3,006 matches
-
sau prost scrise. Asta e totul.” Oscar Wilde 388. „Așa cum din holda strămoșească Noua recoltă an de an se trage, Tot astfel din cărțile străbune Noua știință omul o extrage.” G. Chancer 389. „Cărțile, ca și proverbele, dobândesc valoare prin pecetea și stima timpurilor pe care le-au străbătut.” William Temple 390. „Cărțile pot fi împărțite în două categorii: cărțile zilei și cărțile tuturor timpurilor.” John Rușkin 391. „A distruge o carte bună este aproape totuna cu a ucide un om
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
literele șterse, era greu lizibilă. Se înțelegea totuși că învățătorul avusese dreptate, generalul murise în 1941, la Odessa. Câțiva ofițeri superiori, numeroși ofițeri, subofițeri și soldați simpli își găsiseră moartea în explozia comandamentului armatei. Scrisorile lui Filip purtau și ele pecetea vremii și vremurilor. Cerneala se decolorase și anumite pasaje fuseseră șterse de cenzură. Locotenentul cerea constant noutăți despre familie, inclusiv despre Hector, dar refrenul era dragostea lui pentru Nel. Nu contenea să-l roage pe Constantin să-i întrețină în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ca-ntr-un metadiscurs despre personalitatea urbei, se fixau parcă liniile și trăsăturile unui portret pentru a întrezări ceva din mitologia acestui spațiu, trecut din vârstă în vârstă pentru a-l apuca și noi, cei de azi. Iașii noștri poartă pecetea unui "senior inspirat/creator în orice vreme", născut, apoi înflorind, slăbind, suferind, reînflorind ca în niște file de incunabul mirific. Într-o polifonie culturală, Cetatea imprimă tușe unice, în detalii, un limbaj poematic și un ceremonial neîntâlnit în altă parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ca niște ecouri din abisul mitologiei bătrânilor arbori. Un vânt ușor ca de șoaptă recheamă din nou oamenii în pajiștile cu oglinzi de argint dintre cortegiile luminilor umbroase ale ramurilor de copaci imperiali. DIALOG LA EDITURA "JUNIMEA" Vorba filozofului, purtăm pecetea spațiului intim și de suflet. Oriunde ne-am duce, orice am face, ne întoarcem la locul de unde am plecat, suntem împreună cu lucrurile și gândurile noastre. Spațiul apropiat nouă este mai ales cel al întâlnirilor culturale, așa cum s-a întâmplat cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
amintește de audițiile muzicale de la Biblioteca "Gh. Asachi" patronate timp de peste patru decenii de ilustrul profesor?), elementelor fundamentale de axiologie culturală, dragostei nemăsurate pentru muzică și muzicieni, iubirii fără hotar pentru tradițiile și locurile muzicale ale Iașilor. "Sunetul era lumina/ Pecetea universului o ține/ Așa cum sufletul în lipsa-i/ N-ar fi decât pustiu și umbră". Un gând de poetesă pe coperta cărții în albastru. Dintre paginile ei se ivesc portretele lui Verdi și Puccini, Ceaikovski și Brahms, Bach și Händel, Vivaldi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ca țel al luptei politice sînt descrise acum în noile teorii postmoderne ca rupturi generale doar de noile tehnologii, fără efortul luptei revoluționare, reluînd astfel, ca urmare, vechiul discurs al determinismului tehnologic. Mai mult decît atît, unele discursuri postmoderniste poartă pecetea înfrîngerii după deceniul șase. Opiniile postmoderniste cu privire la fragmentarea individului și îndoielile cu privire la eficacitatea practicii politice sînt, în bună parte, efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a dezintegrării politicilor revoluționare și a indivizilor. Nihilismul postmodern enunță experiența înfrîngerii, a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Skoda". Comisarul regal s-a mulțumit să pună sigiliile pe casa de fier a lui Seleski și nu a întocmit, în prealabil, un proces-verbal cu conținutul casei de fier. A verificat conținutul, a constatat importanța acuzatoare a scrisorilor, a pus pecețile și s-a dus să raporteze. Seleski a rupt pecețile și a luat tot ce putea să fie compromițător pentru intervenienți. Contractul cu "Skoda" se semnase de un guvern prezidat de Iuliu Maniu. Intermediarul, care încasase un prim acont din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
casa de fier a lui Seleski și nu a întocmit, în prealabil, un proces-verbal cu conținutul casei de fier. A verificat conținutul, a constatat importanța acuzatoare a scrisorilor, a pus pecețile și s-a dus să raporteze. Seleski a rupt pecețile și a luat tot ce putea să fie compromițător pentru intervenienți. Contractul cu "Skoda" se semnase de un guvern prezidat de Iuliu Maniu. Intermediarul, care încasase un prim acont din comision 64 de milioane -, era Romulus Boilă, soția lui era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Dragomir, la Costișa. Oamenii, colegii în mijlocul cărora a trăit, nu se uită ușor. Ei știu să ofere clipe de bucurie, îmbogățind viața cu amintiri, din care ne putem alcătui spiritualitatea. Meleagurile natale ne oferă satisfacția întâlnirii cu mărturii ce poartă pecetea eternității pe care o dă frumosul. Am cunoscut îndeaproape familia lui Dragomir Burciu, față de care am multă considerație, afecțiune și prețuire. Cornel Nemțoc Nemțoc Cristinel Cornel s-a născut la Rădăuți, 08.02.1974 în familia gospodarilor Constantin și Viorica
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate. Frumusețea și generozitatea naturii care a dat omului lemnul pădurilor s-a metamorfozat în mâinile creatorilor populari (și costișeni) în opere ce poartă pecetea eternității. Zona Costișei este una din puținele zone din țară în care s-a păstrat până în zilele noastre o puternică și văzută tradiție a încondeierii ouălelor, meșteșug ce solicită multă răbdare și migală. "Închistritul" se realizează cu aceeași unealtă rudimentară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aspecte. Explozia primăverii se revarsă în cascade de flori de cireș, alb și roz : “Copilul se dă în leagăn în mână cu un ram înflorit de cireș”. (haiku-japonez) În trecut, japonezii își marcau teritoriile cucerite prin plantarea cireșilor, aceștia constituind „pecetea” suzeranității lor. Întrucât sărbătoarea “florii de cireș” are loc la date diferite, am avut prilejul să vizitez câteva orașe care se disting prin frumusețea grădinilor publice: În „Parcul Inohana” din orașul Chiba, nu departe de Kamogawa unde eram cazați, s-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
încărcată de un molipsitor optimism?! Mă opresc aici cu etapele vieții, e mai prudent. Dar nu mă pot opri în a vedea, paradoxal poate, o asemuire între frumusețea dumnezeiască a florii de cireș și puterea, curajul încercat al legendarului samurai, pecetea luptătorului dintotdeauna învingător. Ies de sub vraja puternicului războinic pentru a reveni la hipnotizanta floare de cireș. Ciudat este cum și femeile japoneze, pe care le privesc acum, par a fi flori de cireș: cu buzele roșii, obrajii albi, mătăsoși, pudrați
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
au luat rău să pliniț(i) Înapoi de la dănșii, și cum veți hotărî și-ț(i) stâlpi să daț(i) și mărturii(e) În sămne ca să le dăm și de la noi Întăritură. Vele(a)t 7253 iuni(e) 17 Locul peceții G(os)pod De mini s-au posleduit și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Într-o chilie din fundul curții. Nimeni nu știu că zace acolo. Din când În când pietrarul se strecura la el, Îi umezea buzele arse cu apă și-i ștergea sudoarea de pe fruntea Încinsă, pe care moartea Își pusese deja pecetea. Gândul c-ar putea să se molipsească nu-i trecu prin minte. Îi era milă de străinul cu ochi de copil, care-i povestise cu atâta nostalgie despre țara aceea Îndepărtată unde se născuse și pe care parcă simțea că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a Comisariat și, ajutat de asistente, se străduia să o reanimeze. Încet-încet, mama și-a revenit. 17. BAPȚEA Bunica mea după mamă era o femeie mărunțică, negricioasă, grozav de iute și muncitoare. Rămasă văduvă de timpuriu, purta pe obrazul ei pecetea suferinței. Îți lăsa impresia unei ființe care n-a zâmbit și nu a râs niciodată, preocupată fiind doar de existența zilei de mâine. Bapțea era o polonez habotnică, de confesiune catolică. Cernăuțiul era un oraș cosmopolit: munceau și trăiau împreună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
paradigmei mari a optzecismului. Se va putea observa din demonstrațiile noastre, cuprinse în paginile teoretice, dar și în portrete, că postmodernismul românesc a fost pentru generația '80, în "întunecatul deceniu nouă al secolului trecut", un avangardism de refugiu, devenind repede pecete a paradigmei optzeciste. Reacție dură față de modernismul românesc destul de obosit, de formulele literare consacrate, optzecismul va rămâne cel mai spectaculos fenomen din literatura noastră de după al doilea război mondial. Și dacă generația lui Mircea Eliade (cu Emil Cioran, Eugen Ionescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în Țară Bascilor. Este foarte posibil că aceste miraje să mă scrie și să trăiască în poezia mea, de unde "răsufletul oceanic" identificat acolo de minunatul Barbu Cioculescu, el însuși un poet de excepționale fervori, degustător rafinat de esențe păstrate sub pecetea tainei. A.B.Cum arată o zi obișnuită din viața Dumneavoastră? Când nu ascult muzică astfel începe fiecare dimineață și nu citesc (mai multe cărți în același timp), încerc să scriu. Un act vital periculos, cu dese accelerări ale pulsului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
trandafiri / se dă pe el Însuși cu ei! S-a Înnoptat și plouă. Ne pomenim deodată În fața frontierei germane. Polițistul mă liniștește. Înainte de a ajunge la Salzburg trebuie să fac 30 km prin Germania, fără viză specială. Mă asigură că pecetea lui mă ferește de orice Încurcătură la ieșirea din Germania. De la Salzburg, prin Linz, unde 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 152 Dunărea albastră a ajuns adolescentă, măricică și veselă de vasele ce o parcurg, prin St
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la o adevărată Meca a românismului, s-au dus naționaliștii din Regatul vechi să se închine și să-și întărească credința în ziua eliberării fraților lor. Așa se explică încă un fapt: de ce populația moldovenească din Bucovina n-a primit pecetea altor religii străine care căutau s-o cucerească. În ortodoxism, confundat cu însuși naționalitatea ei, și-a găsit această populație puterile de a trăi” (nr.242 din 1 ianuarie 1931, anul X de apariție). În anul 1931, la rubrica „artistice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
capitole întregi din istoriografia bizantină, Agathias sau Procopius din Cezareea. Din textele clasice redescoperite de renascentiști cu privire la acest partener persan al vechilor greci și romani 3, Europa Occidentală a reținut mai ales și pentrumulte secole numele îmbălsămat de mister Zoroastru, pecete nominală imemorială, care a împărțit cu Pitagora, Platon sau Hermes paternitatea acelei prisca theologia căutată de școala neoplatonică a lui Marsilio Ficino, mag, alchimist, filosof și înțelept, un alt nume pentru Atlandida înțelepciunii primordiale și a răspunsurilor ultime 4. Prin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
secțiuni și genuri literare cîteva corapoarte. Primul este susținut de Petru Dumitriu și intitulat Probleme ale prozei epice. Creatorul celui mai reușit personaj comunist, cum îl gratula Beniuc în raportul prezentat Congresului, aprecia că principala trăsătură ce și-a imprimat pecetea asupra tuturor cărților "este că avem în față o proză epică născută dintr-o transformare revoluționară a societății românești". Realizările epice "sînt ale unor scriitori care iau atitudine alături de masele populare, condamnînd societatea veche și contribuind la crearea societății noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în fapt e om cinstit la patul unuia din preoții greco-catolici: e lîngă tinetă și balie (am coborît cu toții de la cucurigu), și acolo recit crezul (ortodox), după cum fusese stabilit. Reînnoiesc făgăduința de a nu uita că am fost botezat sub pecetea ecumenismului. Gata. Botezul, în asemenea împrejurări, e perfect valabil și fără de cufundare și fără de mirungere. Dacă voi ajunge să scap de închisoare cu bine, urmează, pentru taina mirungerii, să mă prezint la un preot al cărui nume îmi este dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care-și arătase competența și În care rezida, de fapt, expresia muncii, dar și a demnității sale! La modul absolut caricatural, grotesc, cum am spus, caragialesc, dacă vreți, nu era acest „ritual” al umilinței publice o „amintire” veche a unei peceți negative care i se aplica celui care era exlus dintr-o comunitate ce se considera - și era! - nucleu și pavăză a forței și demnității umane?! O „amintire” speculată și pervertită, a unor epoci, sociale, militare și mai ales psihologice, când
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și simboluri, necesare Înțelegerii existenței și a ființei. 12 „- Ce este un popor decât ocolul pe care-l face o comunitate pentru a crea două sau trei genii!”, afirmă Nietzsche, Într-un „elan reacționar” tipic unor formule ce-i poartă pecetea și care i-au creat atâtea suferințe În timpul vieții. Cităm Însă această maximă extrem de radicală deoarece, dincolo de „eroarea” ei, ea conține un adevăr adânc, atât este de adevărat că spiritele mari, profetice, cum a fost filosoful neamț, au dreptate chiar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o voce și, cu amărăciunea că nu am, că nu posed, nobila inspirație poetică, mă „afundam” cu cerbicie În meandrele și marasmele, duhorile și labirinturile epice, sperând ca „acolo”, pe acel teren, să-mi ascund „boala”, sangvinitatea Înnăscută, ca o pecete aproape blestemată, s-o ascund, dar... și cu speranța secretă și vicleană de a „o” exprima! Iar Castor, bietul Castor Ionescu, face pe zeci și zeci de pagini exerciții „de flegmatizare”, de „stăpânire a eului”, de „economie a energiei”, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]