8,430 matches
-
de condiția umană), precum și o incredibilă subestimare a potențialului de conflict din societățile prezente și viitoare. Valori incomensurabile: nu seamănă asta prea mult cu relativismul amoral? Sau cel puțin cu relativismul epistemologic „rabelaisian” al lui Paul Feyerabend? Pentru ambele, valorile („paradigmele”, orice va fi vrut Thomas Kuhn să spună cu asta) sunt incomensurabile. Ce criterii pot fi elaborate pentru a le clasifica potrivit statutului moral sau politic, teologic etc.? Nu cumva pluralismul axiologic duce pur și simplu la spargerea societății în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
perpetuarea grupului prin adopții, fertilizare in vitro etc.); în lumea largă, marginalul nu poate avea decât o existență de activist revoluționar. Din nefericire, o atare conduită a marginalilor, care se extinde la alte grupuri și mișcări constituite pe baza aceleiași paradigme (de la ecologiștii moderați la feministele moderate, mergând până la partidele „verzi”), e în mare parte determinată de intoleranța foarte reală a societăților umane, oricât de postmoderne ar fi ele. Tocmai de aceea, refuzul de a deveni activistul propriei diferențe este aspru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reciclare a hârtiei. Zeitgeist-ul nu mai are răbdare... The Closing of the American Mind și autorul său au avut parte de o soartă și mai ingrată, pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lingvistică”, nu există adevăr, ci o pluralitate (dar nu o infinitate!) de adevăruri, echivalente ontologic și epistemologic. Cum spunea Paul Feyerabend acum mai bine de un sfert de secol în controversata sa Against Method, avem mereu de-a face cu paradigme incomensurabile. Cu alte cuvinte, trăim într-o lume paroxistic eterogenă: nu numai că nu putem aduna mere cu pere, dar nici merele între ele nu sunt destul de asemănătoare pentru a fi organizate într-o categorie aparte. Chiar narațiunea istorică și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au trebuit să găsească instrumente intelectuale calitative, mai rafinate decât cele cantitative, preponderente în cercurile lor. Politologul Samuel P. Huntington a recurs pentru aceasta la resuscitarea „pesimismului cultural” al lui Spengler și Toynbee, mai curând decât să facă apel la paradigma extrem de complexă și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este valoros și inovator în paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Samuel P. Huntington a recurs pentru aceasta la resuscitarea „pesimismului cultural” al lui Spengler și Toynbee, mai curând decât să facă apel la paradigma extrem de complexă și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este valoros și inovator în paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale) omului ca drepturi-creanțe (colective ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
amploarea sa). Să ne apropiem acum de perspectiva comunitaristă a lui Etzioni, pentru a o examina mai îndeaproape. Astfel, multe dintre chestiunile teoretice abia schițate mai sus vor căpăta concretețe, iar critica mea va putea regăsi, după un popas în interiorul paradigmei comunitariste, terenul ferm al științei sociale clasice, care încă nu-și făcea un punct de onoare din adoptarea unei perspective anistorice, așa cum s-a întâmplat în deceniile recente. Pentru cineva care, ca mine, este mai curând credincios unei metodologii weberiene
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a ocupat insistent de sociologia dreptului, precum și de racilele care începeau să fie tot mai mult atribuite societății, după ce fuseseră exclusiv „explicate” prin patologii individuale: sinuciderea, criminalitatea), socotește că autorul lui Gemeinschaft und Gesellschaft a încercat să depășească - integrându-le - paradigmele unilineare ale schimbării sociale (organic-romantici ca Lewis Henry Morgan și Henry Sumner Maine; materialist-raționaliști ca Marx și Hobbes). Vezi judiciosul său articol despre Tönnies din Routledge Encyclopedia of Philosophy, General Editor Edward Craig, Routledge, Londra, ediția online, 2001. 8. Am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceea ce te face să nu le poți lua în serios ca alternative la „corectitudinea politică”, fiind ele la fel de lipsite de un veritabil spirit critic (deschis prin definiție!). Am observat și în România, deja înainte de 1989, o raliere încruntată la diverse paradigme cu veleități de piatră filozofală, de la curente filozofice, logice și epistemologice analitice la ortodoxismul deja încercat, cu triste rezultate, între cele două războaie mondiale. Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o nuanță agresiv-defensivă, când
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
model la mâna a doua, pe care-l slujesc devotat și militant, poate invers proporțional cu înțelegerea lui, transformându-l într-o armă de luptă ideologică. O armă utilă, fiindcă poate închide la nevoie gura celor ce susțin alte idei, paradigme și valori, transferând competiția de pe terenul mai bine normat al competenței profesionale pe nisipurile mișcătoare ale conflictului politic. Un atare transfer nu-i poate surprinde pe supraviețuitorii regimurilor în care „dominația simbolică” înlocuiește legitimitatea democratică și libertatea de opinie. E
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
est-europeni - ca Roman Jakobson însuși, A.J. Greimas (altă combinație fericită dintre un mediator cultural și un gânditor original), Julia Kristeva și Tzvetan Todorov - au contribuit decisiv la declanșarea și succesul „cotiturii (lingvistico-)literare” (linguistic/literary turn), formidabila schimbare de paradigmă a anilor ’60-’70, ajunsă și în științele sociale spre sfârșitul deceniului opt. Așa cum formaliștii ruși (Propp, de pildă) fuseseră figurile-cheie ale primului val structuralist, teoreticienii literari (în primul rând Bahtin, intrat în sistemul occidental de referințe la câteva decenii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sa tragică) și semioticienii (în ascensiune, sub înrâurirea lui Lotman, adeptul unei semiotici cultural-istorice, spre deosebire de Greimas) au inspirat structuralismele mature și târzii, deschizând într-un fel drumul deconstructivismului, postmodernismului în ansamblu. Toate aceste evoluții aveau loc pe fundalul crizei marilor paradigme europene tradiționale - de la metafizică la istorism și marxism -, aflate în cădere liberă după ceea ce s-a considerat a fi eșecul ultim al „proiectului luminist” (Holocaustul), precum și după mult mai îndelungata și neterminata „despărțire” de marxismul stalinist, tot mai greu de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
neoliberală”, noul „stadiu cel mai înalt și ultim al capitalismului”. E vorba, așa cum sugeram mai sus, de o dinamică tipică - de la inovație la dogmatism și autoapărare agresivă -, pe care postmoderniștii înșiși o divulgă atunci când analizează toate curentele, modele, stilurile și paradigmele. Ei ar fi singura excepție de la regula de fier a „măririi și decăderii”: deconstrucția este astfel un punct terminus, un apogeu. Astfel, paradoxal, deconstrucția nu poate fi deconstruită. Procedând astfel, postmoderniștii s-au izolat progresiv de ansamblul tradiției moderne, preferând
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de subminare a comunismului de stat devenite posibile grație „destinderii”, acordului mai mult sau mai puțin machiavelic privind „convergența sistemelor” și „moartea ideologiilor”. Conferința de la Helsinki din 1975, boicotată numai de Coreea de Nord europeană, Albania, a consfințit printr-o declarație comună paradigma drepturilor omului, printr-un fel de întoarcere la începuturile modernității politice - momentul auroral 1789, din care se născuse însuși clivajul stânga/dreapta -, parcă pentru a repara greșelile a două secole de istorie și a marca un nou început. Ambianța culturală
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai explicit și detaliat de evoluțiile culturii, educației și ideologiei nord-americane în anii ’60-’80; partea a doua, centrul de greutate și fundamentul filozofic al întregii opere, are o semnificație universală și întru câtva atemporală, deși privește cu deosebire o paradigmă specifică - pe scurt: paideia, așa cum era ea înțeleasă și practicată de Socrate și Platon - din perspectiva modernității târzii occidentale, aflată în adânca derută creată pe de o parte de pierderea simultană a memoriei, prestigiului și relevanței amintitei paradigme și pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deosebire o paradigmă specifică - pe scurt: paideia, așa cum era ea înțeleasă și practicată de Socrate și Platon - din perspectiva modernității târzii occidentale, aflată în adânca derută creată pe de o parte de pierderea simultană a memoriei, prestigiului și relevanței amintitei paradigme și pe de altă parte de radicalizarea atacurilor iliberale împotriva Luminilor, cealaltă paradigmă esențială, inclusiv prin raportul său cu prima, pentru modernitatea occidentală și postmodernitatea globală. Voi vorbi succint despre autor și lumea lui; voi descrie la fel de concis substanța cărții
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Socrate și Platon - din perspectiva modernității târzii occidentale, aflată în adânca derută creată pe de o parte de pierderea simultană a memoriei, prestigiului și relevanței amintitei paradigme și pe de altă parte de radicalizarea atacurilor iliberale împotriva Luminilor, cealaltă paradigmă esențială, inclusiv prin raportul său cu prima, pentru modernitatea occidentală și postmodernitatea globală. Voi vorbi succint despre autor și lumea lui; voi descrie la fel de concis substanța cărții, examinând critic-hermeneutic, începând din contextul anilor ’80, problemele centrale dezbătute de Allan Bloom
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Știința și inteligența scutesc candidatul la profesia didactică de orice pregătire profesional pedagogică” (Planchard, 1992). Afirmația anterioară poate fi combătută lesnicios prin apelul la o varietate argumentativă, debutând cu diferența semantică dintre „a ști” și „a preda” și până la utilizarea paradigmei manageriale în explicarea conduitei pedagogice. Profesorul, dincolo de a fi un simplu instructor ori o bogată sursă de informație, trebuie și poate fi și un factor de progres și de stabilitate psihologică pentru elevi (studenți), precum și un agent cultural și educativ
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
un munte de știință”, afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se confruntă cu situații pedagogice problematice, cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate supraviețui într-o conjunctură educațională modernă. Concluzionăm cu un set de remarci aparținând profesorului R. Iucu (2000): „Se pare, sau poate că aici nu ar mai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
condiționează rezultatele învățării, cum ar fi: sistemul de predare P, sistemul de învățare E, conținutul C, obiectivele O, metodele și mijloacele M, sociostructura și programul PG; programul reprezintă un mod de structurare a activității de învățare a elevilor, iar ca paradigmă de elaborare poate fi algoritmic sau euristic. g) Modelul situațiilor de instruire exploatează contextul învățării și plasează elevul într-o anumită rețea de relații cu materia de studiat (pornind de la premisa că învățarea este întotdeauna contextuală, petrecându-se într-un
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Tomșa prezintă următoarele funcții specifice ale seminarului: 1. Funcția orientativ-integrativă - privește familiarizarea studenților cu exigențele disciplinei respective și cu tematica de studiu. 2. Funcția informativă - de instruire propriu-zisă a studenților, individual sau în grup. 3. Funcția formativ-metodologică - asigură trecerea de la paradigmele simple ale cunoașterii la paradigme științifice din ce în ce mai complexe; de asemenea, această funcție vizează înțelegerea și aplicarea valențelor normativ-descriptive ale unității dintre cunoașterea-proces și cunoașterea-produs. 4. Funcția comunicativ-socializatoare - exersarea și dezvoltarea competențelor interacționale ale studenților. 5. Funcția operațional-aplicativă - orientarea seminarului către
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ale seminarului: 1. Funcția orientativ-integrativă - privește familiarizarea studenților cu exigențele disciplinei respective și cu tematica de studiu. 2. Funcția informativă - de instruire propriu-zisă a studenților, individual sau în grup. 3. Funcția formativ-metodologică - asigură trecerea de la paradigmele simple ale cunoașterii la paradigme științifice din ce în ce mai complexe; de asemenea, această funcție vizează înțelegerea și aplicarea valențelor normativ-descriptive ale unității dintre cunoașterea-proces și cunoașterea-produs. 4. Funcția comunicativ-socializatoare - exersarea și dezvoltarea competențelor interacționale ale studenților. 5. Funcția operațional-aplicativă - orientarea seminarului către formarea de competențe profesionale, de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
atitudinea constructivistă în detrimentul atitudinii pozitiviste, și în evaluarea rezultatelor se adoptă noi atitudini. În zilele noastre se preferă metodele avansate, bazate pe aprecieri calitative cunosute sub numele de aprecieri alternative (Iucu, 2001). Schimbarea de atitudine a evaluării este substanțială: de la paradigma psihometrică ce folosește aprecierea fixă, rigidă, standardizată prin modele matematice, s-a trecut la paradigma contextuală care apreciază cu metode mai puțin fixe. Ea evaluează procesele învățării și rezultatele (metoda portfolio), ceea ce permite o evaluare a progresului elevului în cursul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
noastre se preferă metodele avansate, bazate pe aprecieri calitative cunosute sub numele de aprecieri alternative (Iucu, 2001). Schimbarea de atitudine a evaluării este substanțială: de la paradigma psihometrică ce folosește aprecierea fixă, rigidă, standardizată prin modele matematice, s-a trecut la paradigma contextuală care apreciază cu metode mai puțin fixe. Ea evaluează procesele învățării și rezultatele (metoda portfolio), ceea ce permite o evaluare a progresului elevului în cursul timpului. Această metodă are sprijinul psihologiei cognitive și a suferit schimbări. De la ideea că inteligența
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
el însuși. Diferențele dintre orientarea tradițională și cea liberală sunt bazate pe modele diferite ale inteligenței și, în paralel, duc la schimbări inerente în evaluare. ÎNVĂȚARE INSTRUIRE Cercetare Repetare Învățare-gândire prin autoorientare Transmitere de informații IN OUT IN OUT EVALUARE paradigma contextuală psihometrică spirit inteligență IN OUT Sursa: Iucu, 2001. 6.3. Strategiile de evaluaretc "6.3. Strategiile de evaluare" Diversitatea situațiilor didactice, precum și varietatea obiectivelor evaluării presupun aplicarea unei strategii diferite. Aceste strategii sunt clasificate plecând de la două repere principale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]