3,246 matches
-
Traiane nici nu știi, cât de mic începi să fii" se parodiază un slogan al lui Traian Băsescu, adresat lui Adrian Năstase, din campania pentru prezidențiale din 2004. Discursul jurnalistic devine, astfel, discurs politic, și preia de la acesta și caracterul polemic. Cel de al doilea text este tendențios, în primul rând, prin selecția citatelor. Se preia dintr-un articol din The Economist doar părțile negative la adresa lui Traian Băsescu, utilizându-se, astfel, și argumentul autorității. În al doilea rând, textul din șapou
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Seria: JURNALISM Discursul jurnalistic și manipularea, Alina Căprioară Jurnalistul Camil Petrescu, Dorin Popa Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Stelian Dumistrăcel Politica și presa, Gheorghe Schwartz Să înțelegem jurnalismul, John Wilson Tipologia presei românești, Marian Petcu Tudor Arghezi: discursul polemic Minodora Sălcudean În curs de apariție: Jurnalismul științific, Alina M.D. Popa, Dorin Popa Strategii discursive în jurnalismul românesc actual, Alina M. D. Popa Tehnici de colectare și receptare a informației, Dorin Popa LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii Dachiei, i-au sterpit", teritoriul cucerit rămând astfel o "țară pustiită" (p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmele gândirii marxiste 17. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei care, prin lucrarea lor Ideologia germană, au accentuat deturnarea sensului termenului inițiată de Napoleon -, transformându-l într-unul polemic. Orientându-și abordarea împotriva gânditorilor neohegelieni, Marx a conferit ideologiei caracterul de a produce o imagine răsturnată asupra realității 18. În acest punct trebuie specificat că, în diferitele stadii ale dezvoltării teoriei marxiste, ideologia a primit semnificații variate. Astfel, într-
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socio-politic ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin polemic sau negativ, nu a fost constitutivă existenței sociale, ci doar a distorsionat-o sau disimulat-o, atunci procesul distorsiunii nu poate să înceapă"39. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție a ideologiei care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
deosebire de vederi, precum s-au accentuat poate cândva într-un cabinet prezidat de răposatul Epureanu. Va să zică e un termen analog, nu adecuat, acela de "jună dreaptă". Astfel o eroare de traducere îi servește "Romînului" drept bază a articolelor lui polemice. E natural asemenea ca noi cei întîi să fi reprodus articolul din "Deutsche Revue" pentru că, dacă "Romînul" sau altă foaie ne apuca înainte, atunci n-am fi fost în stare de-a ne impune de mai nainte rezervele noastre față
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari disting măreția înscenării de însuși fondul piesei ce se joacă, [î ]i atrag atenția asupra acestui din urmă, pe când simțurile lui sunt uimite de partea decorativă a vieții publice. Daca dar, în ajunul frumoasei serbări de încoronare, lăsăm tonul polemic de o parte, totuși lucrurile ce ne vin în minte nu este partea decorativă cu care se încheie era de la 1859 și până astăzi, ci fondul acestei ere. Nu trebuie să ne scape din vedere, zice d. Aurelian în scrierea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să lăsăm astea. Marotele și predilecțiunile "Nouăi prese libere" nu ne preocupă în fond decât foarte puțin și lucrul e prea serios pentru a fi tratat din punctul de vedere al unei polemice de ziar. Cine înțelege și simte demnitatea și interesele monarhiei știe că aci e vorba de unul din punctele cele mai dureroase ale politicei noastre orientale, care trebuie vindecat în orice caz, căci altmintrelea ar deveni o boală organică, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de România pentr-o neînsemnată împresurare de graniță de care s-a făcut atâta zgomot în Pesta decât de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neutralizarea promisiunilor Boerescu. Cine-o afirmă încă sunt foile din Viena. Reproducem mai la vale un articol din "Presse" (numită "Presa veche"), apărut cu ocazia rostirii discursului de tron, articol substanțial în adevăr, cu totul deosibit de strigătele {EminescuOpXII 415} polemice ale celorlalte ziare austriace și, după toată atitudinea, oficios. Se cunoaște că e inspirat de mai sus din încheierea lui, care e aceeași în oficiosul "Pesther Lloyd" și în "Fremdenblatt ". Dar spune mult mai mult decât celelalte două foi și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zile eroul național al românilor, Ștefan cel Mare, cu conștiința de biruință a unei bătălii câștigate, ar trimite mesajul său vrunui mic stat învecinat; dincolo mesajul e lipsit de obicinuita demnitate regală și se servă, în ton certăreț, de întorsături polemice pe cari le evită chiar o putere mare în notele ei, când ar face remon strări unui mic stat învecinat pentru înfrîngerea unui tratat sau pentru cutezanță. Deși ispita e foarte ademenitoare de-a da ministeriului Brătianu o lecție concentrată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să facă sluj și să se închine până la pămînt! Acum toate sunt bune și frumoase. Istoria asta e atât de neplăcută și atât de greu de înghițit din partea onorabililor patrioți de profesie încît "Romînul" caută să distragă publicului prin articole polemice contra "Timpului". S-a îngroșat treaba de tot. Hai și ne-om lega iar de " Timpul ", doar nu s-o băga de seamă ce rușine am pățit", [î]și zic onorabilii și atunci ne pomenim cu câte patru cinci coloane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra "Timpului". S-a îngroșat treaba de tot. Hai și ne-om lega iar de " Timpul ", doar nu s-o băga de seamă ce rușine am pățit", [î]și zic onorabilii și atunci ne pomenim cu câte patru cinci coloane polemice, în care ni se zice ba că-l amenințăm pe rege cu soarta lui Ludovic XVI, ba că d. Carp a declarat că, în cestiunea Dunării, dă tot Austriei, nu numai ceea ce ea cere, și că, noi l-am susținut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca jertfe ale presiunii economice. Intrigat de efectele presiunii economice și sociale asupra plătitorilor de dări, Eminescu face o incursiune În trecutul istoric al țării comparându-l cu prezentul, Încercând astfel să descifreze cauza relelor timpului său. Într-un articol polemic „Trecutul și prezentul” (Timpul 10 ianuarie 1881) Eminescu pune În antiteză modul cum se gospodărea țara În timpul domniilor pământene În care boierii, deși aveau privilegii, prestau Îndatoriri administrativ obștești fără retribuție, prin urmare fără să afecteze bugetul țării. Așa se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dar acel viitor nu este al poporului românesc”. Înființarea rețelei de spitale rurale era rezultatul unei necesități imperioase pentru a stăvili morbiditatea crescândă și mortalitatea Înaltă. Dincolo de recunoașterea acestei realități Eminescu pătrunde cu analiza sa necruțătoare și cu spiritul său polemic În realitățile crude ale timpului său. El afirmă răspicat că „În mod artificial s-a dezvoltat o morbiditate În satele noastre cum nu s-a mai pomenit nicicând, nici În vremea epidemiilor. Până și sănătatea fizică a poporului nostru robit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
World According to Vonnegut (2004), Authorship and Identity in Contemporary Fiction (2005), Journeys out of the Self (2005), Perspective critice asupra globalizării culturale (2010). A primit Outstanding Fulbright Scholar of the Year (2003), în domeniul studiilor americane. Eduard Vlad, Dictionar polemic de cultură americană (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; http: //www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VLAD, EDUARD / Eduard
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Ciugureanu Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-825-8 I. Ciugureanu, Adina (pref.) 008(73) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMANIA EDUARD VLAD Dicționar polemic de cultură americană Cuvânt înainte de Adina CIUGUREANU INSTITUTUL EUROPEAN 2012 This work was supported by CNCSIS-UEFISCSU, project number PNII-IDEI-802/2009 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de față, Dicționar polemic de cultură americană, este rezultatul unei îndelungate munci de cercetare asupra fenomenelor culturale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMANIA EDUARD VLAD Dicționar polemic de cultură americană Cuvânt înainte de Adina CIUGUREANU INSTITUTUL EUROPEAN 2012 This work was supported by CNCSIS-UEFISCSU, project number PNII-IDEI-802/2009 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de față, Dicționar polemic de cultură americană, este rezultatul unei îndelungate munci de cercetare asupra fenomenelor culturale americane din a doua jumătate a secolului trecut și din primul deceniu al celui actual în contextul reconfigurărilor unei culturi americane aparte. Aceasta, prin efectul fenomenal exercitat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americane din a doua jumătate a secolului trecut și din primul deceniu al celui actual în contextul reconfigurărilor unei culturi americane aparte. Aceasta, prin efectul fenomenal exercitat de mass-media, devine în mare măsură un vector major al globalizării culturale. Dicționarul polemic apare după publicarea volumului Perspective critice asupra globalizării culturale (2010), volum în care Eduard Vlad repune în discuție conceptul de globalizare, termen folosit cu o frecvență la fel de mare ca cel de "postmodernism", reliefând și subliniind importanța dimensiunii culturale susținute de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în discuție conceptul de globalizare, termen folosit cu o frecvență la fel de mare ca cel de "postmodernism", reliefând și subliniind importanța dimensiunii culturale susținute de practicile discursive ideologice și politice aflate în interacțiune dinamică. La fel procedează și în cazul dicționarului polemic. Termenii, expresiile, conceptele explicate sunt părți componente ale unui flux ideologic, politic, literar, istoric, social și economic contemporan și trebuie privite atât în contextul actual al culturii americane cât și în cel larg al culturii globale, în care o serie
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
români de vârste și preocupări diferite, iubitorilor de cultură americană, studenților interesați de societatea americană. Dicționarul însă este departe de a fi un instrument sec spre care cei interesați se îndreaptă pentru a căuta un cuvânt ori o expresie. Dicționarul polemic de cultură americană este, după cum reiese și din titlu, un studiu și o provocare la discuție despre cultura americană și poate fi citit ca atare. Lectura lui, cu trimiteri dese la alți termeni ori la bibliografie, urmează un periplu serios
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
argumenteze, plecând de la afirmații sau comentarii pe care nu le acceptă, un exercițiu extrem de util pentru fiecare specialist. Invitând la polemică și dialog, procese normale în dinamica pe care o evidențiază încă și mai mult actualele configurații culturale, acest dicționar polemic poate fi luat ca o sumă de reacții, invitații la alte reacții, de încercări de selectare a unor personalități, figuri iconice din cultura populară, a unor evenimente, practici și instituții semnificative în ceea ce se poate numi contemporaneitate, încă o dată, un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]