8,290 matches
-
spre Emaus, unde cei doi ucenici, Luca și Cleopa, sunt abătuți în urma experienței din Ierusalim. Plini de întrebări fără răspuns și tristețe, aproape că nu observă prezența străinului de lângă ei, care îi mustră pentru că nu înțeleg Scripturile care vorbeau despre patimile și jertfa Învățătorului lor. Cuvântul îi mângâia, le arăta lucruri pe care ei nu le înțelegeau pe deplin, însă nu era suficient pentru a le oferi cunoașterea adevărată, comuniunea adevărată. Odată ce Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântează și frânge pâinea pe care
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
boieresc? Este posibil! Romii erau sclavi...cu sclavii era legal și religios și social să facă ce dorește orice boier sau proprietar de sclavi. Legile moldovenești prevedeau că ȚIGANUL NU ESTE OM! Dar, se pare că frumusețea țigăncilor a aprins patimile boierilor și nu numai. Sclavii erau obiecte sexuale, tractoare medievale sau instrumenete muzicale. Numai oameni nu puteau fi. De aceea, în semn de recunoștiință față de legile divine care permiteau slavia sexuală, mi-am permis să scriu acest articol îndrăzneț, primul
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
despre cele întâmplate atunci dă un alt mare erou al Rezistenței, Ion Gavrilă Ogoranu (am avut cinstea să fiu de două ori oaspetele Eroului la Galtiu, de Nașterea și Învierea Domnului) și alți supraviețuitori pe care îi numește apoteotic, MARTORII PATIMILOR: „profesorul Olimpiu Borzea, medicul Nicolae Burlacu, preotul Victor Dâmboi, Aurelia Trâmbițaș, sora fraților Gheorghe și Andrei Hașiu, Oara Pop, soția lui Fileru și morarul de atunci din Pojorâta, Petru Cristea.”( Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu seîndoiesc. Vol
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
este un adânc ce caută adâncul dumnezeiesc, ce caută să se scufunde în infinitatea înțelesurilor divine, singura în care își poate afla împlinirea cu adevărat. Ea însăși este un abis prin voință, cu toate că are caracter mărginit și limitat. Curățirea de patimi și păcate, de înțelesurile pătimașe, o lărgesc, îi extind capacitatea de înțelegere a sensurilor divine. Însă, chiar și pe treptele finale de curățire, chiar și în starea de nepătimire, ea dobândește o cunoaștere limitată a adevărurilor divine. Ea tinde, dar
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
dumnezeiască este posibilă o singură cunoaștere adevărata: faptul de a nu fi cunoscută. Ceea ce putem noi cunoaște nu este, deci, ființa, ci lucrările divine creatoare și proniatoare. În cunoașterea aceasta, omul poate progresa pe măsura împlinii poruncilor, a eliberării de patimi și a dobândirii virtuților, cunoașterea și virtutea fiind cele ce duc la asemănarea cu Dumnezeu. Dincolo de distincția dintre ființă și razele de iubire ale lui Dumnezeu, ceea ce subliniază însă în mod constant spiritualitatea ortodoxă este caracterul de taină, apofatic al
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
așezat de Dumnezeu în firea rațională. El sporește prin învățătură sau prin efortul omului de a progresa în planul intelectual. Dar el poate lipsi ori poate fi întunecat la cei a căror viață este (în)robită de cercul vicios al patimilor. Cei care sunt lipsiti de el, sunt mai prejos de firea rațională, sunt ei înșiși iraționali, ca si patimile care îi stăpânesc. Cei ce nu au acest discernământ natural, posedă o cunoștință deșartă, potrivnică credinței, care este goală de orice
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
intelectual. Dar el poate lipsi ori poate fi întunecat la cei a căror viață este (în)robită de cercul vicios al patimilor. Cei care sunt lipsiti de el, sunt mai prejos de firea rațională, sunt ei înșiși iraționali, ca si patimile care îi stăpânesc. Cei ce nu au acest discernământ natural, posedă o cunoștință deșartă, potrivnică credinței, care este goală de orice grijă după Dumnezeu și aduce o neputință rațională în cugetare, punându-o sub stăpânirea trupului. Sfântul Maxim Mărturisitorul numește
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
știrile despre moartea unora sau altora, de grija de boli, de teama sărăciei, de lipsa celor de trebuință, de frica morții, de frica suferinței și de frica fiarelor sălbatice și de celelalte asemenea acestora..."și aceasta pentru că omul, stăpânit de patimi și păcate "nu știe să arunce grija lui asupra lui Dumnezeu, cu tăria credinței în El". Cunoașterea naturală, având un caracter mărginit și limitat, rațional, nedeplin, este inferioară credinței, căci, spre deosebire de aceasta, credința "cere un cuget curat și simplu, care
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu, putem spune că ea are un caracter antropocentric, rațional, constând în efortul uman de deslușire a existenței și prezenței lui Dumnezeu, din lucrările Sale. Ea depinde, în mod ireductibil, de voința creștinului, de efortul său ascetic, de curațirea de patimi și de dobândirea virtuților. Despre cunoașterea duhovnicească Am văzut că Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbește de două feluri de cunoaștere. Una este naturală și are caracterul de știință, fiind dobândită prin efortul ascetic al omului. Cealaltă, superioară, duhovnicească, este o lucrare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
se înfățișează sub forma unui "suiș către necunoscutul dumnezeiesc", a "unui suiș spre unire". Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe treptele cele mai înalte - un contemplativ. Această cunoaștere supranaturală, o completează pe cea naturală, indirectă. Condițiile ei sunt, din partea credinciosului - izbăvirea de patimi, curățirea inimii și rugăciunea curată, iar din partea Lui Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe treptele cele mai înalte - un contemplativ. Această cunoaștere supranaturală, o completează pe cea naturală, indirectă. Condițiile ei sunt, din partea credinciosului - izbăvirea de patimi, curățirea inimii și rugăciunea curată, iar din partea Lui Dumnezeu, harul Său necreat. Același sfânt - Maxim Mărturisitorul - exprimă foarte clar și limpede raportul dintre cele două căi de cunoaștere a lui Dumnezeu: naturală-supranaturală, catafatică-apofatică, precum și superioritatea celei din urmă: "Cel ce
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
îndumnezeirii". Scriitorii filocalici sunt oameni ai virtuților, practicanți, nu doar admiratori ai lor, contemplativi care au ajuns la tainele cele mai înalte. De aceea, ei vorbesc despre darul sau harisma cunoașterii, oferită de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de cunoaștere este "sfânta cunoștință cea mântuitoare", trăită ca o "gustare din dulceața Iui Dumnezeu". Astfel, ajungem în esența gnoseologiei creștine. Spiritualitatea răsăriteană vorbește despre darul sau harisma
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
despre Dumnezeu ca fiind o sinteză a lucrării practice, ascetice a credinciosului, fiind "știrea neînșelătoare despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, prin care iubitorul de Dumnezeu se înalță spre îndumnezeirea cu harul Duhului, fără să fie tras în jos de patimi". Spiritualitatea răsăriteană se deosebește de orice alt sistem gnoseologic tocmai prin insistența asupra elementului ascetic, în problema cunoașterii lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este Persoană absolută, cunoașterea Lui este în funcție de posibilitățile noastre de curățire de afecțiunea pătimașă și oarbă la lucrurile
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sistem gnoseologic tocmai prin insistența asupra elementului ascetic, în problema cunoașterii lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este Persoană absolută, cunoașterea Lui este în funcție de posibilitățile noastre de curățire de afecțiunea pătimașă și oarbă la lucrurile finite. Fără un efort ascetic, eliberator de patimi și fără experiența virtuților creștine, nu există cunoaștere adevărată. Părinții răsăriteni au subliniat permanent faptul că actului de revelare, descoperire ori deschidere spre comunicare și comuniune a lui Dumnezeu, ființa omenească trebuie să-i răspundă și ea prin smerita cugetare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
lucrarea harului dumnezeiesc. Dinamica vieții duhovnicești se oglindește deplin în starea de curăție și cunoaștere a lui Dumnezeu. Înaintarea în virtute conduce către o proporțională cunoaștere a tainelor creștine. Pe treptele cele mai înalte, umanul eliberat de tot ceea ce este patimă sau păcat, devine un mediu de reflectare a divinului, la a cărui cunoaștere și simțire ajunge. Cunoașterea creștină nu constă în receptarea pasivă a realităților, ci una dinamică, implicând o adevărată transformare, spiritualizare a firii, în vederea receptării și experierii realităților
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de dobândire a virtuților, adevărata cunoaștere se dobândește în starea de rugăciune curată, neîncetată. În rugăciune, credinciosul se cunoaște pe sine în mod autentic și își dă seama de putința, capacitatea sau imposibilitatea de a-L cunoaște pe Creatorul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
toate păsările, dar în glasul ei cântă numai ea! În glasul Adrianei cântă copilăria ei și dansează înmlădiat pe coloana visului adolescența, cântă fructele rumenitei maturități, dragostele ei, dragostele lumii toate, înalte până la pandantivii de nori albi ai cupolei lăuntrice, patimile ei și ale lumii zămislite la voia tulburătoarelor schimbări veșnice, ale lumii înrădăcinate întocmai de zbor, ale lumii strânse în pumnul nerisipirii întocmai de scurgerea timpului, ale lumii cântate întocmai de descântecul de iubire și patimă. Adriana Antoni cântă de pe
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
albi ai cupolei lăuntrice, patimile ei și ale lumii zămislite la voia tulburătoarelor schimbări veșnice, ale lumii înrădăcinate întocmai de zbor, ale lumii strânse în pumnul nerisipirii întocmai de scurgerea timpului, ale lumii cântate întocmai de descântecul de iubire și patimă. Adriana Antoni cântă de pe când era crin cu boboc, în grădina de flori. Pe atunci scena-i era naltă, deasupra bretonului. Urca țânc pe scările culiselor, la concursuri și festivaluri și cobora ghemotoc de înger de fată, emoționată, copleșită de
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
și linii nesfârșite . Nimeni n-o mai văzuse până acum și toți vorbeau întruna despre necunoscuta misterioasă, despre misterioasa ei biografie, despre obiceiurile ei de a-i ocoli pe ceilalți și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită. Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
și linii nesfârșite . Nimeni n-o mai văzuse până acum și toți vorbeau întruna despre necunoscuta misterioasă, despre misterioasa ei biografie, despre obiceiurile ei de a-i ocoli pe ceilalți și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită.Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
și linii nesfârșite . Nimeni n-o mai văzuse până acum și toți vorbeau întruna despre necunoscuta misterioasă, despre misterioasa ei biografie, despre obiceiurile ei de a-i ocoli pe ceilalți și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită. Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
pentru el. Ascultarea, umilința, faptele bune și răbdarea sunt de mare ajutor sufletului, care urcă spre Domnul nostru Iisus Hristos, într-o mare bucurie fiind însoțit de îngerii cei buni; în acest timp sufletul plin de vicii, pasiuni, păcate și patimi, este condus de diavoli în iad, unde va suferi veșnic." (Sfântul Teodor Studitul). Sfântul Grigorie, ucenicul Sfântului Vasile, o întreabă într-o vedenie pe Sfânta Teodora asupra împrejurărilor ce au însoțit moartea sa și a ucenicilor săi. "Cum pot să
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului nostrum Iisus Hristos. Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Sâmbăta de Paști, a opta la numărătoare, este una aparte, căci Mântuitorul Însuși a murit cu trupul, urmând să învieze a treia zi, spre răscumpărarea neamului omenesc din moartea păcatului strămoșesc și spre viața veșnică. Biserica a rânduit în an
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Nefiind mari scriitori, nu pot fi nici mari conștiințe, ci simpli complexați care tânjesc cu orice preț să ajungă ceva fără să vadă abisul ce se deschide sub ei. Scrutez toate chipurile și asist la toată gama de văicăreli și patimi mărunte ale acestor „creaturi”instabile în viața și spiritul lor, în ciuda faptului că am o înțelegere profundă pentru diversitatea caracterului uman. Vicepreședintele scriitorul-religios: Ca și oameni comuni, scriitorii sunt creaturi imperfecte, și ei au rătăciri cu delire și crize de
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DIN OCHI ÎNCHIȘI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Din ochi închiși o lacrimă furată În infinit s-a dus, o grea călătorie, Ca un simbol de patimă, simbrie La a mea purtare pur nevinovată... Din ochi închiși, un vis a dat speranțe Cu multe lacrimi reci, în dâre pe obraz Lăsat-au suflet gol și locul de extaz Pustiu, lipsit de simple toleranțe,,, Din ochi închiși, au
DIN OCHI ÎNCHIŞI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367663_a_368992]