97,040 matches
-
de orator de o putere irezistibilă... etc. Ca student, el luptă împotriva poliției și tuturor fărădelegilor, pînă ce își termină facultatea cu strălucita teză de licență: Ordinea publică în statul modern. În cele din urmă, ajunge un vajnic inspector de poliție, căruia i se spune un zbir și-un călău și-o canalie ordinară și-un mișel fără rușine. Prigonitul deveni un teribil prigonitor. O, Tempora... Ei, nu, dar noi, cei de azi, progresarăm... După cum singur a declarat serios și naiv
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
serviciului secret de altădată, dl Virgil Măgureanu, proprietarul viloiului despre care se scrie atîta în ziare, plus celelalte învîrteli și dl peunerist Valeriu Tabără, posomorîtul personaj bine-cunoscut. Drăgănescu lui Caragiale se transformase doar într-un biet, deși detestabil, inspector de poliție. Pe cînd acest domn important din fața noastră, cu barbă și mustăți abundente, din care se cască, spre noi, doi ochi bolnăvicioși de atîta absurd, este omul de afaceri mult visat al societății noastre în plină tranziție și care, și din
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
și, prin acesta, de chiar Führerul, pe cînd Horia Sima cu legionarii săi se sprijinea pe Neubacher, omul SS-ului, deci al lui Himmler, avînd ca funcție oficială reprezentanța economică. Cu timpul, dat fiind faptul că legionarii își creaseră o poliție a lor, cu ajutorul căreia jefuiau și maltratau, introduseseră haosul în viața publică. Antonescu era furios că i se subminează autoritatea, chemînd mereu, zadarnic, la ordine. Legionarii o tot țineau în solemnități și parastase, urmărindu-și, pe ascuns, scopurile. Un teribil
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
N. Iorga. Asasinii au fost înalți funcționari legionari ai Institutului Național al Cooperației care, cu mașina instituției (unii dintre asasini îi vor fi fost studenți lui Madgearu) s-au prezentat la locuința profesorului, l-au somat să se deplaseze la poliție pentru a da o declarație și, de fapt, s-au deplasat în pădurea Snagov, unde l-au împușcat. În 14 iulie 1941 o sentință îi condamna, în contumacie, pe asasini. Culmea era faptul că aceste două asasinate (ca și cel
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
acolo unde, la sfîrșitul lui noiembrie 1938, fuseseră asasinați Codreanu și companionii. Dar, între timp, se dăduse alerta și o echipă conștiincioasă de jandarmi împiedecau accesul pe șosea, controlînd fiecare mașină. În consecință, mașina a revenit la Ploiești, la sediul Poliției Legionare din localitate, unde viitorul asasinat a stat, păzit, în garaj în Fordul cu care fusese răpit. N-ar fi, deci, adevărată ipoteza afirmată, într-o carte din 1975 (Moartea unui savant) de dl Mihai Stoian că N. Iorga a
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
mica streașină de deasupra ferestrelor feerice, patru copii culcați: cel mai mic părea să aibă patru ani, iar lunganul blond din grup să fi avut paisprezece. Știam câte ceva despre Rio, încercasem să vizitez celebrele "favele", dar agențiile de turism și poliția nu înlesneau pătrunderea în acel cartier sordid aproape fără străzi, adăpost de droguri, arme și promiscuitate. Mulți părinți își abandonau copiii pe străzile metropolei și între altele în aria bogătașilor, a hotelurilor și imobilelor de lux. Însă erau primii abandonați
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
mi s-a spus, de vreun turist. Când am ieșit din restaurant, cel mic, închircit, era nemișcat și am spus chiar, că va muri până la ziuă, apoi am exclamat, revoltată: "- Dar de ce sunt lăsați așa, de ce nu-i duc? - Cine? - Poliția! (știam ce știam, venind din țara cu "miliție"). - Unde?" Colegii au dat din umeri resemnați, grăbindu-mă să urc în mașină. Și iată că trăiesc acest coșmar acum, la noi: "Moștenitori ai nebuniei lui Ceaușescu", "proba vie a coșmarului dictaturii
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
București, ori altele, din Timișoara de pildă -, se mai strecoară prin gări, ziua, cu punga lor de plastic din care-și iau elixirul halucinogen al fericirii - zic ei. Nu se grupează să protesteze la Guvern ori la Parlament, fug de "poliție", sau se retrag dacă bănuie că vrea cineva să-i ducă de unde au fugit; uneori mai șterpelesc ceva, de uz imediat necesar, căci teama de un "univers concentraționar" este încă puternică, până vor deveni adevărații, dexterii, hoți. Și nu prea
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
latră de mama focului, sau de decenți greviști, sau de orice "manifestanți" care protestează cu vociferări). Nu ne invadează viețile nici cât VIP-urile sau politicienii mediatizați de televiziuni, de presă, de spectacole ori afișe electorale. Uneori sunt bătuți de poliție sau, în genere, sunt ignorați de mass-media (spre lauda lor, câțiva inimoși reporteri i-au prezentat, de pildă, la TVR 1 în "Cu ochii-n patru" - dar acestea sunt excepții, ca și rarele articole din ziare:2) chiar excelenta revistă
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
Un caz relatat de H.L. Duc și G. Milhès (p. 70) ține de un tragic absurd-suprarealist: o inimoasă femeie de la un parking - era în 1993 - l-a luat acasă pe "Bobi", de 12 ani, dar... neavând "acte de identitate", datorită poliției a ajuns iar în stradă. Sau alt caz, recent: un copil de 14 ani (care se duce la școală și învață, conștiincios) locuiește "în ghena blocului", iar "cei de la Protecția Copilului" refuză să-i acorde ajutor lui Alexandru, solicitând o
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
Sau alt caz, recent: un copil de 14 ani (care se duce la școală și învață, conștiincios) locuiește "în ghena blocului", iar "cei de la Protecția Copilului" refuză să-i acorde ajutor lui Alexandru, solicitând o "sezisare oficială", la circa de poliție se sugerează "trimiterea sa într-un centru de reeducare", iar la câteva ONG-uri "birocrația s-a instalat și aici: ajutorul ne-a fost refuzat" (O. Moldovan, în Focnews șBucureștiț, 1999, nr. 3,4). Problema are, desigur, implicații psiho-pedagogice: majoritatea
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
existat?) și pe nici unul dintre "inspirații" care și-au retras fondurile înaintea declarării falimentului. Nu s-a rostit absolut nici un cuvânt despre pactul dintre depunător și F.N.I., nu s-a spus dacă participanții la noul "Caritas" cu voie de la aceeași poliție cunoșteau regulile și riscurile la care se supuneau. Chiar așa de prost să fie românul, încât să arunce bani pe apa Dâmboviței, fără să-l intereseze nici cât negru sub unghie ce riscă? Aș spune mai degrabă că toată afacerea
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
ca mafiot amestecat în cele mai oneroase afaceri ale ultimilor ani, cred că sunt pe deplin acoperit moral să văd în regimul Constantinescu o catastrofă pentru țară. Ca, de altfel, și în decizia guvernului de a suplimenta gras fondurile armatei, poliției și serviciilor secrete. Asta ca să știm ce societatea civilă se construiește în România! O societate aculturală, a indivizilor cu creierul spălat, dar etanș acoperit de glugi anti-tero! Într-o emisiune televizată, dl. Marian are cinismul să anunțe că în 1996-1997
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
o cît de mică atenție obiecțiunilor mele", scrie dl Blaga. Este exact ceea ce fac. Împrospătez memoria cititorilor spunînd că editorialul meu care l-a deziluzionat pe dl Blaga și la care se referă scrisoarea d-sale comenta o intervenție a poliției brașovene pe lîngă Uniunea Scriitorilor, provocată de două poezii. Poliția a fost sesizată de un Apel apărut în Gazeta de Transilvania (și reluat, aflu din scrisoare, și de al cincilea anotimp și de alte reviste) și datorat unui număr de
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
Este exact ceea ce fac. Împrospătez memoria cititorilor spunînd că editorialul meu care l-a deziluzionat pe dl Blaga și la care se referă scrisoarea d-sale comenta o intervenție a poliției brașovene pe lîngă Uniunea Scriitorilor, provocată de două poezii. Poliția a fost sesizată de un Apel apărut în Gazeta de Transilvania (și reluat, aflu din scrisoare, și de al cincilea anotimp și de alte reviste) și datorat unui număr de intelectuali români din țară și de peste hotare. în apărarea acestui
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
sare de fapt dl Blaga, reproșîndu-mi că-i atribui un conținut pe care nu-l are. în editorial, recunoscusem a nu fi citit Apelul și avusesem prevederea să dau ca probabile cîteva fraze pe care le citam. Ele aparțin adresei poliției, nu Apelului. Precizarea d-lui Blaga s-ar fi putut opri aici și nu mi-ar fi rămas decît să-i mulțumesc că mi-a atras luare aminte. Din păcate, dl Blaga aduce în discuție spiritul Apelului, de care mă
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
ele de nocive societății" (citez, sper, exact, din scrisoarea d-lui Blaga), dar, solicitînd "reacții la turpitudinile semnalate mai sus" (adică poeziile cu pricina), ei se pomenesc că reacțiile vin, nu numai de la Președinție ori de la Parlament, ci și de la poliție. N-am idee de ce au răspuns departamentele de resort ale celor două înalte instituții, fiindcă nu citesc al cincilea anotimp, care le-a reprodus (nimeni nu poate citi totul, domnule Blaga, nici măcar nu poate avea cunoștință de tot ce apare
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
citesc al cincilea anotimp, care le-a reprodus (nimeni nu poate citi totul, domnule Blaga, nici măcar nu poate avea cunoștință de tot ce apare, așa că mă culpabilizați inutil pe tema aceasta), dar am idee de el și am comentat răspunsul poliției. De aici, editorialul meu de acum mai bine de o lună. Să mă întorc la Apel, din care scrisoarea spicuiește cîteva pasaje. Ținta lui este, după cît îmi dau seama, ofensiva contraculturii care ar caracteriza momentul actual din România. Contracultura
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
perimetrul codului penal. Mi-ați reproșat că aduc Apelului acuze fără temei, că el e democratic și patriotic. Nu e, domnule Blaga, decît național-comunist, așa cum e, din nefericire, și gîndirea dv. în aceste condiții, nu mi se pare deloc că "poliția în contra literaturii" ar fi o "nefirească formulare". Modul de gîndire cu pricina s-a dovedit în trecut un stimulent remarcabil pentru anumite instituții represive. Ca să nu mai spun că pînă și în democrația de tranziție de astăzi poliția a reacționat
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
deloc că "poliția în contra literaturii" ar fi o "nefirească formulare". Modul de gîndire cu pricina s-a dovedit în trecut un stimulent remarcabil pentru anumite instituții represive. Ca să nu mai spun că pînă și în democrația de tranziție de astăzi poliția a reacționat prompt la Apelul distinșilor intelectuali. Să fie o întîmplare? Dl Blaga mă invită cu gentilețe să-mi pun pe nas ochelarii pe care, în fotografia de deasupra editorialelor mele, îi țin de hulubă. Nu e o idee bună
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
având în vedere că fabrica intrase sub controlul financiar al unei firme din Cehia. Urmează două zile de încordare înfricoșată, de proteste vehemente ale muncitorilor ieșeni, de ultimatumuri din partea jurnaliștilor, a sindicaliștilor înfuriați, a demagogilor politici. Spre uluiala generală, aceeași poliție neputincioasă în fața lui Fane Spoitoru, neștiutoare în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
înfuriați, a demagogilor politici. Spre uluiala generală, aceeași poliție neputincioasă în fața lui Fane Spoitoru, neștiutoare în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca-n "Speed" și "Mission Impossible", reporteri frenetici reiau de zeci și zeci de ori filmul evenimentelor. Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
misterios. Sigur că șefii de azi știu ei ce știu. Sigur că prin dosarele bine păstrate în fișete îi controlează pe mulți dintre cei care-ar trebui, în mod normal, să le ceară imperativ și autoritar să abandoneze metehnele de poliție politică și comportamentul de intriganți perverși care-și drapează în falduri patriotarde prea-omeneasca, rușinoasa, nețărmurita lăcomie. O clasă politică iresponsabilă și putredă moral până în măduva oaselor nu are, bineînțeles, nici un interes și nici o autoritate pentru a reforma această întunecată instituție
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
avut ce căuta. De pildă, la Tepro Iași. Tare mi-e teamă că cei care vorbeau despre o "componentă politică" în asasinarea lui Săhleanu aveau dreptate. Doar că ar fi trebuit să spună că e vorba de o implicare a "poliției politice", pseudonimul cotidian al S.R.I.-ului de ieri și de azi.
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
observă ironic nevoie mare dl Cernăianu. Nu a împins nițel trăsura, să-i dea iepii un exemplu pozitiv? De unde le scoateți venerabililor?" Cum Ventura, după ce l-a lăsat pe Eminescu la baia Mitrașewski s-a dus să anunțe pe prefectul poliției care trebuia să-l ia pe poetul cu mintea dusă de acolo și să-l interneze în sanatoriul dr. Șuțu (întocmind, firește, cuvenitul proces verbal, care s-a păstrat, Eminescu devine "primul deținut politic". Iar scena de la baie a fost
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]