Care i-au votat frumos! Nu umblă pe jos În țară Cum făceai odinioară Să cunoască traiul țării Și răbdările Durerii Doar ei să se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor din Huși din 2 iunie 1792 prevedea că meșterul străin „așezându-se la breaslă, să aibă a da o pereche de papuci starostelui și 6 potronici la breaslă banii vedrii”. Statutul breslelor lăutarilor specifica, totodată, că „feciorul de herar, sau de bucătar, de vizitiu de va învăța scripcăria, să aibă a da un leu la breasla cutiei și 1 leu starostelui și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
autobuz. Plec În seara asta. Imediat ce-am apărut la orizont, Doolie s-a desprins de ceilalți și a alergat spre noi cît putea de repede, scoțîndu-și sacoul sport În două culori. În picioare avea un fel de sandale - sau papuci. - Dă-mi patru capsule pentru sacoul acesta, a zis. Am stat la bulău douăș’patru de ore. Doolie bolnav era o priveliște respingătoare. Învelișul personalității sale dispăruse, dizolvat de celulele lui flămînde de drog. Vintre și celule, galvanizate Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mai mult, cu atît mai mari sînt șansele să te lași. Aici procedura e cam aceeași pentru toată lumea. Cura durează vreo opt-zece zile, În funcție de gravitatea dependenței. Puteți să vă-mbrăcați acum cu halatul ăla. A arătat spre pijamaua, halatul și papucii pregătiți pentru mine. Doctorul spunea ceva repede Într-un dictafon. A făcut o scurtă dare de seamă asupra stării mele fizice și a istoricului dependenței. „Pacientul pare calm și afirmă că motivul pentru care recurge la cură e necesitatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
marfă ca să slăbească, Însă doar fața i s-a subțiat și rezultatul n-a fost o Îmbunătățire. Cam la fiecare lună Își angajează un iubit nou, Îi dă cămăși și costume și ceasuri și-apoi, cînd se satură Îi dă papucii. Lupita decartează ca să opereze la vedere, ca și cum ar ține o băcănie. Nu trebuie să-și facă griji cu ciripitorii, fiindcă orice gabor din Districtul Federal știe că Lupita vinde marfă. Ține instrumente-n pahare de alcool, ca trăgătorii să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
aceasta este crudă. * Unii vorbesc cu mintea, alții cu brațele. * Sărăcia nu e motiv de lamentare, ci unul de revoltă. * Migrația legală e mai mare decât cea ilegală. * Dacă joci la nesfârșit după cum îți cântă alții, riști să rămâi fără papuci. * A executa ordinele altora nu este același lucru cu inițiativa personală. * Demnitatea nu se afirmă în vorbe, ci se confirmă prin fapte. * Poziția de drepți anulează posibilitatea de mișcare. * Preocupat de îndeplinirea ordinelor trasate de alții, nu mai ai timp
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la Ospiciu. Existau perne umplute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavilor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși, "cămeșoaie", pentru fiecare bolnavă, unele din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având una sau două mindire în stare bună. Un bogat inventar de obiecte de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în care ar încape trei paturi, dar care fiind asfaltată pe josu ține frig și e greu de încălzit earna". Starea materială a acestui ospiciu era deplorabilă din mai toate punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui generis: "zilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-l Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe ace zi, pentru nutrimentul alienaților și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
VI, 64 69 Oprescu, Florin : X, 131 137 Oprișan, I.: VIII, 207 215 Ornea, Zigu : VIII, 77 85 Ortiz, Ramiro, V, 93 94 P Panaite, Oana : VIII, 129 Pantea, Aurel : VII, 88 90 Papacostea, Cezar: V, 60, 62 63, 7o Papuc, Liviu: VII, 33 40; VIII, 162 169 Păcurariu, D. : V, 37 38 Pădurețu, Sanda : VI, 126 Papahagi, Marian: V. 100 Paleologu-Matta, Svetlana : I, 98 102 ; III, 94 99 ; V, 10 11 Papu, Edgar : I, 40 43; V, 8 Pârvulescu, Ioana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ales în Constituanta din 1883 (în care a propus modificarea legii electorale) și în Senat (la 23 februarie 1888, ia cuvântul în legătură cu votarea unei pensii viagere de 250 lei lunar lui Mihai Eminescu; vezi Discursuri parlamentare junimiste, ediție de Liviu Papuc, Iași, 2000, p. 74-76). Față de alți oameni politici care și-au scris memoriile, clasicul junimist se deosebește de un C. A. Rosetti, sau C. Argetoianu, spre exemplu, apropiindu-se mai mult de Nicolae Iorga, în sensul că el se înfățișează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Șoferu era s-o omoare pe nevastă-sa după ce i-ai bălăcărit! Io nu știu ce-ai avut în capul ăla când ai scris cartea! Că salt prețul. Foarte bine, treaba mea! Să-i jignești pe băneșteni, că vin în papuci rupți la magazin, da’ cine te crezi, tu, mă? - Bine, știți că și io mă îmbrac doar de la mâna a doua! - Taci din gură, că acuma vorbesc io! Să-i faci gușați, mă, pe băneșteni! Nu ți-e rușine? Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vreau, plec acasă. Bine atunci, facem substantivul. Cred că nu-i tot cu matematică. Geta, toate lucrurile - mi-a spus mie tata - au și puțină matematică în ele, altfel nu ne-am descurca în viață. Cum ți-ai mai număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină matematică? Bine, bine, să nu fie prea multă, nu-mi place. La Geta totul trebuia rulat în reprize scurte și repetat nu oricum, ci doar în momentele sale de acceptare și bunăvoință. Maia se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu mărgele, coborâte aci, spunea lumea, din fundătura lăutarilor din apro piere, cu coșul de rufe spălate și călcate În casa acestor țigănci, frumoasele mahalalei, ajunse, una, Întreținuta grecului, baro san bătrân cu „muscal cu cauciuc“ aștepându-l
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
proprii greu de definit și de identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist; literații cei tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și În papuci de casă, precum Viața Românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieață Nouă, pe cât de anemică, pe atât de mofturoasă și de exigentă; talente larvare sau minore, desigur, și prea de capul lor, dar, ceea ce interesa și interesează
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stăruie Încă, la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori, purtând sau poposind pe la colțuri cu donița de bragă Împodobită cu aplicații de alamă și cu ibricul turcesc, cu gât lung, pentru clătitul cănilor de servit braga, tot din alamă lucrată și lustruită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani Încoace, de Maiestatea Sa spor tul, despotul incontestabil al vieții noastre moderne - și peste acea parte din viața noastră modernă rămasă Încă cea mai de preț: timpul liber al omului. Sfârșesc aceste așa-zise reflecții În halat și În papuci, grămădite unele peste altele, cum le a venit să pice din condei, găsind că, la urma urmelor, mult mai interesante decât reflecțiile sunt bucuriile reale pe care le oferă automobilul și printre care Îndrăznesc să pomenesc aci: practica liberă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]