2,546 matches
-
ce aveau să vină și ne-am mutat. Am cumpărat un apartament mai mic, fără balcon. Nu cu mijloace proprii, ci pentru că murise bunicul meu. Mi-a lăsat o casă frumoasă plină de igrasie, fără apă, fără gaze, cu o pivniță cu șobolan, lîngă Adezgo, foarte aproape de Parcul Libertății, se vedea Mausoleul, fără pod. Ba nu, pod avea. Dar acoperișul era spart. Am vîndut-o unor danezi. Danezii nu-s pretențioși. Au transformat căsuța bunicului Într-un fel de magazie pentru jucării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
toptanul. Adoptînd o poziție oarecum suspicioasă, În parte neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag Încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre suspecți și de faptul că pe alții-i cunoștea lumea, ceea ce a Înaripat Întotdeauna aspirațiile omului din popor. În pivniță Însă, supraviețuia prin Întuneric adevărata atitudine față de creaturile cu studii. Iat-o, după 86 de ani de la scrisoare. A ieșit afară. Apare și-n recentul sondaj printre adolescenți care, la Întrebarea ce părere au despre oamenii instruiți, au răspuns agresați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În schimb, va apărea cît mai des În blană. Și doamna-l biciuiește cu violență, căci are un chip dur. Îi dă cu papucul, Îi trage palme de față cu prințul rus, pe urmă-l pupă. Apoi Îl aruncă În pivnița umedă. Îi zice că l-a iubit pătimaș, dar acum inima ei este moartă. Ca atare se ivește un pictor neamț ce execută tabloul Venus Înveșmîntată-n blănuri. În timp ce pozează, Wanda Îi mai arde-un bici lui Gregor, pe urmă pictorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Grand Via. Ungurul rămĂsese să-și mai pună o dată discurile noi. Mi-era foarte foame și mîncarea de pe Gran Via era jalnică. Cei doi operatori mîncaseră deja și acum se apucaseră să repare camera stricată. Restaurantu’ Ăsta era Într-o pivniță și, ca s-ajungi la el, trebuia să treci de un șir de paznici, apoi o luai prin bucătĂrie și mai trebuia să cobori niște scări. Și era o păcĂleală. Aveau supă de mei, orez galben cu carne de cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de la Chicote, tipi de la cenzură, care pe atunci Își avea sediul În palatul telefoanelor de peste drum, și-n rest, tot felu’ de cetățeni pe care nu-i recunoșteai. Restaurantul era condus de un sindicat anarhist și aveau numai vinuri din pivnițele regale, iar pe etichete era trecut anul. În cea mai mare parte era atît de vechi, că fie era Înfundat, fie i se dusese pur și simplu orice gust. Or, nu poți bea etichete, așa că a trebuit să refuz trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
era deja mai bine și, după ce plecă valetul, Helena spuse: — Nu fi dezamăgit, dragul meu. Te rog. E minunat. — Speram să fac rost de un aparat cu aer condiționat. Nu prea poți dormi cu așa ceva. Parcă ai fi Într-o pivniță. Așa e foarte bine. — Am fi putut Încerca și la celelalte două. Da’ acolo mă știe lumea. Acum o să ne știe și aici. Cum ne cheamă? — Domnul și doamna Robert Harris. — Minunat nume. Va trebui să Încercăm să ne ridicăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ea În pat. Tot iarna trecuse și cu David, și atunci Își stabiliseră cartierul general În restaurantul Ăla prin care nu treceau turiști - va trebui să Încerce să dea de el din nou. Din cîte ținea minte, era Într-o pivniță, iar mesele și scaunele erau făcute din lemn tropical de tek. Însă probabil că nu era așa, era ca Într-un vis și nu-și mai amintea cum se numește și nici pe unde era - parcă bănuia că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
domeniul istoriei - îmi stau la căpătâi. Acolo, printre o mie de minuni, se poate vedea și „mișcarea” viilor din jurul Iașilor, cu tot ce le aparținea... Adică? Adică livezi, crame cu toate cele trebuitoare pentru a face un vin de soi, pivnițe... Atunci ar trebui să ne revedem așa cam pe la un început de săptămână. Ei, ce zici? Vorba ceea: „Lungește, Doamne, boala pân’ s-o coace poama!” Nici vorbă. Asta ar însemna să nu terminăm treaba nici la Calendele grecești. Păi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
seamă că lângă mănăstire „adecă în margine satului, de la vale, lîngă drum, de pe care loc, neavînd mănăstirea nici un folos sau venit, l-am cerut eu de la sfințiia sa de mi l-au dat ca să-mi fac... o crîșmă și cu pivnița ei și cu tocmală ca să plătesc... pe fieștecare an... bezmăn... Și... plătind eu bezmănul... să am a-mi face acolo... aleșverișul și neguțiia me în veci, atît eu cît și fii mei”. Iar Martha stareța scrie: „Noi priimind cerire dumisale
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se întoarce, împreună cu vărul său, Radu Mihne voievod, găsește mănăstirea în paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere? Chiar așa
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfînta mănăstire cade în mare pustiire a început să dreagă... și a făcut turn și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca de obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea așa cum au primit-o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cum pe „rugătorii noștri” de la mănăstirea Zlataust nu-i prea trăgea ața la treabă. Asta se vede dintr-un zapis întocmit la 11 februarie 1777, prin care Costa Papafil primește patru pogoane de vie cu livadă la Miroslava în schimbul unei pivnițe din piatră „în două părți” din Târgul Făinii și încă „puțin dărîmată”. Păi una-i să muncești din greu din primăvară până în toamnă în vie și alta-i să stai la tejghea, unde să vinzi vin, rachiu sau alte cele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
catolicilor din Moldova, cumpără vii. Vânzătorul întocmește zapisul la 24 septembrie 1790, în care spune: „Am vîndut sfinții sale patru pogoani și trei fîrte de vii lucrătoare i cu livadă din vale și din deal i cu casă șidrilită cu pivniță cu cramă i cu grajdi i cu casa deosebit pentru vier, i patru căzi doao ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i o bute i doao poloboci. Care toate aceste le-am vîndut cu tocmală, drept 990 lei” La
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i săracă deloc. Are numai vreo douăsprezece sate, sălașe de țigani, vaci, oi, vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc” aflăm că acesta a vândut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mori, pive, “200 de oi, douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal pentru călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi și douăzeci de vieri, și nouăzeci de mătci cu prisacă...” La acestea se adaugă și o casă cu pivniță din Iași, precum și vii: cinci fălci de vie la Cotnari și două fălci de vie la Iași, la Șorogari”. Am tot amintit noi despre un mitropolit care s-a făcut stăpân pe o danie către Mitropolie... Apoi multe om fi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mulți mușterii, printre care și personalități ale timpului... Printre aceștia nu se putea să nu se numere Creangă și Eminescu... Pe timp de vară, ei aveau o masă a lor între liliecii din grădină... Când hangiul urca cu greu treptele pivniței tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând, îi ieșea în întâmpinare să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: “Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Costache Luca era un întreprinzător. El a făcut și o cărămidărie, mai la deal de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Adiel, era pus peste vistieriile împăratului; Ionatan, fiul lui Ozia, peste merindele din ogoare, cetăți, sate și turnuri; 26. Ezri, fiul lui Chelub, peste lucrătorii de la țară, care lucrau pămîntul; 27. Șimei, din Rama, peste vii: Zabdi, din Șefam, peste pivnițele cu vin din vii; 28. Baal-Hanan, din Gheder, peste măslini și sicomori în cîmpie, Ioaș peste magaziile de untdelemn; 29. Șitrai, din Saron, peste boii care pășteau în Saron, Șafat, fiul lui Adlai, peste boii din văi; 30. Obil, Ismaelitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
a Îndemnat nevasta lui Petrică. Nenea Mitru a umplut ulcelele de parcă ar fi fost paharnic de când lumea. Când totul a fost gata, Petrică a ridicat ulcica: ― Apoi, boieri dumneavoastră, faceți-ne cinstea de a gusta din acest vin uitat În fundul pivniței de când m-am Întors de pe front și Încă mai trăia tata. Parcă Dumnezeu mi-a șoptit: „Petrică, băiete, lasă vinul acesta să se Învechească... Cine știe când i-a veni rândul?”... Și, mulțumită Celui de Sus, i-a venit sorocul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că el creează lumea din nou. (luni) Așa cum am mai spus, din când În când, Îi povestesc lui A. unele episoade din copilăria mea; mă ascultă Încordată, așa cum mă asculta și E. când eram liceeni la Slatina; mai fuge În pivniță și vine cu o sticlă de șampanie sau de Cotnari, o desface (ea nu bea decât un pahar, se face toată roșie; „Îmi ia fața foc“), mă ascultă cu ochii, cu fața, cu mâinile; e toată doar ascultare: În asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
văd pe nimeni... — Te pomenești c-or fi pus ochii pe tine, băiatu’ mamii... Mereu am zis că e ceva cu castelul ăla, prea stă el sus acolo, deasupra orașului... Și cărțile pe care spui că le citești, de prin pivnițe... Cine știe ce ai priceput de-acolo și te-o fi luat gura pe dinainte la bodegă... Tu nu asculta ce zic ăștia la televizor. Revoluția aia a fost doar cât răscolești fânul, să nu se mucegăiască. Tot paiele alea vechi sunt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
punea nimeni. Auzise o bufnitură surdă pe trotuar, sub fereastră. Era liniște și, deodată, buf ! De parcă cineva scăpase de la etaj un sac de cartofi, chiar așa a zis, cum se auzeau sacii de cartofi pe care-i arunca bunicul în pivniță, la țară. Cu alte cuvinte, omul nostru nu strigase, nu păruse surprins de ce i se întâmplă... Ce știi despre el ? — În clipa asta, doar ce arată analizele. Știu, cu precizie, cât zahăr are în sânge, dar nu știu cum îl cheamă. Cosmina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
felul în care este condus Orașul Interzis. Îmi prezintă diversele departamente și ateliere meșteșugărești, dintre care mare parte pare să se afle sub autoritatea sa. El conduce departamentele care se ocupă de tezaurul de lingouri din aur și argint, de pivnițele cu blănuri, porțelan, mătase și ceai. De asemenea, răspunde și de cele care aprovizionează Curtea cu animale de sacrificiu, grâne și fructe pentru ceremoniile religioase. El îi controlează pe eunucii care au grijă de cotețele în care sunt crescuți câinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependințe și/sau alte spații de deservire; ... b) construcțiile menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere; ... c) constructiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea; e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii. ... 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependințe și/sau alte spatii de deservire; ... b) construcțiile menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere; ... c) construcțiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea; e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii. ... 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependințe și/sau alte spații de deservire; ... b) construcțiile menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere; ... c) constructiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea; e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii. ... 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]