38,301 matches
-
francezi de la Constantinopol, dintre anii 1729-1751). O altă parte, moștenită de Constantin Mavrocordat (recunoscut ca protector al artiștilor), a fost păstrată tot la Mănăstirea Văcărești, la ea adăugându-se colecția ginerelui lui Nicolae Mavrocordat, Ioan Scarlat. Cert este că, după plecarea în exil, la Constantinopol, o parte din colecția Bibliotecii domnești de la Văcărești a fost luată de Mitropolie, o altă parte de Biblioteca Colegiului Sf. Sava (viitoarea bibliotecă națională) și apoi de Biblioteca Academiei, iar o alta de Biblioteca Școlii Centrale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
WLN vând notițe în vederea realizării conversiei. 7. Cumpărarea datelor bibliografice pe CD-ROM. În 1985, la Congresul Asociației Bibliotecarilor din America au fost prezentate 4 discuri cuprinzând circa 3 milioane de notițe bibliografice. 8. Statistica împrumuturilor, poate constitui un punct de plecare în alcătuirea unui plan de reconversie, în funcție de documentele cele mai solicitate, pentru a facilita împrumutul informatizat. Transformarea tehnologică a pieței de notițe are consecințe multiple: Ø scăderea costului notiței bibliografice Ø simplificarea transferului de notițe Ø datele științifice nu mai
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
iar ei vor prospera Împreună cu larvarele lor odrasle. De-aș fi avut măcar un lagăr, aș fi putut plăti cu aceeași monedă! Cred cu tărie, până În ultima clipă, că toate socotelile trebuiesc făcute aici, În această existență. De-aș putea!? Plecarea spre neant ar fi Însoțită de o bucurie tacită. La naiba cu toți! Neputința este cea care te scoate din minți, adeseori. Pe mine, mama m-a iubit cel mai mult! Am apărut Într-un moment nepotrivit. Acum o Înțeleg
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În fiecare bărbat). Am hotărât să mă Înscriu la facultate. După două Încercări, am reușit să devin studentă la I.A.N.B., București. Am lăsat băiatul În grija părinților mei. Partenerul meu de viață n-a fost de acord cu plecarea mea la facultate și a urmat divorțul. Am fost destul de dezorientată, neștiind Încotro să-mi Îndrept pașii. După absolvirea facultății am primit repartiție la Tulcea. Minunat oraș, văzut pentru prima dată și, mai ales, cu Dunărea lângă casă... Directorul meu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai delicată, a fost somnul care m-a ocolit, stând de veghe Întreaga noapte, iar gândurile au făcut ocolul pământului... de mai multe ori. În ziua plecării nu eram În stare să țin ochii deschiși. O greutate ca de plumb părea că atârnă de fruntea mea. Am ajuns la gară destul de devreme. Mai aveam de așteptat cel puțin o oră. A Început să ningă și să bată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nostru pe-a Îngrijoratul. Ai grijă de aceste două fete până vine directorul. Să nu le slăbești din ochi. Le-am găsit pe stradă, când Încă nu se lumina de ziuă. Am să mă Întorc după ora 8.00. După plecarea milițianului, ne-a luat În primire distinsul portar, cu cele opt clase absolvite, cu vocabularul buruienos, de mahala. Ce căutați pe stradă În toiul nopții, bagaboantelor? Ați crescut puțin și gata, alergați după golani! Părinții voștri vă știu bine merci
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vor transforma Într-o cascadă, pe cât de Încântătoare, pe atât de nemiloasă. Ruptura de București, de colegii de facultate, de tot ce-a fot mai frumos În viața mea se terminase. Am plecat la gară. Mai aveam două-trei ore până la plecarea trenului. Vis-a-vis de gară, se afla parcul Ciuperca, mai degrabă un lac Înconjurat de stuf (În unele zone),de formă circulară, având o bandă lată, asfaltată pe unde se putea circula cu mașina. În capătul opus se afla un restaurant
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Am deschis cu o singură mână, În cealaltă având un corp contondent (asuns la spate). În ușă, se afla chiar el, Împreună cu doi colegi: directorul A. și șeful hotelui D. A glumit cât a putut pe seama locuinței mele, dar la plecare a spus: “Voi face tot posibilul să te scot de aici, Împotriva tuturor legilor lui D-zeu”. După câteva luni, am intrat În posesia unei garsoniere, prima care s-a vândut În oraș, unde urma să l aduc și pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o zi de septembrie, 1999, pleca spre necunoscut și unica ființă care făcea parte din mine, din viața mea. Am uitat un amănunt: divorțasem În primul an de facultate, după patru ani de căsnicie, el (partenerul) nefiind de acord cu plecarea mea la studii. Am rupt definitiv legătura cu cel care mi a fost soț. Fiul meu pleca.Mi se părea că nu este real, că totul e doar o gumă. Durerea care Îmi ardea sufletul, flăcările acoperind și ultimul strop
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
am găsit un număr de telefon. Mi s-a spus că nu există nici un loc liber, totul este ocupat până la sfârșitul lunii În curs. Am fost foarte dezamăgită. Comunicam cu un prieten pe această temă, ținându-l la curent cu plecarea mea. Nu fi atât de disperată! poate găsim altceva, mai aproape de Iași. Era o idee bună. De ce nu? Am Început din nou căutările. Mai Întâi am găsit două mănăstiri de călugări. Nici să nu te gândești! nu vreau să-i
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Mă străduiam, Îmi impuneam, dar ridicolul Îmi tot dădea târcoale. „Of! Grea caznă!” Îmi spuneam În gând. Și până la urmă... ducă-se cu Domnu!, de ce trebuie să mă frământ eu atât de mult?! Cum dormisem foarte puțin În noaptea dinaintea plecării, oboseala Începuse să-și spună cuvântul. Am venit În cameră, unde era răcoare și bine și am tras un pui de somn. Trebuie neapărat să precizez că lăcașul este Înconjurat de o parte și de alta a aleii despărțitoare de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
firul de nisip care a visat să devină pasăre cu aripi atât de mari și larg deschise... Încât să acopere tot cerul. Iată nimicnicia! Iată... N-am Încotro și trebuie să revin la realitatea În care am fost aruncată. Înainte de plecare, au apărut doi tineri, fată și băiat, care Îl căutau pe „prea-sfințitul” pentru a le binecuvânta mașina abia cumpărată. I-am rugat să-mi facă câteva poze În veranda cu mușcate a lăcașului, unde am fost cazată. Au ieșit niște
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
zilele, doar când își vedea nepoata, în ochii ei apărea o sclipire care le dădea puțină viață. Toamna, eu și Natașa am mers în clasa întâi. În primăvară, mama Natașei hotărâse să plece pentru totdeauna din sat, la părinții ei. Plecarea lor definitivă din Moldova fusese ca o operație vie, fără anestezie, direct în sufletul răvășit de durere al bunicăi Dosia. Se spune că aceste clipe sunt clipe de întâlnire cu Dumnezeu. Atunci, când prin vene îți curge durerea, înveți Adevărul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
îmi zise tata, să nu rămânem mulți ani, să facem ce facem și să revenim acasă. Apoi, desigur, îmi amintise ca să nu uităm de Dumnezeu și de credința noastră, oriunde ne vom afla. Nu știa nimeni dintre noi atunci că plecarea noastră va fi de lungă durată și că pe mama nu o vom mai vedea niciodată. Peste patru luni de la plecare, mama, la vârsta de optzeci de ani, plecase la Domnul. Nu am fost la înmormântare din cauza actelor, care încă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu uităm de Dumnezeu și de credința noastră, oriunde ne vom afla. Nu știa nimeni dintre noi atunci că plecarea noastră va fi de lungă durată și că pe mama nu o vom mai vedea niciodată. Peste patru luni de la plecare, mama, la vârsta de optzeci de ani, plecase la Domnul. Nu am fost la înmormântare din cauza actelor, care încă nu erau ieșite. Niciodată nu mă gândisem că ar putea să se întâmple acest lucru, anume în acea perioadă de timp
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
posibilitate de a putea pleca era să solicit permis de reîntoarcere, dar și acesta nu-l puteam solicita decât luni, a doua zi. Apoi, mai era nevoie de încă o zi pentru a aștepta să se facă... Toate erau împotriva plecării. Îmi amintesc, că încercasem un gând de supărare pe Dumnezeu. El, care știa cât de mult îl iubeam pe tatăl meu, ar fi putut aranja lucrurile în alt mod. N-o petrecusem pe mama în ultimul ei drum și, acum
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
muncă în străinătate. Doar așa, ziceau ei, vom putea face rost de bani pentru o locuință și pentru cele de trebuință. Propunerea lor ne plăcu, o găsisem bună și fusesem de acord cu ei. Ne hotărâsem și începusem pregătirea de plecare. Eram plini de încredere că vom reuși, fiind tineri și sănătoși. Totul era înainte, aveam timp pentru toate. Veni ziua plecării. Eu și prietena mea, am făcut o înțelegere: să nu naștem copiii, până nu ne cumpărăm locuință în țară
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Propunerea lor ne plăcu, o găsisem bună și fusesem de acord cu ei. Ne hotărâsem și începusem pregătirea de plecare. Eram plini de încredere că vom reuși, fiind tineri și sănătoși. Totul era înainte, aveam timp pentru toate. Veni ziua plecării. Eu și prietena mea, am făcut o înțelegere: să nu naștem copiii, până nu ne cumpărăm locuință în țară. Aici, nu ne aștepta nimeni. A fost greu să ne aranjăm la muncă, nu găseam nimic stabil. Din ceea ce făceam, ne
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și gata. Într-o iarnă, ni se termină făina, moara din satul nostru nu lucra și, pentru a face făină, taică-tu plecase cu alți oameni din sat tocmai la Cărbuna, numai acolo era moară și se putea măcina. După plecarea lor, spre seară, se schimbase brusc timpul. Venise un vânt puternic și ninsese toată noaptea. Se adunase atâta zăpadă, că nu puteai ieși din casă. Dimineața, frații tăi făcuseră cărări, ca să poată aduce cele de trebuință în casă. Afară, era
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sfătuise cu doi prieteni de ai lui, care urmau să se ducă la părinții fetei pentru a se înțelege. Așa au și făcut. Gospodarii îi primiră și îi ospătară și, după ce mai sfătuiră ei bine, tatăl fetei le zise la plecare, ca să-i transmită mirelui, că-l vor aștepta să vină peste două zile. Era iarnă, frig și multă zăpadă. Curent electric la sate nu era. Se întuneca devreme, așa cum este iarna. În ziua cu pricina, mirele își pregăti devreme calul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mirelui, că-l vor aștepta să vină peste două zile. Era iarnă, frig și multă zăpadă. Curent electric la sate nu era. Se întuneca devreme, așa cum este iarna. În ziua cu pricina, mirele își pregăti devreme calul și sania pentru plecare, apoi se îngriji bine și el și, spre seară, porni la drum, în căutarea aceleia care urma să-i fie iubita sa soție, pentru tot restul vieții. Părinții fetei îl primiră foarte bucuroși, îl invitară în casă, unde gospodina umpluse
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
moș Ion o ceru pe Ileana de la părinți și repede făcură înțelegerea. Mai târziu, mama și cu fetele se retraseră în altă odaie, pentru a-și lua rămas bun de la mireasă și pentru a o ajuta să se pregătească de plecare. Tatăl fetei și mirele rămaseră singuri. Cel mai mare îl învăța pe cel mai tânăr multe despre viață, îl sfătuia așa cum își sfătuie orice părinte bun copilul său când e gata să pornească pe drumul vieții, dar avea și grijă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pleca în străinătate. Maria înțelegea că problemele și lipsurile din familie o obligau să facă acest pas. Se gândea să plece pentru doi-trei ani, să câștige ceva și să se întoarcă acasă. Nu a durat mult timp pregătirea și organizarea plecării. Peste două luni, era deja aranjată la muncă în Italia. Avea grijă de o bătrânică. Nu se plângea de nimic. Se descurca bine și toți membrii familiei, în care muncea, erau mulțumiți de ea și au îndrăgit-o foarte repede
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a hotărât că cel mai bine ar fi ca Maria să se întoarcă acasă la copii și să plece el pentru a câștiga. Cunoștea cât de mult s-ar fi bucurat ea de această hotărâre și a început să pregătească plecarea, fără ca ea să știe ceva. Nu era sigur că se va rezolva cu viza și a decis să-i spună numai în momentul când totul va fi gata. Domnul a binevoit ca gândul și intenția lui să se împlinească. În
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lungi ca de obicei. Valentina a asimilat ușor și repede funcțiile ei, era mulțumită și păreau să fie mulțumiți și ceilalți. Acum, Maria știa că lasă gânduri bune în urma ei. Valiza era deja gata, era stabilită și ziua cu ora plecării. S-a asigurat să fie totul în regulă, să cumpere pentru fiecare câte un cadou pentru a-i putea bucura. A sosit ziua plecării. În drum spre țară, a trăit mari emoții, își imagina chipurile copilașilor și bucuria reîntâlnirii cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]