5,162 matches
-
de origine. În schimb, chiar multe femei aflate în prim-planul opiniei publice consideră feminismul neadecvat în postcomunism. 3.2. Feminismul valului IIItc "3.2. Feminismul valului III" La sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90, mai ales o dată cu proliferarea abordărilor postmoderne, își face apariția feminismul valului al III-lea. Feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" este un termen socotit mai potrivit pentru starea actuală postmodernă. O astfel de asumare înseamnă și o distanțare față de criticile întreprinse de către postfeminism, dar și o reformulare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
3.2. Feminismul valului III" La sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90, mai ales o dată cu proliferarea abordărilor postmoderne, își face apariția feminismul valului al III-lea. Feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" este un termen socotit mai potrivit pentru starea actuală postmodernă. O astfel de asumare înseamnă și o distanțare față de criticile întreprinse de către postfeminism, dar și o reformulare a agendei feministexe "„feminist" într-o manieră mai potrivită cu starea actuală a lucrurilor în societățile dezvoltate politic și economic (America de Nord, Uniunea Europeanăxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ale feminismului radicaltc "1.3.4. Critici ale feminismului radical" Fiind deosebit de creativ și mergând fără rețineri în zonele critice ale relațiilor patriarhale, feminismul radical a avut o influență foarte semnificativă asupra tuturor celorlalte orientări: cea liberală, socialistă, marxistă, psihanalitică, postmodernă. Pentru că a militat și a încercat să construiască o culturăxe "„cultură" femeiască distinctă, oferind femeilor o cale spre autenticitate și pentru că a fost și este un proiect politic ginocentricxe "„ginocentric", feminismul radical este acuzat de esențialismxe "„esențialism". Radicalele culturale susțin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de esențialismxe "„esențialism". Radicalele culturale susțin că există un sine femeiesc originar mai bun, înăbușit de ideologia patriarhală. Acest mod de abordare contravine ideii că femininul și masculinul sunt doar constructe culturale, că nu există esență bărbătească sau femeiască. Feminismul postmodern înseamnă o deconstruire majoră a esențialismelor, și de aceea feminismul radical și-a avut în feministele postmoderne principalele critice. Alte critici au venit din partea feministelor de culoare și au vizat faptul că feministele radicale (în speță, Mary Dalyxe "„Daly,Mary
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
patriarhală. Acest mod de abordare contravine ideii că femininul și masculinul sunt doar constructe culturale, că nu există esență bărbătească sau femeiască. Feminismul postmodern înseamnă o deconstruire majoră a esențialismelor, și de aceea feminismul radical și-a avut în feministele postmoderne principalele critice. Alte critici au venit din partea feministelor de culoare și au vizat faptul că feministele radicale (în speță, Mary Dalyxe "„Daly,Mary") tind să colonizeze discursul despre femei, inclusiv despre cele de culoare, și să minimalizeze efectele rasismuluixe "„rasism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mare pus asupra inegalității economice și a diviziunii de gen a muncii. Această origine „hibridă” este coerentă, pe de o parte cu multiplele „lumi” din societățile postcomuniste, pe de altă parte, cu faptul că la ora actuală, în context teoretic postmodern, delimitările tranșante sunt mai greu de făcut. 1.2. Reprezentarea politică a femeilor și feminismultc " 1.2. Reprezentarea politică a femeilor și feminismul" 1.2.1. Neotradiționalismultc "1.2.1. Neotradiționalismul" Un fenomen frecvent semnalat de către cercetători este invazia modelelor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fost renegociate, femeile nu au participat cu adevăratca parte contractuală. Iar dacă feminismul a fost cât de cât reprezentat în politicile de stat, aceasta s-a întâmplat via organizații internaționale. Pe fundalul tranziției, feminismul est-european a plonjat în pline vremuri postmoderne: vremuri ale diferențelor, localismului, multiculturalismului, micropoliticilor. Cu alte cuvinte, a ajuns direct în etapa consecințelor adoptării agendei aflate sub lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
etapa consecințelor adoptării agendei aflate sub lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să vadă conflictul și competiția între grupuri de interese, fiindcă accentele puse în teoriile postmoderne, în general, și în cele feministe,xe "„feminist" în particular, sunt cu precădere legate de sensurile feminine ale puterii (o perspectivă normativă derivată dintr-un mod de viață - vezi Hartsockxe "„Hartsock,Nancy", 1996). Într-adevăr, sensul conflictual, cel de puterexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și diversificarea opțiunilor de viață și, datorită mass-mediei transnaționale, vizibilizarea planetară a unor patternuri culturale locale. Se observă că problematica valorilor, ca principii înalte de coordonare a vieții, a devenit pregnantă chiar în psihologie și psihologie socială, pentru că în epoca postmodernă - sau a postmodernității târzii ori superioare, cum o numește A. Giddens - oamenii înșiși, la scară statistică și în primul rând în cultura euroamericană, se consideră în mai mare măsură decât cu decenii sau secole în urmă conduși de asemenea principii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al traducerii axiologicului în comportamente efective.) Practicarea unor asemenea valori este strâns condiționată, deși nu în mod necesar și automat, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale, în ceea ce privește conținutul axiologicului postmodern și mai ales în transpunerea lui în conduite concrete; dar și între țări, pe ansamblu, ca valoare statistică. Admițând un continuum de la „foarte puțin” practicate la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum arată, de altfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procentului de populație aflată în închisori îi reduce atractivitatea. Pe de altă parte, sunt greu de remarcat semne ale unui presupus declin al culturii proclamat de către pesimiști, iar multe dintre problemele interne ale Americii se manifestă și în alte societăți postmoderne. Criminalitatea, rata divorțurilor și sarcina în timpul adolescenței reprezintă fenomene mai accentuate astăzi decât în anii '50, însă în anii '90 dimensiunile lor au scăzut considerabil și, după cum scria un fost președinte al Universității Harvard, "nu există nici o dovadă sigură care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
americană, majoritatea celorlalte țări dezvoltate experimentând, de altfel, același fenomen. Canada, Marea Britanie, Franța, Suedia și Japonia s-au confruntat cu o pierdere a încrederii în instituții, înrădăcinată, se pare, în individualismul sporit și în diminuarea respectului față de autoritate caracteristice societăților postmoderne.86 În mod similar, în vreme ce participarea la organizații bazate pe voluntariat a cunoscut anumite modificări, schimbările survenite în participarea socială nu par să fi erodat puterea blândă a Americii, printre altele și pentru că nivelul absolut de angajament social rămâne extrem de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
amintim, de pildă, felul în care Rupert Murdoch a eliminat canalul de televiziune BBC care a transmis materiale critice la adresa Chinei din lista de canale transmise de televiziunea sa prin satelit în China, în anii '90. În același timp, publicul postmodern este, în general, sceptic în privința autorității, iar guvernele se bucură rareori de încrederea lui. De aceea se cuvine de multe ori ca guvernele să rămână instanțe de fundal și să colaboreze cu actori privați. Unele ONG-uri se bucură de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
meargă peste hotare și să asigure serviciile dorite de cetățenii Orientului Mijlociu."241 După cum s-a văzut în capitolul 2, multe din dificultățile sociale și politice pe care Statele Unite le înfruntă pe teren propriu sunt cunoscute și de alte societăți postmoderne și, prin urmare, comparațiile dezavantajoase nu subminează radical puterea noastră blândă. În plus, noi susținem valorile francheței, ale libertăților civile și ale democrației, valori care trezesc și interesul altora. Puterea noastră blândă se confruntă cu probleme atunci când nu ne ridicăm
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
însă perspectiva accidentelor și a pierderii controlului ar spori. În ceea ce privește opiniile mele, cf. Joseph Nye, Nuclear Ethics, New York: Free Press, 1986. 28. John Mueller, Retreat from Doomsday: The Obsolescence of Major War, New York: Basic Books, 1989. 29. Robert Cooper, The Postmodern State and the World Order, London: Demos, 2000, p. 22. 30. Robert Kagan, Of Paradise and Power, New York: Knopf, 2003. 31. Thomas Friedman, The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalization, New York: Farrar, Straus and Giroux, 1999, capitolul 6. 32
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Pew Global Attitudes Project, Views of a Changing World June 2003. 55. "Wielder of Mass Deception?", The Economist, 4 octombrie 2003, p. 13. 56. Seung Hwan Kim, "Anti-Americanism in Korea", The Washington Quarterly, iarna 2002-2003, p. 116. 57. Cf. Cooper, Postmodern State și Daniel Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, 1976; ediție broșată cu un nou Cuvânt înainte; New York: Basic Books, 1999, cuvânt înainte, passim. Capitolul II Surse ale puterii blânde americane 1. Philip Coggan, "Uncle
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
învețe toată viața, și asta cu entuziasm, poate orienta pe cel în care s-a trezit nevoia de învățare. A alimenta pasiunea sau curiozitatea pentru învățarea a ceva este atuul noii lumi, numite de unii postamericană, de alții postindustrială sau postmodernă, iar de Thomas Friedman plată : “Întotdeauna a fost și va fi un mare avantaj să resimți pasiune și curiozitate pentru ceva. Cu atăt mai mult cănd lumea este plată, curiozitatea sau pasiunea pentru o anumită slujbă, pentru reușită, pentru un
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
de alta, s-a accentuat într-atât, încât a făcut din economic și din transformările lui mondiale ceva ce seamănă cu un negândit neglijabil pentru minoritatea cea mai teoretică a antropologilor concentrați asupra speculației etnografice sub aspectele ei istorice sau postmoderne. În paralel cu noile tendințe ale "etnologiei franceze" de a se interesa de întreprinderi, de clasele muncitoare sau de meserii din perspectiva patrimoniului, a memoriei, a transmiterii competențelor ocultând astfel atât economicul, cât și constituirea ierarhiilor și a formelor de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibil de circumscris, fiindcă indică un raport social al cărui conținut concret trebuie să fie constant eliminat pentru a fi ridicat la statutul de finalitate disciplinară 95. Este vorba de un impas în care s-a împotmolit în special critica postmodernă. Dacă noțiunea de alteritate e considerată o producție socială (ceea ce este acum o evidență împărtășită și bine afirmată), atunci accentul cade pe procesul de alterizare. Alteritatea (în realitate, modurile ei de fabricare) reprezintă în sine un obiect de analiză, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
centrul ei. Goldgeier și McFaul sugerează că o formațiune centru-periferie a înlocuit polaritatea, ca trăsătură structurală dominantă a sistemului internațional (Goldgeier și McFaul, 1992, pp. 467-491). Robert Cooper oferă un model al structurii pe trei paliere, divizat într-un centru "postmodern", o periferie "premodernă" și o semi-periferie "modernă" (Cooper, 1998). Buzan sugerează un continuu, susținând că tiparele dezvoltării inegale vor produce, probabil, centre concentrice ale angajamentului față de normele unui nucleu, pe măsură ce sistemul internațional se maturizează (Buzan, 1993, p. 349). Fiecare dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ (selectiv) • Acolada Atlantică, Ștefan Avădanei • Cartea pentru cei multi. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă, Ovidiu Aniculaese • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tyvetan Todorov • O.K.pentru America, Gheorghe Stan
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de a-i da o replică în registrul zmeilor, propunîndu-i lui Cărtărescu să se lanseze în acest exploit. A citit cartea cu piticii și s-a simțit pesemne provocat să facă un lucru de altă anvergură (și de factură, evident, "postmodernă"). După câteva luni, au rezultat 200 de pagini, care pot fi citite deopotrivă la 12 ani, la 40 sau la 80 de ani. În cartea lui M.C., zmeii sânt ființe complexe, grotești și delicate deopotrivă. Există zmei violenți și cruzi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de doctorat cu titlul Prafpulberismul în cultura română de la Miron Costin la Virgil Ierunca, fapt care lui Virgil îi plăcea enorm și îl făcea să râdă cu poftă. Așadar, îl găsesc pe Virgil la telefon în vervă prafpulberistă, de Ecclesiast postmodern. "Ce faceți, Virgil?" ― "Ce să fac, Gabriel, regret că nu mai am timp să scriu 1 000 de pagini despre versul lui Vlahuță "Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei"." ― "Cum așa, Virgil, răspund eu întremător, dar aveți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar fi incapabilă să socializeze din pricina unor dificultăți psihologice și sociale de interiorizare a legii, când principiul plăcerii nu se lovește suficient de principiul realității. Împotriva moștenirii "Secolului Luminilor", apatia elevilor postmoderni (Finkelkraut, 1987). Din această critică se nasc frecvente nostalgii după "morala" republicană. Este, totodată, opinia cea mai împărtășită de cadrele didactice din Franța. Astfel, într-o anchetă pe care am realizat-o în 1999 printre 525 de profesori de gimnaziu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ruling Elite Model', American Political Science Review 52, pp. 463-9. Denemark, Robert A. and Kenneth P. Thomas (1988) 'The Brenner-Wallerstein Debate', International Studies Quarterly 32, 1 (March), pp. 47-65. Der Derian, James and Shapiro, Michael (eds) (1989) International/ Intertextual Relations: Postmodern Readings in World Politics, Lexington, MA: Lexington Books. Dessler, David (1989) 'What's at stake in the agent-structure debate?', International Organization 43, 3 (Summer), pp. 441-73. Deutsch, Karl W. (1966) The Nerves of Government: Models of Political Communication and Control
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]