2,467 matches
-
național al țărilor democratice, mai ales din momentul în care, în 1939, războiul începe. Pe parcursul acestuia, tot mai multe secțiuni ale dreptei, ca și numeroși transfugi ai stîngii ce se refugiaseră în spatele protecției germane pentru a-și satisface ura față de pluralismul liberal și de regimul parlamentar se vor vedea obligați să-și renege naționalismul xenofob devenind colaboraționiști. Această renegare va permite adversarilor lor, proveniți din stînga comunistă sau antifascistă, dar și dreptei conservatoare, să monopolizeze dra-pelul național abandonat, în numele unui patriotism
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Duda, Nationalismus, Nationalität, Nation: der Fall Albanien, München, 1991. 19 Dusan T. Batakovic, Yougoslavie, Nations, Religions, Idéologies, Paris, 1994. 20 Nationalitäten und Identitäten în Ostmitteleuropa - Festschrift, hgg. von Walter Lukan und Arnold Suppan, Böhlau Verlag, 1995. 21 From Stalinism to pluralism. A documentary history of Eastern Europe since 1945, ed. by Gales Stokes, Oxford University Press, 1996. 22 Alexandru Duțu, Comptes rendus, în RESEE, XXIV, 1996, 3-4, p.301-304. 23 From Stalinism to pluralism..., vol. cit. 24 Dan Oprescu, Naționalism și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Böhlau Verlag, 1995. 21 From Stalinism to pluralism. A documentary history of Eastern Europe since 1945, ed. by Gales Stokes, Oxford University Press, 1996. 22 Alexandru Duțu, Comptes rendus, în RESEE, XXIV, 1996, 3-4, p.301-304. 23 From Stalinism to pluralism..., vol. cit. 24 Dan Oprescu, Naționalism și anti-patriotism, în Meridian, I, 4, 1991, p.8. 25 Ibidem, p.10. 26 Michael Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
391 Y.-C. Zarka, "Aux fondements de la politique moderne", Le Débat (72), noiembrie-decembrie 1992, p.233. 392 G. Popper, op. cit., p.184. 393 Y. Leibowitz, Peuple, Terre, Etat, Paris, Plon, 1995, p.71. 394 J-P. Bled, "Austro-Ungaria: un model de pluralism na-țional?" în A. Liebich, A. Reszler (sub îndrumarea), L'Europe centrale et ses minorités, Genève-Paris, PUF, 1993, p.28. 395 Această măsură este asemănătoare cu cele care, mai tîrziu, vor privilegia olandeza în Belgia, franceza la Québec și, foarte recent
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și nu au ținut seama de numeroasele informații, sesizări și propuneri făcute de organizațiile inferioare de partid. Succesiunea extrem de rapidă a evenimentelor este similară cu cea din RDG, demonstrînd că singura cale de depășire a actualei crize o constituie instaurarea pluralismului politic, ca modalitate de depășire a polarizării sociale și restabilirii echilibrului În societate” (p. 337). Dacă schimbările din Cehoslovacia au fost, Într-adevăr, deosebit de rapide, conducerea comunistă de la Praga accepta mai greu decît cea de la Berlin abandonarea propagandei: În plină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător că un număr de tineri intră În breaslă cu o deplină deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
carte de istorie. Traseul Convenției Democratice (uluitoare Incrementa atque decrementa, de la Încasarea loviturilor date de mineri În 1990 pînă la preluarea puterii și, apoi, dispariția de pe scena politică) este urmărit pas cu pas, Începînd cu actul care a permis instaurarea pluralismului politic În România (decretul-lege al CFSN privind Înregistrarea și funcționarea partidelor politice din 31 decembrie 1989) și Încheind cu alegerile din 2000. Cu o componență În permanentă schimbare, Convenția a fost, potrivit autorilor, mereu aceeași, cu o identitate aparte, construită
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care Înclină, aparținînd tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice Înseși. Alături de partide, Într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice Înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice În interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita democrațiile occidentale, consensul sau lipsa consensului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și semnatari în revistă: Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Constantin Noica (alături de un Tudor Vianu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian sau Șerban Cioculescu). O lectură degajată de prejudecăți constată, de altfel, grija ca publicația să se prezinte nedependentă ideologic, deschisă pluralismului de păreri, ambiționând o „sinteză nouă și exemplară”. În deschiderea primului număr este așezat, dobândind implicit conotație programatică, editorialul lui Petru Comarnescu, Dezacordul dintre adevărurile spirituale și fenomenele prezentului, o profesiune de credință patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o concentrare de putere și de măsuri coercitive, iar societatea civilă era formată dintr-un pluralism de idei133 și de grupuri sociale, de alegeri libere și de drepturi civile garantate prin legi. Într-un profund contrast cu ceea ce este azi un stat politic, această concentrare de instituții nu avea o pondere excesivă în viețiile private ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cât prin intermediul practicilor discriminante, arbitrare. Cercurile închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată pe pluralism de opinie și pe democratizare civică. Ecclesiocrații, Simbolurile culturale, seriile de guru, câinii pavlovieni de prin universități nu au nimic în comun cu ideea de democrație. Toate acestea nu ne arată decât "o spargere" a principiului reprezentării în lideri mari
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Era legiferat astfel, "principiul monarhiei active". După ce a fost votată, printr-un plebiscit, caracterizat de Radu Rosetti, drept "o vastă farsă"877, Constituția a fost promulgată, în ziua de 27 februarie. Se instaura astfel un regim politic caracterizat de "un pluralism politic limitat, [...] fără o ideologie închegată și bine definită, [...] fără o mobilizare politică intensivă sau extensivă, în cadrul căreia un lider (sau în mod incidental un mic grup) exercită puterea în cadrul unor limite insuficient definite"878. Atitudinea PNL față de modificările aduse
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trecut-prezent-viitor, în supremația bărbatului, în legislația centrată pe binele comun, pe eficiență. Omul postmodern, în schimb, nu mai este interesat de trecut, ci doar de prezent, cu accentul pus pe sentiment. Prin refuzul autorității și interesul față de muncă prevalează permisivismul. Pluralismul modalităților de a concepe viața și societatea a condus la relativismul valorilor umane. De asemenea, prin accentuarea exagerată a „vârstei tinere”, s-au lăsat în umbră vârsta adultă și cea a bătrâneții. Individualismul hedonist pune în relief primatul subiectului care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
democrație: 1. Controlul oficialilor aleși asupra armatei și poliției 2. Convingeri democratice și o cultură politică democratică 3. Inexistența unui control străin puternic, ostil democrației Condiții favorabile pentru democrație: 4. O economie de piață modernă și o societate modernă 5. Pluralism subcultural slab INTERVENȚIA STRĂINĂ E puțin probabil să se dezvolte instituțiile democratice într-o țară supusă intervențiilor din partea unei țări ostile guvernului său democratic. Această condiție este uneori suficientă pentru a justifica nereușita instituțiilor democratice de a se menține și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
atît de amenințător pentru stabilitatea democrației olandeze, încît după 1917 s-a dezvoltat un sistem "consociațional" în care toate cele patru grupuri erau reprezentate în cabinet, iar pentru decizii se cerea consimțămîntul tuturor. (Vezi Arend Lijphart, The Politics of Accommodation: Pluralism and Democracy in Netherlands [Berkeley: University of California Press, 1968]). În paranteză fie spus, soluția olandeză a conflictului pe marginea școlilor avea rolul de a oferi suport de stat școlilor separate din fiecare dintre cele patru "coloane". Cînd intensitatea diferențelor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
electorală. Dacă promisiunile erau fără acoperire, demagogice, cu atât mai rău, înseamnă că nu a fost excesiv de diferită de celelalte! Din păcate, atât am fost noi în stare să producem ca și clasă poli-tică în acești ani de regăsire a pluralismului și democrației. Însă, ar fi absurd să condamn numai clasa politică, aceasta nu a sosit din lună, nici nu a fost parașutată de chinezi, e dintre noi și pentru noi, deci este pe deplin reprezentativă! E mai mult de făcut
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
astfel încât au putut începe în condiții ceva mai curate noua lume. Ca să nu mai spun că, în cele mai multe dintre ele, societatea civilă începuse să se structureze cu ani, chiar decenii înainte de prăbușirea comunismului, astfel că au avut acces la un pluralism real de la bun început. Iar asta a făcut posibilă și trecerea pe tușă a falșilor intelectuali și intrarea în scenă a altora, ținuți în umbră de regimul comunist, revenirea în țările lor a celor surghiuniți etc. Iar la noi, alde
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a doua a listei, ai nume de persoane care fie n-au candidat vreodată la vreo funcție politică, cum sunt Doina Cornea, Dan Petrescu, Dorin Tudoran, fie nume de persoane care au candidat în 1990, ca independenți, în entuziasmul redescoperirii pluralismului. De altfel, cei care au făcut acest lucru în 1990, dacă ar fi candidat pe listele partidelor istorice, ar fi fost în primul Parlament ales, în mai 1990. Iar acel Parlament, în ciuda disproporției în favoarea FSN, care avea cam 2/3
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la Cotroceni. Prin ce diferă tinerii din politica românească de văcăroi, meleșcani, stolojani, marinari opriți în portul politichiei? Eu nu văd decât simple diferențe de vârstă, nu de viziune politică. Până la urmă, singura diferență față de peceristouteci știi de pe vremuri este pluralismul. Avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! Dorin Popa: Îmi amintesc, da, că la alegerile din mai 1990 au candidat, pe aceeași listă de independenți
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
văcăroi, meleșcani, stolojani, marinari opriți în portul politichiei etc.? Eu nu văd decât simple diferențe de vârstă, nu de viziune politică, nici nu zăresc vreo urmă de preocupare pentru binele public. Până la urmă, singura diferență față de peceristo-uteciștii de pe vremuri este pluralismul, deci se mai învârt între ei pe la guvernare și avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! Dorin Popa: Mircea Cărtărescu a câștigat finala "Zece pentru
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
17, cu excepția notabilă, deja amintită, a televiziunii publice. La care, pe deasupra, nu se observă dependența strictă de putere de până acum vreo doi ani. Salutar e faptul că patronatul fiind destul de diferit, iar o parte internațional, se păstrează un anume pluralism mediatic, iar intervenția surselor alternative de pe Internet face presiune pentru păstrarea, măcar, a unei aparențe de obiectivitate. Mai îngrijorător decât eventualele dependențe mi se pare a fi profesionalismul redus al presei noastre și al media în general. Dacă trecem de la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ceva". / 136 Prin ce diferă tinerii din politica românească de văcăroi, meleșcani, stolojani, marinari opriți în portul politichiei? Eu nu văd decât simple diferențe de vârstă, nu de viziune politică. Până la urmă, singura diferență față de peceristouteci știi de pe vremuri este pluralismul. Avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! / 138 Capitolul III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media / 145 Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În Polonia și Ungaria a început în 1989 un proces de negociere între forțele de opoziție și partidele politice comuniste în vederea introducerii pluralismului politic; în Bulgaria și Germania de Est înlăturarea liderilor comuniști s- a făcut prin lupte de stradă. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Regimul autoritar al regelui Carol al II- lea a desființat pluralismul politic; partidele politice au fost înlocuite cu alcătuiri inconsistente cum ar fi Partidul Național Creștin. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
deși obișnuiți cu exigența studierii tradițiilor religioase sub egida riguroasă a metodei istorico-critice, se apropie totuși de această metodă și o folosesc În cadrul unui amplu spectru de opțiuni personale, religioase și ideologice. Este cunoscut riscul pe care Îl implică acest pluralism În asemenea Întreprinderi, de altfel indispensabil ca antidot eficace Împotriva oricărei forme de confesionalism și garanție sigură a libertății cercetării, risc ce apare și În posibilitatea ca cititorul să se găsească În fața unei mari cacofonii interpretative, cu modalități contrastante și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]