2,564 matches
-
fost societatea civilă, prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale (ONG). Cea mai mare parte a formatorilor de astăzi din România au fost, la rândul lor, formați sau au făcut parte din acest tip de organizații. În consecință, majoritatea organizațiilor de educație a adulților perpetuează un tip de management participativ, de tip ONG. Principalul argument este dat de faptul că toate au în subsidiar o misiune organizațională orientată către schimbare. Activitatea de formare a adulților reprezintă, pentru aceste organizații, atât o activitate profesională, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
încetarea ostilităților, cheamă la pace și promite un viitor noi, mai luminos. În realitate însă, ciclul violenței și al morții nu face decât să reînceapă, de vreme ce istoria nu-și poate urma cursul fără victime. Richmond, ca și Richard, doar va perpetua această stare de fapt. Natura autodistructivă a puterii a fost pusă în lumină în spectacolul lui Visarion și printr-un alt mijloc revelator. Mă refer la felul în care regizorul a utilizat personajele oamenilor de rând, "gloata" shakespeareană. Visarion intuiește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în vreme ce bunăstarea omului este în mare măsură datorată animalelor domestice, nu întotdeauna omul manifestă prețuire față de acestea. Adeseori, comportamentul violent față de animale nu reprezintă decât o extensie a violenței generale a individului. După instaurarea regimului comunist, apărut prin violență și perpetuat tot prin violență, caii au fost uciși, în numele tehnicii ce urma să vină, și dați hrană porcilor. Un semn al copilului maltratat este manifestarea lui violentă față de animale. Televiziunea a prezentat în repetate rânduri pisici sau câini, păsări, ucise de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mersul la joacă, devine prilej de supărare. Exemplul dat este unul obișnuit și probabil larg cunoscut, cu mici modificări, de către majoritatea părinților. Această atitudine care ține de mentalitatea noastră în care copilul nu are dreptul la opțiuni, la opinii, se perpetuează de la o generație la alta, în absența unei educații a părinților. în rapoartele alternative întocmite de organizații neguvernamentale la Raportările făcute de România, Comisiei Drepturilor Copilului, se dezvăluie faptul că nerespectarea opiniei copilului este cel mai încălcat drept al copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceste întâmplări dramatice), dar și a unei „fantome psihice”(respectiv acea fantomă care este pusă spre păstrare în cufărul menționat și care migrează simbolic și experiențial, de la inconștientul părintelui în cel al copilului, adică al unui urmaș capabil să-l perpetueze). Faptul că orice ființă umană este și agentul unui „mandat”transgenerațional constituie o cheie de boltă și în terapia transgenerațională unificatoare, inițiată și consacrată de I. Mitrofan și devenită consubstanțială în activitatea psihoterapeutică laborioasă ce se desfășoară în cadrul Școlii SPER
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cuvânt, că asistența respectivă face parte din cadrul prevenției primare, întrucât modul cum îl tratăm pe copil în timpul gestației va condiționa relația sa cu lumea. Altfel spus, dacă violența este nota dominantă a vieții sale din uter, caracteristica respectivă se va perpetua și postnatal, argumentând această epidemie a violenței care tronează suveran în lumea contemporană. Un exemplu grăitor îl furnizează D. Chamberlain (1995), citându-l pe Robert Harris, un tânăr care la vârsta de 25 ani a împușcat senin și calm, doi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
continuare, fiecare dintre maimuțele inițiale a fost Înlocuită, până s-a ajuns la situația În care nici o maimuță nu fusese vreodată udată, drept consecință a faptului că o altă maimuță se urcase pe scară. Cu toate acestea, obiceiul s-a perpetuat și, de fiecare dată când o maimuță Încerca să se urce pe scară, era constrânsă de celelalte să renunțe. Dacă ne uităm la nivelul acțiunilor individuale, deși inițial Încercarea unei maimuțe de a ajunge la banană nu era urmată de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
existența unui mecanism de autoreglare. În cazul exemplului anterior, acest mecanism ar asigura faptul că dispariția pentru maimuțe a pericolului de a fi udate ar fi identificată și, prin urmare, instituția menită să anihileze acel pericol nu ar mai fi perpetuată. În lipsa unui astfel de mecanism de autoreglare, o instituție se va transforma (odată cu dispariția condițiilor inițiale relevante) dintr-un bun public Într-un rău public; În loc să mai aducă beneficii cetățenilor, ea le va impune acestora costuri inutile. În concluzie, În măsura În care
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cazul spitalelor, banii sunt plătiți tot pentru tratamentul cuvenit sau pentru mai multă atenție din partea medicului, dar și pentru că „așa e obiceiul”. Cu alte cuvinte, fie din relatările altor pacienți sau foști pacienți, fie din experiențe trecute, În spitale, se perpetuează sistemul plăților informale ca o cutumă. Nu e vorba nici măcar despre recunoștință În raport cu succesul tratamentului, ci, pur și simplu, despre un obicei. Tabelul 5.11. Media valorii plăților informale În funcție de atitudinea generală a pacientului față de plățile informale * Calculată ca totalul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
creștere a puterii publice a femeilor și nu rezultă dintr-o mișcare politică, ci dintr-o construcție identitară croită după standardele neutre În raport cu genul ale conceptului de om nou. Importanța Înțelegerii acestui model sociopolitic constă În faptul că el se perpetuează și la statul postsocialist, care, fără să fi evoluat (dimpotrivă, aflat Încă Într-un moment de dificultate a sistemului 1), devine mediul politicilor de gen de tipul „stat al bunăstării” negociate cu UE În cadrul acquis-ului comunitar și formulate printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a similarităților și diferențelor între societăți. Aceste diferențe nu mai sunt concepute ca fiind doar de natură culturală, ci și fizică, iar Weber le acordă importanță egală. Odată ce existența lor este asumată, ele nu mai trebuie reevaluate în permanență fiind perpetuate ca și convenții. Astfel, percepția subiectivă a similarităților și diferențelor este întregită de memoriile individuale și colective. Alte elemente care contribuie la formarea identității sunt "mândria etnică" (ce trebuie înțeleasă ca un fel de "sentiment" de stimă de sine dat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
șoptit, în dreapta și-n stînga: ce se mai pictează, dragă? deruta celui care ucenicise în Parisul tuturor nebuniilor artei numea, de fapt, cu tragism, teroarea ideologică la care era supusă (și) pictura, numea imposibilitatea acesteia de a-și relua și perpetua vigorile antebelice, starea ei de colaps. Pentru cei mai mulți din pictorii care veneau dintr-o Românie normală se punea chestiunea "supraviețuirii". Șansa, unica șansă, în a-și apăra cît de cît demnitatea rămînea acel dat al picturii ce se practica aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe o astfel de catedrală: Madonna dell' Orto. Sub imperiul aceleiași impuse obișnuințe, intrăm. Minune: opt pînze de Tintoretto! În fața cărora ți se taie respirația? În fața Prezentării Fecioarei la templu? În fața Judecății de apoi? Eclerajul savant al primei îi și perpetuează acesteia, după patru sute de ani, prospețimea aproape tactilă, senzuală. Ieșim, împăcați cu noi înșine, în noaptea venețiană. Trec, în dimineața asta, peste Canal Grande, și mă aflu sub zidurile bătrînei Academii de Artă. Văd un pictor al străzii. Unul din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rațiunea de a fi a unui fost mare imperiu, a magnificei Anglii contemporane, centenara e înconjurată de dragostea sinceră a "supușilor" ei, veniți s-o felicite de peste tot (pe cont propriu, nu aduși cu garnituri speciale și în camioane), dragoste perpetuînd, de veacuri, credința în divinitate și monarhie. (Ce pandant mizerabil oferă azi dictaturile de inspirație sovietică, Coreea de Nord, Siria, Irak, Cuba, instaurînd supraviețuirea dinastică a primitivilor despoți locali; sub ce dramă prelungită își duc viața state ca însăși uzurpatoarea de propriul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastre experiențe totalitare, eventuala izbîndă a primogenitului ne sună bizar, mai cu seamă că se consumă pe un continent de la care am așteptat (și așteptăm) tradițional, aproape mitic, doar mesaje autentic democrate. Numai monarhia are dreptul (divin) de a-și perpetua familial existența. Și vedem cu toții ce performanțe de civilizație cunosc statele care, neabătut, decid regalitatea. Pentru că (iarăși vedem cu toții) propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii este un fenomen tipic al "socialismului" de lume a treia. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel al Maltei), o nebuloasă nouă delimitare a zonelor de influență. Și care, după consumarea mandatului, a cauționat (cel puțin "sentimental") un regim Iliescu, atît de, iată, pernicios perpetuat pentru noi. Să ne mirăm că mesagerii iliescieni Năstase și, printre alții, un disponibil de teapa radiofonizatului Șeuleanu au găsit, recent, audiență maximă în aria republicană, agitată acum de... băiatul tatei? Ne mirăm. Da, în cazul Americii, ne mirăm. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene, s-a debarasat brusc și spectaculos de tragismul unei orînduiri contrare firii omului și continuă să facă ordine în urma imploziei. Reziduurile comunismului își perpetuează pulsiunile malefice iar spectacolul, oricum tragic, oferit recent de o Iugoslavie în sfîrșit trezită ne arată ce seve circulă încă în țesuturile alterate ale mulțimilor îmbolnăvite de bolșevism. Seve depistabile și-n spațiul nostru, în care, iată, după înlăturarea acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
costume de carnaval. Ce nu poate firava democrație de după decembrie '89, adică să așeze faptele la locul lor (într-o istorie care oricum e scrisă, dar încă nerostită), o face invers, și cu urmări dintre cele mai nefaste forța obscură perpetuată după lovitura de stat din același decembrie '89. În loc să fie numită pe numele ei și detașată net de aspirația (cvasi)generală întru răsturnarea comunismului (atît de nesperat ivită într-o țară ce părea să-și fi uitat identitatea), este promovată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuitate: preluând o parte din sistemul bizantin (mai mult din simbolurile puterii), prea puțin din instituțiile sale, doar fragmentar din argumentele și obiectivele strategiilor militare, dar foarte mult spiritual (de aici și moștenirea valorilor religioase), românii mai curînd și-au perpetuat propriile soluții politice, și-au predat unii altora, cu puține întreruperi, deseori ne-dinastic (o problemă pe care nici basilëìa nu a reușit să o controleze, cel puțin în primul mileniu) − primatul menținerii independenței creștinilor ortodocși, apelând la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a realiza acest deziderat, America a trecut la o cultură a cărții de credit, care ne permite să ne bucurăm acum și să plătim mai târziu. Mulți americani trăiesc cu mult peste posibilitățile lor și se Îneacă În datorii - ceea ce perpetuează comportamentul narcisist despre care Lasch și Postman au observat că se generalizează În societatea americană. A coborât oare visul american de pe piscul odată Înalt, unde combina escatologia creștină cu utilitarismul iluminist și comportamentul rațional și a devenit un vis de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mult fără să adăugăm prea mulți lucrători În plus”61. Uniunea Europeană este prinsă Într-o mare dezbatere despre viitorul muncii. Împovărați cu un șomaj ridicat, taxe mari, sisteme de bunăstare socială greoaie și regimuri regulatorii alambicate, care, spun unii, perpetuează stagnarea economică, critici din guvern, industrie și societatea civilă sunt Încleștați Într-o bătălie ideologică acerbă dacă regulile care guvernează activitățile de muncă, comerciale și profesionale trebuie să fie reformulate, iar dacă da - cum. Politicienii și liderii din mediul de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Străinii nu au nici măcar dreptul de a obține licența necesară pentru a vinde alcool și produse din tutun. Alte țări au restricții similare În ceea ce privește angajarea 3. Imigranții sunt discriminați adeseori de țările lor de adopție. La rândul ei, această discriminare perpetuează ciclul de sărăcie lucie și alienare și alimentează mișcările sociale printre imigranți, creînd un soi de cerc vicios din care este dificil de ieșit. De asemenea, de multe ori imigranții nu pot să-și controleze copiii În aceeași măsură În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În care să trăiască copiii lor. Speranțele acestora erau reflectate În rata nașterilor. A avea copii era un test al credinței lor În avea să vină. Poate exista cu adevărat un vis european, fără un angajament sincer de a-și perpetua populația beneficiară a acestui vis? Creșterea ratei fertilității și acceptarea unor noi imigranți necesită sacrificii. Întrebarea devine: Într-o lume postmodernă În care calitatea vieții și transformarea personală au prioritate adesea față de sacrificiile de pe urma cărora vor beneficia alții În viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt hotărâți să Înlocuiască vechea ideologie, impregnată de viziunea hobbesiană a „războiului tuturor Împotriva tuturor”, cu o nouă viziune a păcii perpetue. Noul vis european are rădăcini străvechi. În 1795, filosoful german Immanuel Kant a publicat un eseu intitulat Pace perpetua: o schiță filosofică. Cu toate că s-a bucurat de puțină atenție la acea vreme, lucrarea a fost redescoperită În perioada de după cel de-al doilea război mondial și a devenit o referință esențială pentru noua avangardă europeană. Kant și-a imaginat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de cadavre”31. Dacă noi, americanii, ne-am opri și am reflecta la numărul extraordinar de creaturi și la cantitatea de resurse și materiale pe care fiecare dintre noi o expropriază și o consumă În decursul vieții pentru a se perpetua stilul risipitor de viață, probabil că ne-am Înspăimânta de acest masacru. Nu este de mirare că atât de mulți oameni din Întreaga lume se uită la consumul nostru desfrânat și ne văd ca pe o cultura a morții. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]