7,232 matches
-
izvor. Pentru poet satul are valoare nu numai geografică, ci și afectivă, fiind locul copilăriei și al tinereții, al unor trăiri irepetabile, sincere, “vesele și nevinovate”, cum ar fi spus Ion Creangă. Plecarea din sat echivalează cu o izgonire din paradisul originar, care ca în literatura populară usucă de dor sufletul poetului “Dumnezeule-minune/Ție îți vorbesc.../ De când rătăcesc prin lume/ De dor mă topesc.” (p. 58) Trecerea anilor accentuează și mai mult dragostea de țară și poetul aflat la ceas aniversar
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
opresc și scriu în dansul unui vis de viu ca o părere sau ca o obsesie în care, tu reală, în brațele mele transfigurată în fericire. Doar așa devenim unul o perfectă identitate, absorbiți de iluzoriul vis al dansului din paradis. Iluminat de starea de extaz sunt treaz. Orchestra se strecoară prin întunericul de-afară. Referință Bibliografică: Un dans / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate
UN DANS de PETRU JIPA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353882_a_355211]
-
de somnul contrabas Și gândul păruit de-o emoție vibratilă. El: Dacă privindu-ți zâmbetul am adormit, Uitându-mă la gestul tău de curând ivit, Dintre ale tale profunzimi alese de vis, Căci privindu-te eu mă simt ca-n paradis. Ea: C-ai adormit în poalele gândurilor mele, Impresiile deșertăciunilor mă însoțeau, Fericirea parcă-și schimba toate culorile, Putreziciunile vieții - inimilor se rățoieau.. El: Nu ști că de dor m-am dereglat total, M-am transfigurat într-un aluat banal
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Picturile Denisei Mihăilă sau “în căutarea Paradisului pierdut” Printr-un fericit hazard, la începutul lui august, anul acesta, am descoperit, cu adevărat
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Picturile Denisei Mihăilă sau “în căutarea Paradisului pierdut” Printr-un fericit hazard, la începutul lui august, anul acesta, am descoperit, cu adevărat, pictura doamnei Denisa Mihăilă. Nu-mi erau complet străine lucrările sale, dar abia acum am avut prilejul și răgazul să le contemplu cu atenție, să
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu toate consecințele ei asupra condiției umane. Reiau, și cu acest prilej, convingerea mea, rostită și scrisă, de multe ori, de-a lungul vremii: Omul este ființa care și-a ratat șansa
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu toate consecințele ei asupra condiției umane. Reiau, și cu acest prilej, convingerea mea, rostită și scrisă, de multe ori, de-a lungul vremii: Omul este ființa care și-a ratat șansa. A fost sădit în Eden și, din pricina neascultării
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
poate de clar, conform Scripturii, de Primul păcat (lucrare definitorie, vezi supra); în fine, lumea de după cădere, cea aruncată de Creator în istorie, o lume complicată și, în esența ei, tristă, prezentă, pe de o parte, într-un fel de paradis remanent, tânjitor, nostalgic, stăpânit de evaziune, reverie, visare, de o părelnică armonie, un pseudo-paradis, palpitând, devitalizat, amnezic, în ciclul Seratelor, sau în Boemă, de pildă, cu soliste ce aduc a sirene marine, cu unduiri de albastru și verde, precum cele
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
în ciclul Seratelor, sau în Boemă, de pildă, cu soliste ce aduc a sirene marine, cu unduiri de albastru și verde, precum cele din Pești sau Compoziție; aceeași lume de după cădere e de găsit, iarăși, și într-un soi de paradis parodic, într-o mimare cvasi-caricaturală a Paradisului, cum probează Nuntă, Nunta lui Gicu, întrucâtva Bucuriile toamnei. Pe de altă parte, tot aici, în universul post-genezic, se infiltrează anticipări ale Infernului, figurate prin abandon și marginalizare, nu neapărat prin întrebări tragice
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
pildă, cu soliste ce aduc a sirene marine, cu unduiri de albastru și verde, precum cele din Pești sau Compoziție; aceeași lume de după cădere e de găsit, iarăși, și într-un soi de paradis parodic, într-o mimare cvasi-caricaturală a Paradisului, cum probează Nuntă, Nunta lui Gicu, întrucâtva Bucuriile toamnei. Pe de altă parte, tot aici, în universul post-genezic, se infiltrează anticipări ale Infernului, figurate prin abandon și marginalizare, nu neapărat prin întrebări tragice, prin torturi lăuntrice (Copiii străzii, Vă rog
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
Un loc aparte îl ocupă foarte interesantul ciclu al Saltimbancilor, cuprinzând lucrări contradictorii, în care suferința terestră se iluzionează a fi bucurie dezlănțuită, în care Infernul vrea să creadă (și să-i facă și pe alții se creadă) că e paradis. În încheiere, avem a consemna trimiterile la existența indiferentă, la viața diurnă, cu întâmplările ei bonome, plate (nici bune, nici rele, celebrele adiafora), unde, însă, ochiul lucid și expert al artistei surprinde veghea necruțătoare a reptilei de la începutul vremii și
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
a noastră, nu are nici o pretenție de generalitate, necum de exhaustivitate) îl descifrează, cu încântare, în suita acestor străluminări, încărcate de talent, de mister și de farmec. 2014, septembrie 25 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Picturile Denisei Mihăilă sau “în căutarea Paradisului pierdut” / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
a noastră cu propriile mâini, așa cum, de altfel, ne vindem inteligență și valorile umane, mânate peste granițe de indiferență cu care sunt tratate în propria lor țară. România este o colecție de bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabila, este un paradis verde admirat mai mult de străini decât de noi. Anul acesta am avut surpriza să întâlnesc peste tot in tara turiști de diferite naționalități veniți să viziteze România. Din păcate, nu am putut să nu remarc și deficiențele pe care
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
Mă prindea în mreaja lui, Și-mi dăruia comori. Am incercat sa zâmbesc vieții, În amurguri parfumate de culori. Dar secundă, Încărcată de mister. Mă lua pe aripile ei. Mă aruncă spre zări și voia să zbor, Asemeni păsării din Paradis. Referință Bibliografica: Secundă infinită / Carmen Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carmen Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SECUNDǍ INFINITǍ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353249_a_354578]
-
Iosif Conta, pornit la rândul lui pe drumul celebrității tot din Bârzava). Comuna mi s-a părut o frumusețe, e străbătută de un râuleț, așa încât m-am bucurat cînd am aflat că Benone a decis să se mute în acest paradis. Abia aștept să-l vizitez, să verific dacă nu și-a pierdut deprinderile de «fermier» (azi nu se mai spune «țăran» !). Cu niște ani în urmă Nea Beni al nostru m-a sunat pentru a mă invita să-i prezint
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > AI APĂRUT... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ai apărut în visul meu din noapte, Simbolizând prin ține paradisul. Chemarea ta se-aude printre șoapte... De ți-aș răspunde, știu c-aș pierde visul. Aș strânge visul și l-aș lua cu mine, Să-l pot întinde atunci când îmi e dor. Intrând în el, să fiu din nou cu
AI APARUT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352657_a_353986]
-
ca acestea Dumneavoastră Doamnă circulați cu frumusețea la vedere Nici îngerul de serviciu nu vă mai oprește la intersecție Treceți peste orice culoare de la alb la rogvaiv sau negru Drumul este liber Jos pălăria Doamnă Că hainele-s demult în paradisul pierdut Destin second hand Cu toate că lumea spune sus și tare că te cunosc toți bărbații Numai pe poet îl dor ochii când treci dintr-o lume în alta Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA PREAGINGAȘEI (PE
EREZIA PREAGINGAȘEI (PE)TRECERI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352678_a_354007]
-
editat INTOL PRESS, Râmnicu-Vâlcea 2011; vol. II, sub titlul „Ieșirea din timpul nevăstuicilor”; „Cucuta lui Socrate”, editura I.P.; „Clona”, editura I.P. Proză scurtă: Alergătoarele din Kenya - pagini autobiografice; Între lumi - note de călătorie în Anglia; Corespondență în străfunduri; Naufragiați în paradis; Armonograful cu două oscilatoare (piesă de teatru) Omagiu Tudor Arghezi - Culegere de poezii reunite sub titlul „Sunt sticletele ce-și va arde penajul”. Volume de versuri: Poezii - 2012-2013, editura I.P.; Poezii - 2014-2915, editura I.P.; Poezii - 2015, editura I.P. (George ROCA
CĂRAREA DINTRE SECOLE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352700_a_354029]
-
literatura română a secolului XX (Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nicolae Steinhardt, Marin Preda etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
editarea cursului de mistică la Iași, în anul 1993, sub titlul: Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994 sau a volumelor de eseuri Ortodoxie și etnocrație, în anul 1997, și Puncte cardinale în haos, în anul 1998, precum și, tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Mitropolit al Moldovei (până pe 16 august anul 1947). Obligat astfel să se improvizeze în apologet, Nichifor Crainic redactează și susține în intervalul 16 ianuarie - 20 mai 1939 un curs inedit de teologia culturii. Publicat în anul 1940 sub titlul Nostalgia paradisului, el constituie principala sa operă teoretic-filozofică, voindu-se totodată o fundamentare a opțiunilor culturale tradiționaliste pentru care milita în paginile Gândirii. Volumul era rezultatul reflecțiilor proprii pe marginea amplei dezbateri pe temele filozofiei culturii și esteticii din spațiul cultural european
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
drept produsul unei imense și irepresibile nostalgii, țâșnind dintr-o trăire fundamentală care colorează existențial întreaga cunoaștere și activitate a omului: sentimentul rupturii unei unități ideale a existenței și a durerii pe calea de întoarcere spre această patrie simbolizată de paradis. Paradisul este însă dublu: pământesc și ceresc, cum dublă este și nostalgia lui. Nostalgia sau memoria paradisului terestru e motorul civilizației materiale care rămâne în cadrele existenței actuale supuse morții, iar nostalgia sau aspirația paradisului ceresc e mobilul ultim al
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
produsul unei imense și irepresibile nostalgii, țâșnind dintr-o trăire fundamentală care colorează existențial întreaga cunoaștere și activitate a omului: sentimentul rupturii unei unități ideale a existenței și a durerii pe calea de întoarcere spre această patrie simbolizată de paradis. Paradisul este însă dublu: pământesc și ceresc, cum dublă este și nostalgia lui. Nostalgia sau memoria paradisului terestru e motorul civilizației materiale care rămâne în cadrele existenței actuale supuse morții, iar nostalgia sau aspirația paradisului ceresc e mobilul ultim al culturii
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
și activitate a omului: sentimentul rupturii unei unități ideale a existenței și a durerii pe calea de întoarcere spre această patrie simbolizată de paradis. Paradisul este însă dublu: pământesc și ceresc, cum dublă este și nostalgia lui. Nostalgia sau memoria paradisului terestru e motorul civilizației materiale care rămâne în cadrele existenței actuale supuse morții, iar nostalgia sau aspirația paradisului ceresc e mobilul ultim al culturii spirituale care se confrunta cu problema morții și a sensului general al existenței. Comunitatea inițială pierdută
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
spre această patrie simbolizată de paradis. Paradisul este însă dublu: pământesc și ceresc, cum dublă este și nostalgia lui. Nostalgia sau memoria paradisului terestru e motorul civilizației materiale care rămâne în cadrele existenței actuale supuse morții, iar nostalgia sau aspirația paradisului ceresc e mobilul ultim al culturii spirituale care se confrunta cu problema morții și a sensului general al existenței. Comunitatea inițială pierdută e actualizată în mod real prin credință în Biserică de sfinți, iar în mod simbolic de cultură și
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]