2,520 matches
-
apariția lui Kaspar Hauser, s-a spus că Sophie ar fi ordonat asasinarea lui Hauser în 1833. Acest lucru a deteriorat relația dintre cei doi și s-a spus că Sophie a avut o aventură. Zvonurile de la Curte au atribuit paternitatea Ceciliei, ltimul copil al cuplului, unui bancher evreu pe nume Haber. Nu există dovezi istorice care să confirme această afirmație. În timpul copilariei Ceciliei, revoluția din 1848-1849 a forțat familia Marelui Duce să fugă de la Karlsruhe la Koblenz. Cecilie avea doisprezece
Olga Feodorovna de Baden () [Corola-website/Science/318317_a_319646]
-
partidului. Fostul lider William Hague a fost numit la Afaceri Externe, în timp ce atât George Osborne cât și David Davis au fost păstrați, la portofoliile Finanțelor și Internelor. Hague, ajutat de Davis, i-a ținut locul lui Cameron în timpul concediului de paternitate luat în februarie 2006. În iunie 2008, Davis și-a anunțat intenția de a demisiona din Parlament, și a fost imediat înlocuit la portofoliul Internelor din guvernul din umbră de Dominic Grieve, mutare surprinzătoare văzută ca o contestare a schimbărilor
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
unui proprietar rus și a unei sclave turce, o astfel de căsătorie era de neconceput. Deranjat de aventura fiului său, Alexandru al II-lea a refuzat chiar să acorde Alexandrei Jukovskaia un titlu, care ar fi însemnat recunoașterea oficială a paternității Marelui Duce, chiar dacă era nelegitim. Alte curți europene au refuzat, de asemenea, să-i acorde un titlu. Ca o soluție de ultimă instanță, la 25 martie 1875 Alexandra a primit titlul de baroneasă Seggiano de la Republica San Marino, cu dreptul
Marele Duce Alexei Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315863_a_317192]
-
zile, ziceau cu bucurie răutăcioasă: Slavă Domnului, în sfârșit ne-am îmbogățit și noi! Statuile antice de aramă, bronz și argint din Constantinopol au fost topite, pentru a se bate din ele monede. Numai cvadriga de bronz, ce împodobea Hippodromul (paternitatea acestuia i se atribuia lui Lysippos) a evitat această soartă și și-a găsit tihna, pentru totdeauna, pe acoperișul catedralei San Marco din Veneția. Împăratul Alexios V nu avea de gând să depună armele. În iarna 1204-1205, el s-a
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
Jean Monbrun (1460-1502); Adrien de But (1480); Wessel Gandsfrod (1489); Farinator; Peter Schott; Tritheme; Pirckamer; Martin Simus; biograful anonim al lui Thomas a Kempis; editorul primei traduceri franceze a "Imitațiunii" în 1493. Toți afirmă, mai mult sau mai puțin clar, paternitatea lucrării lui Thomas a Kempis. Lucrarea a fost citită de către Sfântul Ignațiu de Loyola, în timp ce se afla într-o peșteră în Manresa, și a ajutat la conceperea ignațiană a "Exercițiilor spirituale". Textul lucrării este împărțit în patru părți: Textul lucrării
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
dominat complet pe rege. Nașterea Mariei Isabel a coincis cu ridicarea la putere a lui Godoy. Cum nepopulara regină Maria Luisa era sub vraja lui Godoy, inamicii lor i-au acuzat că ar fi fost iubiți. Zvonurile de la curte atribuiau paternitatea Mariei Isabel nu regelui ci tânărului Godoy, care a devenit prim-ministru în 1792. Copilăria infantei a coincis cu evenimentele Franței revoluționare și turbulențele politice din Spania. Mezina unei familii mari, María Isabel a fost răsfățată de părinții ei și
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
rațională. Primele creații ale lui Arnold Schönberg, de ex.: sextetul ""Verklärte Nacht"" ("Noapte transfigurată") din anul 1899, dovedesc această tendință. De fapt lui Schönberg și celorlalți reprezentanți ai celei de ""A doua școală vieneză"" (""Zweite Wiener Schule"") li se atribuie paternitatea unui atonalism conștient și sistematic. Apariția acestei modalități muzicale se situează în ceea ce s-a descris la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX drept criză a tonaltății în muzica tradițională. Criză care, după Ferruccio Busoni, rezulta din
Atonalitate () [Corola-website/Science/320722_a_322051]
-
oraș. Locuitorii orașului speră să primească un ajutor financiar de la miliardară. Însă Claire caută acum să se răzbune pe locuitorii orășelului pentru nedreptatea ce i se făcuse în trecut. Tânăra Klara fusese lăsată gravidă de Alfred Ill. Acesta a negat paternitatea și, cu ajutorul unor martori mincinoși, a câștigat procesul. Astfel Klara Wäscher a fost nevoită să părăsească localitatea, dezonorată și acoperită de rușine. Însă, prin căsătoria ei cu magnatul Zachanassian, Klara a devenit miliardară. Reîntoarsă în orășel, bătrâna face o propunere
Vizita bătrânei doamne () [Corola-website/Science/321730_a_323059]
-
al lui Alexandru, elegantul și inteligentul prinț polonez Adam Jerzy Czartoryski. Relația lor a durat trei ani. După mai mult de cinci ani de căsătorie, la 29 mai 1799, Elisabeta a născut o fiică, Marea Ducesă Maria Alexandrovna. La curte, paternitatea era atribuită prințului polonez. Curând, Elisabeta Alexeievna și-a pierdut și fiica și amantul. Adam Czartoryski a fost trimis într-o misiune diplomatică în străinătate iar fiica sa nu a supraviețuit mul timp. La 27 iulie 1800 îi scria mamei
Louise de Baden () [Corola-website/Science/315389_a_316718]
-
a sărit în ajutorul trădătorului cu o campanie antisemită fără precedent. Presa dreyfusardă a răspuns, întărită cu noi elemente. Georges Clemenceau, în ziarul , se întreba: Deși protejat de statul major și deci de guvern, Esterházy a fost obligat să recunoască paternitatea scrisorilor francofobe publicate de "Le Figaro". Aceasta a determinat biroul Statului Major să caute o soluție de a opri întrebările, îndoielile și începuturile de cereri de justificare. Ideea a fost aceea de a-i cere lui d'Esterházy să ceară
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Godoy. Regina Maria Luisa l-a dominat pe rege. Lipsită de perspicactatea politică necesară pentru a deține puterea pe cont propriu, Maria Luisa a încredințat conducerea guvernului lui Godoy, care a crescut în importanță foarte mult.. Zvonurile de la curte atribuiau paternitatea lui Francisco de Paula și a surorii sale Maria Isabel, nu regelui ci lui Godoy. Totuși, istoricii și biografii recenți au găsit că aceste bârfe nu puteau fi dovedite și erau puțin probabile. Copil fiind, Francisco de Paula a fost
Infantele Francisco de Paula al Spaniei () [Corola-website/Science/322485_a_323814]
-
Familiei, "Statul apără interesele mamei si copilului", sursă principală a discriminării tatălui de către justiția română în privința încredințării minorului în procesul de divorț. În esență decizia Curții spune că art. 1 alin. 2) se refera doar la acțiunea de stabilire a paternității și părinții sunt egali în fața legii cu privire la drepturile pe care aceștia le au cu privire la minori. Au fost propuse proiectul de lege privind interzicerea scoaterii din țară a minorilor dacă nu există acordul părintelui care nu deține custodia sau dacă nu
Alianța Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor () [Corola-website/Science/316992_a_318321]
-
care a refuzat să se căsătorească cu el pe motiv că i-ar distruge cariera. Doamna a murit, iar ducele a luat copilul în casa sa și l-a îngrijit ca pe copilul său, deși nu și-a recunoscut niciodată paternitatea în fața altor persoane. James Wilder a aflat acest secret și și-a cerut drepturile, amenințând cu provocarea unui scandal. Din acest motiv, ducele a trebuit să se despartă de soția sa. Pentru a-și proteja fiul legimitim, nobilul l-a
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
chinezi preocupați de acest subiect, nu există acord în privința atribuirii acestei opere lui Ge Xuan; cu toții susțin însă că ea ar fi fost compusă de către un daoist la o dată mai timpurie decât se admite în general. Totuși, chestiunea autenticității și paternității textului are o importanță secundară, dacă suntem în primul rând preocupați de realitatea interioară descrisă de acesta. Adevăratul test al valorii oricărei scripturi sau prezentări a adevărului, oricare ar fi acesta și sursa sa, poate fi găsit în discriminarea utilizată
J’ing jing Jing () [Corola-website/Science/326453_a_327782]
-
la capătul vieții sale pământești a luat forma unui dragon și s-a însoțit pentru totdeauna cu Nemuritorii [xian,仙]. Aceste fapte legendare pot fi considerate tipice pentru imageria simbolică în care chinezii își propagă adevărurile mitice. Unele autorități atribuie paternitatea "Yin fu Jing", nu lui Huang Di, ci învățătorului său, Kuang Zheng Zi, care, potrivit lui Li Xi Yue și altor cărturari, era o personificare a lui dao [道] și nimeni altul decât Lao zi însuși într-o stare de existență
Yin fu Jing () [Corola-website/Science/326452_a_327781]
-
altul decât Lao zi însuși într-o stare de existență anterioară. Dacă lucrul acesta este admis, "Yin fu Jing", are evident o dată mai timpurie în "Canonul daoist" decât însuși "Dao de Jing". Tradiția de mai sus cu privire la venerabilitatea și inspirația paternității "Yin fu Jing" oferă o oarecare indicație asupra locului pe care acest text îl deține în gândirea chineză, în special în "Canonul daoist". Mistica profundă ce se regăsește în "Dao de Jing", a lui Lao zi, în "Clasicul Purității" și
Yin fu Jing () [Corola-website/Science/326452_a_327781]
-
viață împreună cu cumnta ei Blanche de Burgundia. Margareta a fost închisă la Chateau Gaillard unde din cauza condițiilor proaste a răcit și a murit. Fiica Margaretei, Ioana, a devenit regină domnitoare a Navarei sub numele de Ioana a II-a (1311-1349). Paternitatea ei a fost sub semnul întrebării din cauza adulterului mamei ei.
Margareta de Burgundia () [Corola-website/Science/323751_a_325080]
-
ei la vârsta de 16 ani cu vărul ei primar, Francis, Duce de Cádiz. Regina n-a putut trece peste antipatia față de efeminatul ei soț; ea și-a găsit repede consolarea în brațele altor bărbați. Istoricii și biografii au atribuit paternitatea infantei Isabella lui Juan de Arana, un aristocrat spaniol tânăr și frumos, favoritul reginei Isabella de atunci. După ce fratele ei a accedat la tronul Spaniei la 29 decembrie 1874, deoarece nu avea încă moștenitori, Isabella în vârstă de 23 de
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
conform raportului făcut de Comisie pentru Consiliul Național de Etică. Comisia a precizat totuși că există „unele deficiențe” în trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor tezei de doctorat dar că „nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale originale”. Ministrul Educației, doamna Ecaterina Andronescu a afirmat pentru Agerpres că această comisie tehnică este formată din specialiști în drept. În 29 iulie 2012
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
s-a constatat că lucrarea în litigiu are o structură proprie, care exprimă amprenta personală a autorului și nu se aseamănă ca tot unitar cu vreuna din lucrările presupus a fi plagiate. Aceste aspecte, coroborate cu împrejurarea că dreptul la paternitatea unei opere nu poate fi privit separat de dreptul la integritatea acesteia conduc la concluzia că Victor Ponta, prin conceperea și publicarea lucrării nu și-a însușit calitatea de autor al operelor (...) Aspectele sesizate prin denunțul formulat nu s-au
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
-și petreacă viața lor de adult într-o relație pe termen lung, incluzând creșterea copiilor.” Concret, peste 80% din lesbiene și homosexualii chestionați așteaptă să fie într-o relație monogamă după vârsta de 30 de ani. În SUA, ratele de paternitate extraconjugală au variat de la 0,03% la 11,8%. Rata medie a fost de 1,8%.
Monogamie () [Corola-website/Science/326893_a_328222]
-
căsătoria nu-l va încadra în armonia cosmică, privilegiu pe care-l au numai cuplurile bazate pe iubire. Moșierul este un aristocrat care își caută ieșirea din blazare prin lux și rafinament spiritual. Trăiește și el un sentiment complex de paternitate, căruia i-a găsit un paliativ în familia lui moș Costache. Acesta se autocaracterizează într-o convorbire cu Felix astfel: Pivotul romanului; psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel erotic, între Felix și Otilia. Acțiunea romanului
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
limite morale și manifestările ei se dezlănțuie spasmodic și fără ezitare. Arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, Stănică este un avocat fără procese care își exercita debitul verbal în sânul familiei și în cercul prietenilor. Tema lui favorită este paternitatea, căsătoria, familia. Patosul discursului ocazional, instantaneu, este rezultatul unei experiente câștigate și pe care o repetă cu orice ocazie. Obiectivul urmarit este banul, pe care nu se sfieste să-l dobândească de la oricine și în orice calitate. Activiatea lui constă
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
XX (1909-1911), opera prezintă aspectele ei caracteristice din perspectiva social economică (moștenirea averii lui Costache Giurgiuveanu). Pe acest fundal se profilează și maturizarea lui Felix care-i oferă caracterul de bildungsroman. Calitatea realist-balzaciana este întărită de folosirea motivelor moștenirii și paternității. Romanul, alcătuit din douăzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmăresc destinul diferitelor personaje, conferind dimensiune celor două conflicte. Dintre cele două planuri principale, un plan urmărește familia Tulea și lupta acestora pentru moștenirea lui Costache
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
micronarațiuni. Descrierea spațiilor și a vestimentației susține impresia unui univers autentic, iar prin observație și notarea detaliilor semnificative, aceasta devine un mijloc de caracterizare indirectă și de conturare a caracterelor. Titlul inițial al operei "Părinții Otiliei" reprezintă motivul balzacian al paternității, o aluzie la felul în care fiecare personaj determină soarta acesteia. Schimbarea titlului mută accentul pe misterul comportamentului ei. Conflictul e determinat de încercările membrilor clanului Tulea de a pune mâna pe averea lui Costache Giurgiuveanu. Finalul cărții este închis
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]