3,039 matches
-
strategiei propuse Ce activități trebuie desfășurate? Cine va coordona aceste activități? Cine va fi implicat? Ce strategii vor fi utilizate? 1. Analiza informațiilor cuprinse în PRAI, Director Toate cadrele didactice Metodă analizei, 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 79 PLAI și alte surse referitoare la evoluția pieței muncii metodă sintezei; strategia comunicării informale 2. Realizarea graficului întâlnirilor în vederea promovării ofertei educaționale a școlii în cadrul “Zilelor ofertei educaționale” ( vezi anexă 4) Director Toate cadrele didactice Problematizarea; Proiec tarea și realizarea pliantelor
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
trei anexe și unsprezece fotografii. Prima secțiune se constituie într-un „Argument” în care sunt precizate premisele teoretice ale studiului, motivele pentru care o astfel de cercetare se impune, precum și structura cărții. A doua secțiune, intitulată „Pe-un picior de plai...”, punctează coordonatele geografice și istorice ale celor două sate: Nucșoara este un sat de munte, destul de izolat din cauza terenului accidentat, cu un trecut bogat în evenimente, în schimb Scorniceștiul este - așa cum spun și autori - „o ficțiune”, fiind creat ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limitrofe: Negreni, Mărgineni, Mogoșești și Scornicești. Imaginea care ni se transmite despre Nucșoara și Scornicești este departe de a semăna cu imaginea bucolică pe care ne-am obișnuit să o avem despre satul românesc, titlul secțiunii, „Pe-un picior de plai...”, fiind mai degrabă rezultatul ironiei decât al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse între trei și șase, în care sunt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante în procesul de aservire de către puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fi construit fabrică de sticlă, ale cărei urme se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Foarte posibil. *Sitar: un fel de chitară clasică mai sofisticată și mai greu accesibilă, tipic indiană, produce sunete de o rezonanță deosebită. Varanasiul este locul lui, al sitarului. *Poi: articol de jonglerie cu care am învățat să mă joc la Plai și la care am lucrat intens pe plajele din Goa. Povestea cu poi-urile se continuă și acum prin parcuri. Atenție la jongleriile cu foc. S-ar putea ca cineva să vă prăjească inima cu ele. *Charlie: trăiește în Budapesta, hoinărește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
după 1989? Mihai-Răzvan Ungureanu: Presupun că înainte de 1989. Robert Turcescu: Cu ce ocazie? Mihai-Răzvan Ungureanu: Asta chiar nu mai știu. Robert Turcescu: Bila albă o primiți dacă spuneți că înainte de 1989. Dar am să vă citesc un articol din revista Plai cu Boi din primul număr, de prin anul 2000, atunci când erați încă secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Se spune că înainte de 1989 ați prins spațiu în cele două ore de emisiune a Televiziunii Naționale și ați ținut un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Mircea Mihăieș Una din cele mai antipatice categorii umane de pe plaiurile moldo-ugro-vlahice este aceea a "românului care se bagă în seamă". Am auzit expresia, copil fiind - ea-i desemna pe indivizii buni de gură, dar incapabili de vreun gest de Doamne-ajută: "Tu vorbești serios, ori vrei numai să te bagi în
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
Un basm cu munți de aur ce pururi se'mpung Păzind palat de zâne în asfințit de țară. Primăvară Livezi în floare, cucul, munți ninși, alt cuc, departe. Trec stoluri de balade, dumineci, prin cătun, Adună, fete, hora, încinsă'n plai străbun Și'nalță'n lume, cântec, de dincolo de moarte. Sfârșit de iarnă Cocorii țipă. Gheața din suflet mi se sparge. Pornesc spre țări de basme și leneșă visare; Tărâm de amintire mă cheamă la catarge Și-mi flutură crengi albe
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
esteții de la Sibiu» pledau pentru o critică estetică ce descindea din Maiorescu via Lovinescu. Supremația esteticului, într-o ierarhie axiologică cerchistă, era manifestă. Bătălia Manifestului se dădea întru apărarea autonomiei artei împotriva unei arte înfeudate politicului, socialului, moralei. «Pășuniștii», apologeții «plaiurilor străbune», militanții naționalismului extremist, ai «războiului sfânt», ca și, ceva mai târziu, militanții comunismului, toți cei ce se vor situa pe «o poziție ferm angajată pentru impunerea ideologiei marxiste», combătând «de pe pozițiile clasei muncitoare...», nu puteau fi decât adversarii cerchiștilor
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
supraviețuire biologică a României rapida transformare a țării într-un fel de colonie de muncă a vreunei mari puteri economice, am fost, firește, taxat de trădător de neam și vândut străinătății dușmănoase ce complotează neobosit împotriva zveltului nostru "picior de plai". Vorbeam de "colonizare" în sensul în care, de pildă, Statele Unite sunt o colonie a cui vrei și nu vrei: de la japonezi la chinezi, de la europeni la australieni. E suficient să străbați la pas Manhattanul pentru a-ți da seama că
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
Cronicar Pagini bourii Cronicarul, om normal, e curios și îi place să se distreze. De aceea a dat 24.500 de lei pe revista lu'Dinescu, PLAI CU BOI, anuununumăruunu Și nu i-a părut rău, fiindcă a citit toate cele 96 de pagini (pe unele mai repede, că erau poze) și a rîs destul. A așteptat să treacă efectul endorfinelor și cînd gura i-a revenit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
mele, cu un subiect drag tuturor prozatorilor și psihanaliștilor, descoperirea sexualității în copilărie, tratat sensibil, fără umor, încît ai putea să te întrebi ce caută într-o revistă satirică, dacă n-ai vedea că, alături de politică, cealaltă cultură intensivă de pe Plai e sexul. Autori (anonimi cei mai mulți) altoiesc adesea cele două subiecte (cu rezultate mai mult sau mai puțin hazoase). Anonimi, dar care pot fi recunoscuți după stil. De exemplu, nu-i greu de ghicit cine i-a luat lungul și interesantul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
cei mai mulți) altoiesc adesea cele două subiecte (cu rezultate mai mult sau mai puțin hazoase). Anonimi, dar care pot fi recunoscuți după stil. De exemplu, nu-i greu de ghicit cine i-a luat lungul și interesantul interviu lui Theodor Stolojan (Plaiul cu boi e clar și o revistă de campanie pentru acest candidat) sau cine l-a mutat aici din Cațavencu pe Nelu Santinelu, căprar la Cotroceni (am apreciat naturalețea cu care autorul intră în pielea unui răcan). * De asemenea, iubitorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
de azi, George Arion. Luând cu japca o marcă de prestigiu, Păunescu a urmărit, desigur, să tragă foloase materiale cât mai mari. Până și formula atributivă „șaț lui Păunescu” e un plagiat după mult mai cunoscuta „revistă șaț lu’ Dinescu”, Plai cu boi. Ceea ce e, orișicâtuși, neașteptat din partea unui individ ce-a dovedit că avea imaginație chiar și atunci când îl pupa în dos pe Ceaușescu. Evident că ciolanul e prea gustos pentru ca Păunescul să-i dea drumul. Să protesteze Clubul Român
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
a zis el și apoi m-au culcat. Somnul din seara aceea a fost unul pro fund, adânc. În visurile mele, eu, cu Iva și Iba, pluteam În Înaltul cerurilor și doar din când În când mai coboram deasupra unor plaiuri verzi. Atât de verzi... - va urma - Târgu-Jiu, 2008
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
PE PLAIUL NISPORENILOR RĂSUNĂ CLOPOTELE ÎNFRĂȚIRII Ne știm de multă vreme. Sunt peste 10 ani de când filiala "Ginta Latină" din Sângeorz-Băi s a înfrățit cu filiala din orașul Nisporeni, din fostul județ Lăpușna. An de an, năsăudenii vin pentru câteva zile în
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
prilejuit unor scriitori și critici literari să se documenteze la fața locului despre un fenomen demografic și etnic de mare însemnătate pentru afirmarea românilor din diasporă. Ionuț țene menționează în "Curierul", revista primăriei municipiului Cluj-Napoca, că în anul 1907 pe plaiuri americane erau 76 de ciobani români, pentru ca în 1913 cifra lor să ajungă la 800. Contribuția financiară a emigrației pentru cei rămași acasă se ridica la 30 milioane coroane. Ei cumpărau pământ în Ardeal, întărind astfel baza materială a românilor
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
motive, miteme tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul, candela ș.a.) și istorice (Prutul, "țara cea Basarabă", Putna, Ștefan cel Mare, Podul de Flori etc.), este de aceea inconfundabil, purtând marca Vieru. Un poem de tinerețe - Cu sângele, cu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Iată o mostră din recenzia la cartea pentru copii Colivia cu păsări de Nicolae Dragoș: "Trăindu-si copilăria și adolescență pe meleagurile de vis al Gorjului, poetul are cunoștințe în detaliu privind multitudinea păsărilor ce trăiesc permanent sau sezonier pe plaiurile noastre. Fiind enumerate și descrise artistic, cu detalii și nuanțe picturale, slobozind și o abundență de epitete, metafore și comparații, una mai cuprinzătoare și mai fascinantă că altă, cele șaizeci și cinci de poeme, cu denumiri de păsări, statuează un mirific colț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
Viteazul, nr. 28 țel. 092586403 0947 SC PROF-CONSULT SRL Găești, str. 13 Decembrie bl. 49 sc. B ap. 12 țel. 712105 Partea a V-a 20531 ANCUȚA CRISTINA Pucioasa, Aleea Ardealului nr. 41 15357 ANDREI PAUL (n. 1927) Moreni, Str. Plaiului nr. 1 țel. 666116 1877 ANDRONIC CORNELIU TRAIAN (n. 1955) Târgoviște, Bd. Independenței, bl. 2, sc. B, ap. 3 țel. 092637638 1721 ANTONESCU AURELIA (n. 1953) Târgoviște, Bd. Independenței, bl. H12IPJ, ap. 9 țel. 615052 092700926 20532 BADAU FLOAREA Pucioasa
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
n. 1964) Piatră Neamț, Str. Independenței nr. 4 bl. G4 sc. D ap. 64 țel. 231379 11565 TĂTAR PUICA VERONICA (n. 1964) Com. Cordun, Str. Vasile Alecsandri, nr. 62 țel. 748159 10983 TĂTARU SOFIA (n. 1940) Piatră Neamț, Str. Aleea Plaiului nr. 7 bl. A3, ap. 10 țel. 631957 17098 TEOFANESCU RODICA ANTONELA (n. 1958) Piatră Neamț, str. Sucedava bl. 40 sc. A ap. 5 țel. 730891 11567 TOMA CECILIA (n. 1950) Piatră Neamț, Str. dr. Iacomi, nr. 5, bl. H12
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 728075 5309 STAFIE C. IOAN (n. 1933) Piatră Neamț, Aleea Baladei nr. 17 țel. 213864 5565 STĂNESCU MARIA (n. 1952) Român, Str. Ștefan Cel Mare bl. 1, ap. 22 țel. 731943 5573 STOLNICEANU MARIA (n. 1946) Piatră Neamț, Aleea Plaiului bl. 18, ap. 9 țel. 626266 5578 TĂNASE LUMINIȚA (n. 1956) Piatră Neamț, Str. Maratei nr. 8, bl. S7, sc. B, ap. 36 țel. 228225 12690 TODARCA MĂRICICA (n. 1953) Piatră Neamț, Str. Ana Ipătescu nr. 7, bl. A8, ap.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
40, sc. C, et. 2, ap. 64 sector 1 țel. 2227168 5812 PÂNĂ ADRIAN (n. 1949) Bd. Mihai Bravu nr. 1 bl. ALMO2, sc. A, et. 14, ap. 27 sector 2 țel. 092315528 15179 PÂNĂ I. MIRCEA (n. 1937) Str. Plaiul Muntelui nr. 38 sector 1 țel. 094831813 10814 PÂNĂ OTILIA ELENĂ MARIA (n. 1949) Str. Prevederii nr. 23 bl. G16, sc. D. et. 7, ap. 137 sector 3 țel. 3206964 10816 PANCIU CAMELIA (n. 1962) Str. Liviu Rebreanu nr. 18
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]