58,806 matches
-
și mingile în plină figură pe care unii dintre noi le primeam când jucam fotbal în curtea școlii. Doar că filmul este cu și despre oameni mari... unde? cine? când? Vineri, 3 decembrie No Name, ora 22: House party. Park Place, ora 22: Friday dancefloor. The Note, ora 22: Party cu DJ Ben. Discoland, ora 22: Lady’s Party și Barman Show. Cu DJ Alexxino, DJ Jungle, DJ Nick și MC Geo da Silva. Zambara Club, ora 23: House Party. Club
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
Super Hits Party. Le Dome, ora 22: Friday Hit Party cu DeeJayDee. Time Cafe, ora 22: Live Music. Al Cubanito, ora 22: Party Show Cubanito. Happy Club, ora 22: Friday Club Music cu DJ Big Ice. Sâmbătă, 4 decembrie Park Place, ora 22: Saturday dancefloor. Club The Note, ora 22: Party cu DJ Ben. Hush, ora 22: Retro Party. Club 30, ora 22: Oldies but Goldies. Discoland, ora 22: Sfântul Nicolae Party. Premii și surprize. Zambara Club, ora 22: House party
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
Club, ora 22: DJ Jo Action. Joi, 9 decembrie Discoland, ora 22: Student Power Night. D’arc, ora 22: Retro party cu Romu. Al Cubanito, ora 22: Latino and Superhits. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Park Place, ora 22: Special Party. Spectacole TIMIȘOARA Filarmonica „Banatul“: Concert lecție, pe tema „Natura ilustrată în creația simfonică“, 4. 12, ora 10, C.N.A. „Ion Vidu“; Zilele Muzicii Sacre, ediția a XI-a, 7-10 decembrie, ora 18, C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul Național
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
propriul trecut (al actorilor?! - întrebarea noastră - n.n.), cu un prezent agitat și haotic, filmul lui Marius Theodor Barna răspune (iarăși răspunde! - n.n.) - inca din faza de scenariu (s.n.) unei problematici de strictă actualitate" (Cont. -id.euro., nr. 6 crt). Unde plăceau nespus asigurările că "răspunde încrederii acordate" și mai ales că "răspunde unei problematici de strictă actualitate", știm. Știm - dar știm inutil - și de unde vine superstiția tematicii că merit în sine ("bunele intenții inițiale" din Triunghiul morții), o dată cu convingerea că filmul
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
dom'le, din cauza fricii... Conducătorul scoate exclamații de entuziasm și iar începe să rîdă foarte înveselit. Băiatul, abia acum îmi dau seama, are în el stofă de cugetător, de filozof, de psiholog, mă rog, oricît neinstruit ar fi. Lui îi place atît de mult observația, sau scuză mea că de ce devii brutal, ... cînd ești fricos, mă rog, încît se apucă să treacă formulă mea în carnețelul lui cu pătrațele în care își notează lipsurile tehnice ale amărîtei lui de Dacii de
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
de tip "clasic", dar la care subscriu), să-i spunem, a ideii de știință a literaturii, pe care cartea o pune în joc. Ar mai fi apoi ceva despre care criticii omit de obicei să vorbească: frumusețea pe care îmi place să o numesc "morală" a unei cărți de acest gen. Și mă gândesc la o elementară deontologie a meseriei unui interpret de literatură, care s-ar transcrie, simplu spus, prin gesturi de probitate și solidaritate profesională: citarea surselor, notarea promptă
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
vară. Cel mai mult ne-a interesat în acest număr grupajul alcătuit de Ioana Uricaru: Generația 2000: 10 actori în căutarea unui regizor. 10 microportrete de actori români, construite pe baza răspunsurilor unei anchete jucăușe (cel mai mult ne-a plăcut întrebarea - nu și răspunsurile - despre "defectul major" ): Mihai Călin, Daniela Nane, Cristian Iacob, Costel Cașcaval, Zoltan Octavian Butuc, Dorina Chiriac, Șerban Pavlu, Rona Hartner, Adina Cartianu, Marius Stănescu. Poate se inspiră și literații din ideea Ioanei Uricaru... Prima tranșă Îndelung
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
din cele mai fierbinți subiecte pe tema, iar intervievatul, Profesorul Virgil Nemoianu de la Universitatea Catolică din Washington D.C., se află suficient de departe ca să nu cadă pradă entuziasmelor necontrolate și suficient de aproape (sufletește) ca să fie îngrijorat: Fie că ne place, fie că nu ne place, mileniul al III-lea, daca preferați secolul XXI, vor fi perioade de combinație. Altădată am folosit termenul (nu prea elegant) de 'ciorbă globală'. Literatura română? Riscă să rămînă complet pe dinafară. Speranța și dorința mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
pe tema, iar intervievatul, Profesorul Virgil Nemoianu de la Universitatea Catolică din Washington D.C., se află suficient de departe ca să nu cadă pradă entuziasmelor necontrolate și suficient de aproape (sufletește) ca să fie îngrijorat: Fie că ne place, fie că nu ne place, mileniul al III-lea, daca preferați secolul XXI, vor fi perioade de combinație. Altădată am folosit termenul (nu prea elegant) de 'ciorbă globală'. Literatura română? Riscă să rămînă complet pe dinafară. Speranța și dorința mea ar fi ca în această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
fost rostita "de bouche à l^oreille" vestea despre o decizie - unilaterală - de pensionare. Baghetă... a trecut prin Brahms; în picioare lumea, inocentă, aplaudă lung, lung... Maestrul cu hazul sau spontan și replică acidă oprește cu mâna entuziasmul: "V-a plăcut concertul? Am aflat, acum, că voi fi pensionat! N-ar fi păcat?".
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
3-4, în loc să-i analizeze cărțile, sub lungul titlu Stelian Tănase, romancier, filosof și analist politic. O identitate bombastica și multietajată, A. Goci face un soi de portret a cărui idee e că tot ce performează (iată un cuvînt care-i place la nebunie lui Goci și-l folosește netam-nesam) subiectul lui n-are nici o valoare. Concluzia articolului, scoasă pe raster, cu litere mai vizibile, e ca: "Dl. Stelian Tănase se poate mândri cu o serie întreagă de calități, numai cu vocația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
cum decursese întrevederea: - Nu, n-am avut. De zece ori îl întrebase unul și același lucru, de zece ori îi răspunsese la fel, cu convingere și amuzat în taină. Pînă la urmă, exasperat, insul chestionat schimba brusc placă: - Mi-au plăcut cîntecele legionare. - Asta-i! Simțeam eu... sărise "cadristul" de pe scaun. Hai, ia foaia asta de hîrtie și explică de ce ți-au plăcut cîntecele legionare. Negrescu (parcă așa îl chema pe Schwartz) se conformase ordinului primit, grăbindu-se să adauge, caligrafic
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
fel, cu convingere și amuzat în taină. Pînă la urmă, exasperat, insul chestionat schimba brusc placă: - Mi-au plăcut cîntecele legionare. - Asta-i! Simțeam eu... sărise "cadristul" de pe scaun. Hai, ia foaia asta de hîrtie și explică de ce ți-au plăcut cîntecele legionare. Negrescu (parcă așa îl chema pe Schwartz) se conformase ordinului primit, grăbindu-se să adauge, caligrafic, ca... n-am cîntat niciodată cîntece legionare, desi mi-au plăcut cum sună... Dosarul cel gros zăcea pe biroul "cadristului", inutil, iar
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
Hai, ia foaia asta de hîrtie și explică de ce ți-au plăcut cîntecele legionare. Negrescu (parcă așa îl chema pe Schwartz) se conformase ordinului primit, grăbindu-se să adauge, caligrafic, ca... n-am cîntat niciodată cîntece legionare, desi mi-au plăcut cum sună... Dosarul cel gros zăcea pe biroul "cadristului", inutil, iar el se străduia să prindă "completarea" între coperte, bucuros nevoie mare. De "cap pătrat" ce era avea să ajungă "verificator" la C.C... lucra direct cu Cabinetul 2... tăia
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
și spînzura la figurat, căci la propriu nu-l lasă inima slabă... Purta un nume frumos, de voievod, si acumulase, odată cu anii, destul țesut adipos, altminteri contraindicat cardiacilor. Pesemne, dacă mai trăiește, nici pînă astăzi n-ar pricepe de ce-i plăceau cîntecele legionare ăluia roșcovan și pistruiat care zburase din redacție. Stupiditatea este căptușeala prostiei. Iar prostia n-are leac. Cu arătătorul la tîmpla stai și te gîndești: - Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
totuși "adunarea senatului nu este lipsită de puterile mele, nici tribunii din for, nici prietenii, nici clienții, nici oaspeții". Tot astfel, daca bătrânețea este lipsită de plăceri, "trebuie să aducem mari mulțumiri bătrâneții, ca uneia care face să nu ne placă ceea ce se cuvine să nu placă". În fine, apropierea morții este și ea privită cu liniște pentru că: "ori trebuie să fie cu totul neluata în seamă, daca aduce completă pieire a sufletului, ori, dimpotrivă, să fie dorită, dacă ea îl
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
de puterile mele, nici tribunii din for, nici prietenii, nici clienții, nici oaspeții". Tot astfel, daca bătrânețea este lipsită de plăceri, "trebuie să aducem mari mulțumiri bătrâneții, ca uneia care face să nu ne placă ceea ce se cuvine să nu placă". În fine, apropierea morții este și ea privită cu liniște pentru că: "ori trebuie să fie cu totul neluata în seamă, daca aduce completă pieire a sufletului, ori, dimpotrivă, să fie dorită, dacă ea îl duce acolo unde va avea o
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
Caragiale, insă Caragiale însuși era influențat de autorii care m-au influențat și pe mine, de Flaubert din Idei de-a gata, de Henri Monnier, de Labiche. Mai era un scriitor, un scriitor al absurdului, un scriitor suprarealist care-mi plăcea, Urmuz, el însuși îi datora mult lui Jarry.Pe scurt, literatura română nu m-a influențat cu adevarat". De fapt, îl rectific pe celebrul dramaturg, operă să este o continuare a avangardismului românesc interbelic care, la noi, avusese substanță și
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
Ea-i mărturisește că-l vede rareori în vis, dar e convinsă că nu i se arătă decât când vrea el". Și astfel Béguin descoperă o întreagă dramă a cuplului din care smulge uneori mărturii "incriminante": "Știu că nu-ți plac deloc visele" îi scrie Bettina poetului. Lucru foarte grav în condițiile în care criticul cercetează extrem de atent vocația visului la fiecare dintre poeți. Ultima parte a cărții îi cuprinde pe romanticii "săi" francezi: lângă Sénancour, Nerval și Hugo apar Proust
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
alegem pentru a prezenta aici extraordinarul document literar și uman, pornind de la care se poate scrie un poem, o nuvelă, un studiu psihologic, o exegeza... Fiindcă ne temem să nu dăm o nuanță prea emoțională (lui nu i-ar fi plăcut), ne rezumam la cîteva pasaje de interes strict literar. Întîi, părerea lui Ovidiu Cotrus despre Cercul literar de la Sibiu, dinăuntru: înainte de a fi o grupare literară, era o grupare prieteneasca: "La Sibiu, noi nu eram un cerc literar cu statute
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
nu-i strâng mâna și de ce sunt atât de speriat, eu nu-mi scoteam mâinile din buzunare și-i zâmbeam tâmp, roșu până în vârful urechilor." Alteori, subiectul este livresc, inactual. Că și lui Mircea Horia Simionescu, lui Costache Olăreanu îi place să răsfoiască - sau să-și imagineze că răsfoiește - cărți și reviste din alte epoci. El povestește la un moment dat ce a găsit în câteva numere ale unei vechi reviste franțuzești, L'Illustration: "...un redactor răutăcios întocmea o listă de
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
în zonă erau de marinar și de aviator. Unul dintre copii, șeful de gașcă al acestora, a declarat că el și-ar dori cel mai mult „să fie o pâine, căci pâinii nu-i era niciodată foame și tuturor le plăcea pâinea”. Atât de cutremurătoare era foamea în rândul deportaților, încât cei mici l-au taxat pe Sașa drept trădător, pentru că, scrie Bednarski, „el spusese ceea ce noi ne străduiam să ascundem. Doar fiecare dintre noi se gândea tot timpul la pâine
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
îl revede, după ani de zile, pe Rick, și-a compus o expresie impasibila, cu atît mai mult cu cît habar n-avea pe cine iubește, de fapt-personajul; scenariul era, încă, în proces de rescriere!). Afli că lui Rossellini îi plăcea să zacă zile întregi, chiar săptămîni, în pat... Afli că divorțul miturilor a avut la rădăcina "divergențe artistice". Afli că, pe cînd fetiță avea șase anișori, tata a plecat de acasă, într-unul din voiajurile lui fabuloase, din care s-
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
care o să fac viitorul film! Nu, încep prin a defini ceea ce vreau sa spun și, doar după aceea, mă gîndesc la felul în care o voi spune. Conținutul și bugetul hotărăsc stilul filmului meu, si nu invers".(...) Artiștilor nu le plac, bănuiesc, definițiile, pentru că văd în ele un fel de a impune legi și reguli care sfîrșesc invariabil prin a-i încadra într-un spațiu precis, în care se simt prizonieri. Tata ne povestea de Comenius, care prin 1670, se plîngea
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Cenean, Constantin Ciubotariu,Vittorio Holtier, Doina Levinta, Mihai Mădescu, Lia Mantoc, Maria Miu, Viorica Petrovici, Irina Solomon, Carmen și Gheorghe Rasovski. Artiști din generații diferite, dar indiscutabil numele cele mai importante ale scenografiei românești de astăzi. Dré Darden a fost plăcut impresionat de unitatea spațiului prezentat de români, de faptul că întreaga expoziție este organizată că o încăpere, o încăpere în care pătrunzi și din care, ieșind, păstrezi nu imagini fragmentare ci...o stare. O emoție. Că la teatru! Costumele Doinei
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]