2,445 matches
-
de 13 mm în care se pot introduce plăci de zahăr sau turte de hrană. Pe una din laturi rama podișorului are un mic urdiniș prin care se elimină iarna vaporii de apă. ● Podișorul separator are o construcție asemănătoare cu podișorul propriu-zis, deosebirea constând în faptul că tăblia are grosimea de 10 mm și în centru are o fereastră dreptunghiulară acoperită cu plasă de sârmă. Rama are pe trei laturi câte două urdinișe pe o parte și pe alta acoperite cu
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
10 mm și în centru are o fereastră dreptunghiulară acoperită cu plasă de sârmă. Rama are pe trei laturi câte două urdinișe pe o parte și pe alta acoperite cu câte o bucățică de lemn în formă de pană. Acest podișor se folosește în cazul adăpostirii în același stup a două familii de albine sau a unei familii de bază și a unei familii ajutătoare. ● Rama de ventilație asigură în timpul transportului o aerisire suficientă pentru familia de albine și în același
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
acoperite cu tablă galvanizată, îndoită pe părțile laterale pe o lățime de 20 mm. În interior capacul are montat patru șipci de sprijin între care este prevăzut un locaș pentru capătul tijelor și pentru piulițe fluture. Capacul se sprijină pe podișor lăsând un spațiu în care se pot așeza salteluțe, plăci de polistiren sau alte materiale izolante. Ramele sunt cadre de lemn în care se fixează fagurii artificiali din ceară de albine care sunt crescuți formând fagurii cuibului sau fagurii pentru
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
până se strâng bine elementele stupului. Deasupra se așază capacul în poziție normală. Reprezintă un adăpost pentru albine format dintr-o încăpere paralelipipedică în care ramele sunt așezate pe un singur rând. Părțile componente ale stupului sunt: corpul stupului, rama, podișorul, capacul, bara de fixare și echipamentul stupului. La acest tip de stup cuibul se formează central pe mai multe rame. Lateral în stânga și în dreapta sunt așezate ramele pentru depozitarea rezervelor de hrană. Mărimea cuibului și crearea spațiului pentru depozitarea recoltei
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
corpului sunt încheiați în falț iar fundul este fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe care se sprijină umărul ramelor și respectiv podișorul. ● Urdinișele de formă dreptunghiulară sunt situate pe peretele din față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
unei familii de bază și a uneia ajutătoare. Distanța dintre leațul de jos al ramei și fundul stupului este de 20 mm, distanța dintre rame și pereți este de 7,5 mm iar distanța dintre leațul superios al ramei și podișor este de 10 mm. ● Capacul este format din cadrul și tăblia superioară și este confecționat din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Tăblia are la exterior o învelitoare de tablă care protejează stupul de intemperii. Capacul se montează
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
are la exterior o învelitoare de tablă care protejează stupul de intemperii. Capacul se montează pe peretele din față al corpului cu două balamale. În părțile laterale ale capacului sunt două deschideri pentru aerisire acoperite cu plasă de sârmă. Între podișor și tăblia capacului este un spațiu de refugiu pentru albine în timpul transportului. ● Podișorul este format din șase scândurele cu dimensiunile de 484 x 130 x 10 mm care acoperă cuibul. În timpul transportului familiei, scândurile se strâng pachet și se fixează
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
se montează pe peretele din față al corpului cu două balamale. În părțile laterale ale capacului sunt două deschideri pentru aerisire acoperite cu plasă de sârmă. Între podișor și tăblia capacului este un spațiu de refugiu pentru albine în timpul transportului. ● Podișorul este format din șase scândurele cu dimensiunile de 484 x 130 x 10 mm care acoperă cuibul. În timpul transportului familiei, scândurile se strâng pachet și se fixează cu ajutorul barei de fixare. Ramele sunt cadre de lemn în care se fixează
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
care s-au păstrat în conacul Brâncoveanu și prin casele oamenilor. Candid Mușlea a făcut în istoricul bisericii Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului afirmația că Lecca a refăcut numeroase icoane și că „"tot opera acestuia ar fi și cele de pe podișor"”. Tot în 1848 a revenit de la Viena și Mișu Popp, cu care Constantin Lecca s-a împrietenit și pe care l-a îndrumat și protejat. Tradiția orală a brașovenilor, preluată de către Barbu Theodorescu, spune că Mișu Popp și Constantin Lecca
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
să cînte: Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca și-a mea, Cu cânepa cea de vară Se joacă cânii pe-afară; Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu. Untura-i pe podișor, Capul ei cât un cuptor; Untura-i pe căminiță, Capul ei cât o căpiță; Acum c-un an încheiat De când nu s-a periat Și la umbra capului Șede turma satului. Ce haz am să merg acasă Când n-am
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Ujgorod, apoi la gimnaziul piarist din Sighet. La recensământul din 1910, satul avea 5.602 locuitori, din care 4.839 români greco- catolici, iar 763 erau ruteni, maghiari, evrei. După datele recente comuna Apșa de Jos cu cătunele Peștera, Podișor, Valea Malului, are 9.700 locuitori, dintre care 98% sunt români. Dintre oamenii de seamă ai satului, Îl amintim pe dr. Mihai Marina, avocat, colaborator la numeroase publicații de atitudine națională, reprezentant al „Astrei”, fondator al muzeului maramureșului. În calitate de consul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de realizare au fost declarate monumente istorice și de arhitectură cum ar fi cele de la: Afteia - Săliștea (Alba), unde a funcționat o importantă școală românească În secolulul XVIII și un recunoscut centru de pictură, cunoscut pentru activitatea sa culturală românească, Podișor, Dragoslavele (secolul XVI) biserică adusă din Maramureș; Crasna (1636, ctitor Matei Basarab - cu pictură (1757), Cornetul (1666), Racoviță; Pahomie și Pătrusa - Bărbătești, Jghiabu - Stoienești, Bradul și Iezeru - Olănești, Berislăvești și Scăueni - Berislăvești, precum și Ostrov - Călimănești (VÎlcea). Interesante pentru turiști sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Piatra Craiului și cabana Brustureț; DRAGOSLAVELE. - m.m. - cimitirul eroilor din 1916; - m.m. - malusoleul de pe muntele Mateiaș Închinat eroilor din 1916 - 1917; - m. arh. - biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită În 1661 de către Grigore Ghica și doamna sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la Herăstrău“ (acolo „unde a șezut d. colonel N. Bibescu“) se afla pe malul lacului cu același nume din marginea Bucureștilor; se ajungea la ea mergând pe șoseaua Herăstrăului (Calea Dorobanților de azi) până „unde se află două stindarde, lângă podișor“; în primăvara anului 1871 antreprenorul ei devenise un Simionescu Ștefan, care își anunța clienții că a amenajat grădina „cu mult gust“, invitându-i stăruitor s-o viziteze: „Eleșteul Herăstrău - preciza el - cade în partea acestei grădine și oferă privirilor cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fluturi; vine cu mantia argintie; pune cușme albe caselor; steluțe poleite de argint; vrăjitoarea cea căruntă; un fulg abia s-a născut și vântul l-a luat să-i arate lumea; cerne din cer pulberi de făină; a pus apelor podișor de argint; a pus crengilor mănuși de puf alb; a pictat cerul cu nori de leșie; a oprit soarele să mai privească pământul; ape înghețate de cristal; covorul argintiu scânteind în mii de luminițe; copacii cercelați cu flori de gheață
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Frasinu 3. Pietrele 4. Sfîntu Gheorghe 3. Berceni 1. Berceni 4. Bolintin-Deal 1. Bolintin-Deal 2. Mihai Vodă 5. Bolintin-Vale 1. Bolintin Vale 2. Crivina 3. Malu Spart 4. Suseni 6. Bucșani 1. Bucșani 2. Anghelesti 3. Golească 4. Obedeni 5. Podișor 6. Vadu Lat 7. Uiesti 7. Bulbucata 1. Bulbucata 2. Coteni 3. Făcău 4. Teișori 8. Buturugeni 1. Buturugeni 2. Pădureni 3. Podul Ilfovatului 4. Poștă 9. Calugareni 1. Calugareni 2. Branistari 3. Crucea de Piatră 4. Hulubesti 5. Uzunu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
125 Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca ș-a mea, Că cânepa cea de vară I-o cacă câinii pe-afară, Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu... Untura-i pe podișor Capul ei cât un cuptior, Untura-i pe căminiță Capul ei cât o căpiță, C-acuma-i anu - ncheiat De când nu s-a periat, Și la umbra capului Șede ciurda satului. Când își perie capul Se strânge întreg satul, Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Grădinița PN sat Greaca, com. Greaca Reparații capitale 70 1395 22 Școala cls. I-VIII com. Săbăreni Reparații capitale 50 1396 23 Școala cls. I-IV sat Cămineasca, com. Schitu Reparații capitale 80 1397 24 Școala cls. I-IV sat Podișor, com. Bucșani Reparații capitale 30 1398 25 Școala cls. I-IV sat Frătești, com. Remuș Reparații capitale 70 1399 26 Școala cls. I-VIII sat Stănești, com. Stănești Reparații capitale 100 1400 27 Școala cls. I-VIII com Joița Reparații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Mihai Vodă Icoana Joița Naipu Izvoarele Letca Nouă Ogrezeni Izvoru/Gogoșari Marșa Oinacu ianculești Meletie Plopșoru Miloșești Mihai Bravu Remus Mirau Milcovățu Slobozia �� Neajlovu Mogoșești Stîlpu Novaci Obedeni-Vărăști Suseni Obedeni Oncești Tufa Petru Rareș Palanca Uzunu Pietrele Pietrișu Valea Plopilor Podișor Prundu Vedea Podu Popa Nae Putineiu Vieru Podul Doamnei Radu Vodă Podul Ilfovățul Roată de Jos Poenari Sadina Poiana lui Stingă Scărișoara �� Popești Sfântu Gheorghe - Băneasa Poștă Singureni Priboiu Stănești Prisăceni Stoienești- Florești Putu Greci Toporu Rălești Trestieni Roată Mică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]