3,249 matches
-
într-o direcție identică. Și acum o mostră de deducție perfectă în ceea ce privește ciudatele întorsături de situație din politica românească: „Ceea ce nu știam în perioada respectivă, spune Tismăneasnu, și iese la suprafață abia în 2007 este faptul că Emil Constantinescu, prin perpetuul subaltern și loialist necondiționat Dorin Marian, avea legături strânse cu imperiul financiar-economic al lui Dinu Patriciu. Faptul a ieșit la suprafață când Călin Popescu-Tăriceanu l-a numit pe Dorin Marian prim consilier al primului-ministru. Acesta capătă deci rang de ministru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
scenă a dublului în care unul dintre cei doi trebuie să moară, avem și o teribilă scenă erotică, aceea cu Cezar,-a, dar avem „avantajul“ indefinitului și al infinitului oferit de statutul de manuscris neterminat. Clișeele romantice aflate într-o perpetuă forfotă în algoritmul literar eminescian au fost inventariate de exegeți - nimic nu-i aparținea propriu-zis, totul era preluat din febrilele lecturi din perioada germană mai ales. Minunăția constă tocmai în folosirea lor pentru definirea unei entități precum arheul, când o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
îi falimentează familia lui Rudy, câștigând la tribunal absolut toată averea. O pedeapsă mult mai grea. Tot romanul urmărește coagularea atitudinii lui Rudy în fața lumii care i s-a arătat ostilă, după ce el a comis marea ruptură cu normalitatea. Un perpetuu sentiment de culpă împânzește rândurile romanului. Dar nu doar atât. Rudy este portretul-robot al unui anumit tip de erou american, cel care revine după o vină și o răscumpără prin inocență. Nu e un antierou european. Ci un antisupererou american
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
pentru prima și probabil ultima oară în viață. Momentul trecerii în noul an a fost marcat de focul de artificii și raze laser viu colorate dintre zgârie-norii din Kowloon și insula Hong Kong, însoțite de muzică clasică înălțătoare, sugerându-ne lupta perpetuă pentru supremația binelui, ca între niște titani extratereștri, deasupra Portului Victoria. La acest „război stelar” asistau pe ambele maluri ale Portului Victoria o mulțime impresionantă de turiști (unii veniți de la mare depărtare în acest scop). „Războiul” s-a terminat, decis
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
voiește să facă opoziție... Cert este că controlul financiar, care este cel mai activ și ar trebui să fie simultan (în unire cu Poarta), se exercită numai de consulul general al Rusiei, care raportează guvernului său toate împrejurările. Această acțiune perpetuă a Rusiei asupra tot ce se petrece aici este atât de remarcabilă încât se caută, dar în zadar, a lămuri sensul art. 5 al tratatului de la Adrianopol, unde se hotărăște că Principatele se vor folosi de o administrație națională independentă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
încarcerați este minimă sau inexistentă. Fără îndoială că anumiți arestați au un interes crescut pentru sporirea nivelului de instrucție școlară, făcînd eforturi pentru învățarea în condiții total inadecvate (cu 20-30 sau chiar 100 de colegi de celulă, într-un zgomot perpetuu, corupți de discuțiile permanente și variate). Refugiul în educație are rațiuni multiple: înlăturarea sentimentelor de vinovăție, căutarea unei gratificații imediate, sporirea accesului la poziții instituționale ridicate etc. După unii specialiști, "educația este un instrument de putere"218, căci urmărește modelarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această independență carcerală, detenția a ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și simplu o întâmplare ce se repeta. Peștișorul argintiu sentimentul altei frustrări. Un râu fără pești sau pești fără râu. Pești veniți din altă parte. "Din Australia, din acvariul unui copil, dornic de depărtări limpezi și albastre." Frustrarea, un sentiment perpetuu, în grădina neculeasă a sentimentelor refulate. Astăzi am aflat de ce caut mereu în peregrinările mele podul de piatră și râul. Drumul ce trece peste el duce în câmpie, câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada asta când vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o alta în universul vecin, altele și mai multe în multe alte universuri. Dar eu sunt obișnuit cu singurătatea deplină printre oameni, aproape sau departe de ei. O solitudine aproape de levitație, o levitație adevărată, dependentă de voința mea. O voință perpetuă ce trebuie să învingă voința celorlalte lucruri din jur. Altfel, quid si nunc caelum ruat?* Urcarea Ex abrupto La început se simțea bine și nimic mai mult. Nu-și explica această stare căutând capriciile hazardului; gândea că e firesc pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Bărbații mergeau uneori pe stadioane la meciurile de campionat sau admirau voleiul feminin în încăperi largi și înalte, ticsite de o lume în căutare continuă de senzații și emoții mistuitoare. Femeile își manifestau cu volubilitate îndatoririle de gospodine și susținătoare perpetue a modei vestimentare. Doar pensionarii, adunați în mici grupuri, se căinau că nu mai plouă odată să crească grâul. Și aveau dreptate, era parcă o înciduare a vremii, încât adesea se înnora de se întuneca ziua în amiaza mare, cădeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
deseori: Ah, dacă am termina și tabloul ăsta! Puțin iritat de acea grijă exagerată, Alias își vedea mai departe de arta sa, ieșea rar în oraș celebritatea dobândită îl ținea încă la adăpost (dealtfel, și-a dorit întotdeauna o glorie perpetuă, discretă) nu se gândea la viitor, trăia clipa creației depline, cum se spune. În ultima vreme, viața lui Alias se schimbase mult, acasă și la atelier veneau mereu admiratori, critici și reporteri de la diverse reviste, radio și televiziune. Pictorul ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ca eludare a tuturor posibilităților, ca neantizare a existenței, determină persoana să confere sens și valoare unui lucru, de aceea viața autentică presupune simț al conștiinței-de-sine, temporalitate personală - ființa are un trecut, un prezent și un viitor interactive, ce re-creează perpetuu - istoricitate și destin - vezi eseul filosofic Ființă și timp.) Am putea identifica avatarii conștiinței-de-sine în piesa Iona, temporalitatea personală, în Paraclisierul, iar istoricitatea și destinul, în Matca. Textul piesei Iona. Tragedie în patru tablouri a fost publicat în revista „Luceafărul
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
teatre din Franța, a fost Dalila, Azucena, Carmen și Eboli de bază. A mar cat amin tirile și emoțiile în Iocasta insurclasabilă din Oedipus Rex de Stravinsky, regizată de Jorge Lavelli. Instinctul său teatral și abilitățile expresive i-au permis perpetua metamor foză, fie că era într-o seară mare aristocrată spaniolă, fie țigancă sau eroină de legendă. Întinderea vocală, capabilă să treacă peste toate orchestrele și să acopere tot registrul, i-a deschis porțile unui repertoriu din ce în ce mai vast. Viorica era
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și misterios. O primă temă, plină de frământare apare în pianissimo la viole și viori, pentru ca, pe neașteptate, orchestra să atingă o ritmică nestăvilită, căutând parcă o ieșire spre lumină. Simțim o revărsare afectivă, care atinge moravuri variate, într-o perpetuă mișcare contrapunctică, marcată pregnant de celulele ritmice, care încarcă de tensiune contextul. Partea a treia a romanului, intitulată Focurile și păstrând ca pe o constantă a expresiei tautologia (evidentă încă din primele capitole: Scânteia, Flăcări, Focul), accelerează ritmul, drama fiind
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
muri înainte de a-mi termina Autobiografia.“ Imediat după Anul Nou 1993, se internează în clinică, perfect conștient că urmează să asiste la procesul morții sale medicalizate. Spirit veșnic rebel, intens copilăros, excesiv până la demonie, cu timidități adolescentine și străfulgerări geniale, perpetuu PREFAȚĂ 14 anxios și naiv, de o exuberantă spiritualitate, dar și impudic și spectacular, el își întâmpină însă moartea sobru, înconjurând-o cu pudoare și discreție. De aceea, prietenii săi vor afla doar în ultimul moment ce se întâmplă. Încetează
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sortit să oficieze, ele nu vor mai putea fi scoase la iveală de un altul, și astfel textul va rămâne, pentru totdeauna, mai sărac, mai neroditor și mai opac. Vor veni, în valuri, alte și alte interpretări, ca niște avansări perpetue înspre alte și alte orizonturi ale textului, dar vor lipsi de-acum, de neînlocuit, și acea interpretare, și acel orizont pe care numai acel critic ar fi putut să le reveleze. Când moare un critic, nu moare doar el, ci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
susținea că eu n-aș fi progenitura alor mei, ci am fost cumpărat de la țigani. Lacrimile ca lacrimile, dar sufletul mi se umplea de o tristețe sfâșietoare, ce persista mult timp după restabilirea adevărului.“ Având o structură psihică de „fiu“ perpetuu, copilul I. Negoițescu seamănă, într-un sens, cu un alt „fiu“ ilustru, Kafka, așa cum se descrie acesta în faimoasa Scrisoare către tata. Adevărate răni narcisice sunt provocate copilului de o instanță parentală care - „fără răbdarea unei pedagogii adecvate“ - apelează, iritată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai cunoscut proiect de instaurare a păcii generale este elaborat între 1713 și 1717 de către abatele Charles Irénée de Saint-Pierre, participant la pacea de la Utrecht (1712), care punea capăt războaielor lui Ludovic al XIV-lea. Intitulat Proiect pentru o pace perpetuă în Europa și Proiect pentru o pace perpetuă între suveranii creștini, el oscilează încă între ideea europeană și ideea creștină, preconizând ca suveranii să înființeze o Societate europeană, având un Congres sau un Senat permanent care să garanteze statu-quo-ul teritorial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
este elaborat între 1713 și 1717 de către abatele Charles Irénée de Saint-Pierre, participant la pacea de la Utrecht (1712), care punea capăt războaielor lui Ludovic al XIV-lea. Intitulat Proiect pentru o pace perpetuă în Europa și Proiect pentru o pace perpetuă între suveranii creștini, el oscilează încă între ideea europeană și ideea creștină, preconizând ca suveranii să înființeze o Societate europeană, având un Congres sau un Senat permanent care să garanteze statu-quo-ul teritorial existent. Acesta nu putea fi schimbat decât cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
elaborarea unei limbi universale. De asemenea, Jean-Jacques Rousseau a studiat cu interes proiectul abatelui de Saint-Pierre, publicând în 1761 o sinteză din conținutul său, urmată de o lucrare (în 1782), include aprecierile sale personale privind pacea, intitulată Judecată asupra păcii perpetue. Proiectul lui Rousseau preia o mare parte din ideile dezvoltate de abatele de Saint-Pierre, filosoful iluminist aducând însă și unele critici acestora. De pildă, apreciază că suveranii nu vor renunța niciodată la interesele lor particulare în favoarea binelui comun. Socotește că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
că pacea poate fi asigurată nu prin intermediul unui Congres al suveranilor, ci prin crearea unei federații de state întemeiată pe principiile voinței naționale (Duroselle, 1990, 358-359). În Germania, Immanuel Kant publică la Koenisberg, în timpul revoluției franceze, în 1795, Pentru pacea perpetuă, unde, la fel ca și Rousseau, propune o confederație generală a statelor europene ale căror regimuri politice trebuie să fie însă republicane, întrucât numai în această formă de stat se poate obține consimțământul cetățenilor pentru a se declara război, sperând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se ducă, până ce nici pentru mine nu mai era vizibilă.... Dacă nu învățăm să ne îndoim, poate că epoca noastră va muri. (pp. 132-133) Ca un Crist călător, un Crist care pleacă din cetate înconjurat de copii, Platon alege "exilul perpetuu" (p. 134). Semenii lui consideră că el "a intrat într-alt vis" (p. 139 ultimele cuvinte din roman). Romanul lui Ackroyd e o filozofie a minții, și, așa cum mi-a spus chiar el într-un interviu, "Mintea e sufletul". Textul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
forțele proprii, conflictele politice nu îi demobilizează pe membrii audienței. 10. Concluzii Accentuarea conflictelor pare să devină tot mai mult o rutină în activitatea jurnalistică, când vine vorba despre relatarea subiectelor politice. Însă atunci când politica este prezentată ca un conflict perpetuu, miza dezbaterii devine secundară, iar audiența nu mai are un suport informațional valid, pe baza căruia să își formeze opiniile politice. Consecințele sunt un cinism tot mai accentuat, o lipsă a încrederii în politicieni și, implicit, o apatie legată de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
italian, trece Alpii și îi bate pe elvețieni, aliați ai ducelui de Milano, la Marignan, la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă cu elvețienii. Astfel, la această dată, un echilibru pare să se stabilească în peninsula italică, cu francezii la Milano și spaniolii la Napoli. Francisc I și Carol Quintul. Trei ani mai tîrziu, în 1519, la moartea împăratului Maximilian, nepotul său
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Roman, membrii ordinului ecvestru care posedă o avere de cel puțin 400.000 de sesterți, înscriși de împărat în albumul ecvestru, listă a cavalerilor romani. Ei sînt exclusiv în serviciul administrației imperiale. Cens. În Evul Mediu, redevență anuală, fixă și perpetuă, în bani sau în natură, datorată pentru o concesionare proprietarului funciar. Plata censului este recunoașterea dreptului eminent al seniorului asupra pămîntului. În epoca contemporană censul este cuantumul minim al impozitelor directe care permite dreptul la vot. Cerșetori (ordine). Ordine religioase
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]