10,871 matches
-
în flux continuu, a produselor cu statut estetic incert vîndute în imediata apropiere a unor complexe muzeale sau lucru și mai grav în standurile din incinta muzeelor, ca să oferim numai cîteva exemple, pentru a constata că sîntem supuși unei receptări pasive a informației, manipulați constant de asaltul distructiv al kitsch-ului, mediocrității, obscurității. În aceste condiții, "relația muzeului cu publicul în România ar fi trebuit să aibă un scop educativ prioritar" subliniau doi specialiști într-un articol intitulat sugestiv "Pedagogia muzeală
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
refuza sau sfârșesc prin a-și face rău voit, sub imperiul dependenței. Consumul de droguri, indiferent de tipul acestora, transformă orice persoană și redă cenușiul, deformatul, hidosul din uman. Cei predispuși la a încerca orice tip de drog, fie el pasiv sau activ, sunt tinerii, deoarece din nevoia de acceptare și adaptare fiecare este gata să adere la orice, indiferent de consecințe. Este mult mai ușor să oprești, să stopezi din timp chiar intenția cuiva de a se lăsă ispitit de
Drogurile deformează totul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Florea Albert-Emanuel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1915]
-
Lumii Sensibile ca pe o consecință logică ce decurge (postulabat) din ratio divini decoris, iar visum et tactum (part. pf.) percepția devine o realitate, capătă existență, este o certitudine. Concepțiile celor doi despre demiurg diferă: Demiurgul pentru Macrobius este factor pasiv, cu putere limitată care nu produce, dar structurează, cel platonician, factor activ nu numai organizator al realității, ci și motor. Distincțiile de interpretare devin mai clare din formulările: vidit duo convenire sine medio colligante non posse și impersonală din partea lui
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
necesară întrucât sunt unice și irepetabile (IV, 3, 9, 9-18). O varietate impresionantă de termeni există la Macrobius care desemnează medietatea sau termenul mediu și proporția: interectio pro (și ) care subliniază aceeași diferență de idei interiectio, adică interpunere, intercalare (factor pasiv), și termen tehnic, rol mai puternic, exprimă o noțiune clară și distinctă (factor activ), medio colligante (tot pentru ) termen mai expresiv, Macrobius aduce o dublă întărire (alături de convenire) accentuând profunda conexiune a elementelor și indisolubilitatea legăturilor dintre ele. Iugabilis competentia
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cele dintre Lumea Inteligibilă și Lumea Sensibilă. Macrobius (I, 11, 5-12) prezintă trei teorii diferite aparținând a trei secte platoniciene cu privire la împărțirea Universului: prima 44 îl împarte în două părți, una activă și imuabilă de la sfera fixă până la Lună, cealaltă pasivă, supusă schimbării de la Lună la Pământ (II, 11, 5-7); cea de-a doua, în trei părți: una de la Pământ la Lună, unde se află cele patru elemente pământ, apă, aer, foc, a doua conține același elemente în stare mai pură
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sectă 45, care susține doctrina, pe care o admite și Macrobius (I, 11, 10-12) divide Universul în două: partea inferioară înglobează Pământul și cele șapte sfere planetare, partea superioară sfera aplanes. Lumea Sensibilă stă sub semnul caducității (caducorum) efemerului, este pasivă (ca și materia), supusă schimbării (permutatio), poate primi ființe divine, însă nu le poate da naștere; Inteligibilul, activ și creator, conține eternitatea hypostasurilor, se reflectă în Sensibil transmițându-i imagini ale sale, însă rămâne imuabil, identic cu sine, nealterat (I
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi o contradicție cu însăși demnitatea persoanei umane, pentru că nu i-ar mai permite acesteia să fie liberă și responsabilă pentru acțiunile sale, ci ar transforma-o pur și simplu într-un subiect pasiv. Mărturisirea pe care omul o face este un act de libertate pe care o trăiește înaintea lui Dumnezeu. El are și capacitatea de a-și asuma consecințele acestui act, declarând de fapt că ar fi putut acționa diferit, dar nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de celebrarea sacramentului. Și chiar dacă se urmăresc regulile unei relaționări eficace și ale unui dialog sincer, rămâne prezent și riscul căderii în anumite „capcane”. Atât penitentul, cât și confesorul, pot manifesta atitudini necorespunzătoare celebrării: afișarea din partea unuia a unui comportament pasiv sau dependent afectiv față de celălalt, încercarea unuia de a-l domina pe celălalt, abordarea cu superficialitate a momentului, sau etalarea de atitudini ambigue. Este posibil ca, datorită schimbărilor de mentalitate ce au avut loc în ultima perioadă, mai ales în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
durată, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să urmărească realizarea unei adevărate mărturisiri. Aceasta are loc atunci când se înfăptuiește trecerea de la simpla remușcare pentru păcate la căința adevărată. Dacă penitentul simte doar o simplă remușcare, înseamnă că el este încă pasiv, pentru că remușcarea este doar ceva automatic, nefiind orientată spre viitor, ci oferind o stare de „veșnic prezent”, fără speranță și fără șansa de a fi vindecat. Când însă simte cu adevărat căință, atunci el se orientează cu speranță spre viitor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate solicita un penitent la un anumit act împotriva poruncii a șasea din Decalog pot fi diverse, plecând de la acțiuni concrete (fapte, scrisori), pe care confesorul le propune prin proprie inițiativă și în mod explicit, și ajungând la anumite modalități pasive și implicite. Ele sunt pasive, atunci când vin din inițiativa penitentului, iar confesorul nu se opune acestora și nici nu le refuză. Ele sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a vorbi, sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De aceea, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să fie atent la ambele posibilități de abatere: atât activă, cât și pasivă, fie ele implicite, sau explicite. Se cere o atenție și o prudență maximă, atât la cuvintele pe care însuși confesorul le spune, cât și la mărturisirea pe care penitentul o face. Nu este exclusă posibilitatea ca mărturisirea unui penitent să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
relaționare cu sine, cu ceilalți și cu Dumnezeu, dezvăluind anumite mecanisme de apărare. Ele sunt recunoscute și clasificate de cercetarea psihologică după sindromul principal pe care îl prezintă persoana în cauză: anxietatea, depresia, paranoia, isteria, obsesia, narcisismul, dependența afectivă, agresivitatea pasivă, schizoidia și altele. Având un astfel de accent, sau tulburare, un asemenea penitent trăiește o relație eronată cu Dumnezeu. Acest fapt se manifestă atât în viața sa de zi cu zi, cât și ambientul sacramental al reconcilierii. Suntem conștienți în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-o prin reconciliere. Acest fapt îi va caracteriza întreaga existență și îl va orienta către o conștientizare teleologică a vieții sale; e) o dimensiune misionară, pe care penitentul o trăiește întâlnindu-se cu divinitatea și în fața căreia nu poate rămâne pasiv. Această experiență îl determină să se angajeze într-o dinamică de comunicare către ceilalți, atât a bucuriei pe care o trăiește, cât și a preocupării pe care o simte pentru vestirea Evangheliei. Datorită acestui fapt, el poate simți chiar și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
frontală a aparatului, lângă vizorul clasic. Și încă ceva, foarte important: când fotografiați aveți grijă ca subiectul să fie amplasat central, altfel raza infraroșie va trece pe lângă subiect, reflectându-se de altceva, ceea ce face ca să obțineți o fotografie neclară. Autofocusul pasiv este folosit de obicei în camerele foto mai scumpe și este realizat de microcomputerul încorporat în camera foto. Focalizarea se realizează folosind o porțiune sau mai multe din senzorul CCD, a căror semnal este analizat de computer. Dacă imaginea nu
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
mai scumpe, autofocusul reacționează atât la detalii verticale, cât și orizontale. În fine, zona sau zonele de focalizare apar marcate de obicei pe ecranul LCD, ceea ce vă ajută să încadrați cât mai bine subiectul, permițându-i astfel sistemului AF pasiv să vă ajute să obțineți o imagine cât mai clară. Trebuie să mai știți că, unele camere digitale mai ieftine au focalizare manuală Țmacro, portret și landscape - peisaj), permițându-i utilizatorului să selecteze el însuși distanța, după aprecierea sa. Acest
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
digitale a fost introdusă o facilitate puternică și în același timp, paradoxal, nefuncțională în anumite condiții: ecranul LCD. Diagonala mică a acestuia, uneori chiar rezoluția destul de proastă Țla aparatele ieftine), nu prea permite controlul eficient al focalizării, fără aportul AF pasiv. Unii producători includ posibilitatea zoom-ului digital de până la 4× pe ecranul LCD, după fotografiere, astfel putând fi controlată, cât de cât, claritatea fotografiei. În plus, la fotografierea în modul macro, se recomandă folosirea numai a ecranului LCD-ului, pentru
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
obicei focalizare fixă sau manuală Țcând prezintă frontal, lângă obiectiv, un buton cu 2-3 poziții: macro, portrait, landscape - vedeți și cartea tehnică a aparatului, n.a.), cu lentilă mică și profunzime de câmp mare. Ca să vedeți dacă AF este activ sau pasiv Țcazul camerelor foto mai scumpe), încercați pur și simplu să fotografiați cerul, fără atunci când nu există nici un nor, nici crengi sau linii de înaltă tensiune. Dacă AFul arată că s-a realizat focalizarea, atunci aveți AF activ; dacă nu, atunci
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
cu Robespierre, dar mă ajută să mă fac înțeles... În acele împrejurări m-am temut și, multă vreme, ara fost încredințat că nu eram vinovat pentru asta. Apoi, mi-am zis că, oricum, teama nu poate fi decât o vină pasivă. Greșeam. Acum văd altfel lucrurile. În realitate, prin teama mea i-am încurajat și eu pe îmblînzitorii de cobre să descopere că n-aveau decât să ducă mâna la sân pentru a obține ce vroiau să obțină. La început ei
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
să fie tăiat. Și nu pretind că egoismul celor care își caută un loc ferit în primejdie este cel mai respingător egoism. Numai că trebuie să recunoaștem un lucru: că a-ți vîrî capul în nisip nu e o vină pasivă. E o vină activă. Iar când egoismul se pretinde "înțelepciune", nici măcar de compasiune nu mai poate fi vorba. "Important e să supraviețuim" își zic totdeauna cei cărora le e pur și simplu teamă. "Important e să supraviețuim cât mai confortabil
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
dimineață până seara, ca pe ultimul găinar, cu spectrul distrugător al Fiscului, cu demonii ghișeelor, declarațiilor de venituri și procentelor sufocante?!? În acest nenorocit război al Statului român cu Națiunea română, unde spitalele arată și miros a cavou, iar eutanasia pasivă se practică la scară națională, unde școlile sunt la un pas de cârciumă, pușcărie și bordel, iar mass-media urmărește cu diabolică tenacitate cretinizarea maselor și țiganizarea generală, e limpede că, față de cele intelec tuale, domină calibanismul. Altfel spus, misologia. Doxofobia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că trebuie să distrugem, cu sistem, Orientul din noi. Poate că Orientul ne-a învățat să ne folosim inteligența pentru a ne găsi consolări și când ele sunt dăunătoare pe termen lung. Poate că tot Orientul ne-a dat viziunea pasivă asupra vieții. Și, fără îndoială, unele apucături n-ar strica să le pierdem, ori să ni le reprimăm. Am micșora distanța dintre bășcălie și ironie, între altele. Dar ce-ar rămâne din identitatea noastră după ce am termina de distrus Orientul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a nu lua ceea ce nu doresc. Și asta mi s-a întâmplat într-o zi și mie, iar despre femeia aceea e inutil să vă spun altceva decât că, fără să mă tulbure cu adevărat, mă atrăsese prin înfățișarea ei pasivă și lacomă. Sincer vorbind, n-a fost deloc grozav, cum era și de așteptat. Dar n-am avut niciodată complexe, și am uitat-o curând, și multă vreme nici n-am mai văzut-o. Credeam că nu-și dăduse seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
multă vreme nici n-am mai văzut-o. Credeam că nu-și dăduse seama de nimic, și, în general, nici măcar nu-mi trecea prin cap că putea să aibă și ea o părere în acea privință. De altminteri, înfățișarea ei pasivă mă făcea s-o cred în afară de orice legătură cu lumea. Câteva săptămâni mai târziu am aflat totuși că i-a vorbit unei a treia persoane despre insuficiențele mele. Am avut pe dată sentimentul că am fost înșelat: nu era chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
s-o cred în afară de orice legătură cu lumea. Câteva săptămâni mai târziu am aflat totuși că i-a vorbit unei a treia persoane despre insuficiențele mele. Am avut pe dată sentimentul că am fost înșelat: nu era chiar atât de pasivă pe cât o crezusem și nu-i lipsea nici un anume discernământ. Apoi am ridicat nepăsător din umeri și m-am prefăcut că râd. Ba chiar am râs de-a binelea; era limpede că incidentul era lipsit de importanță. Dacă există un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
raglanul pe un scaun și se uită nepriceput la dulapul cu borcănașe și sticluțe. Ada se apropie și-i arătă un borcan cu vaselină. Stângaci, Lică înfipse degetele în unsoare și le plimbă pe brațul păros și bobotit. Femeia sta pasivă . . . apoi deodată îl mușcă pe gură . . . . . . Lică, cu mâinile subțiri și tari o apucă până ce brațele slabe și falangele îi pârâiră pe oase . . . Mușca, lupoaica! Apoi simți muchea mesei de lemn că-i taie șalele ... o împinse de perete . . . Ada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]