2,533 matches
-
satul natal cu învățătorul Gheorghe Popescu-Bragadiru care îl apreciază. „...între 1911 și 1915 citisem sute de cărti și știam cât elevii buni din ultimele clase de liceu”. 1915 - Este ucenic la o tăbăcărie din Roșiorii de Vede și băiat de prăvălie. 1917 - Lucrează ca argat pe moșia boierească din Lisa. Încearcă să se stabilească în București, ca vânzător de ziare. Tot în 1917 face călătoria la sudul Dunării care, mult mai târziu, se va esențializa în romanul "Jocul cu moartea". Continuă
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
voteze cu voce tare. Majoritatea sanculoților erau salariați, dar nu dețineau puterea în cadrul secțiunilor, fiecare secțiune fiind condusă de un număr mic de militanți, membri înstăriți. Din cei 454 de membri ai comitetelor revoluționare din Paris, 65% erau proprietari de prăvălii, patroni de mici ateliere și meșteșugari independenți, 26% erau rentieri, funcționari publici și membri ai profesiilor liberale, 8% erau muncitori salariați. Își exercitau puterea prin intermediul propriilor instituții, care nu depindeau de administrația centrală. Comuna și secțiunile erau unitățile administrative locale
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
imediata apropiere a orașului se află o pădure frumoasă. Speciile de vegetație cele mai răspândite sunt stejarul, gorunul, cerul și unele rășinoase. Activitatea comercială are vechi tradiții, Marghita fiind cunoscută încă din secolul XV ca un târg important. De la primele prăvălii, apărute în urmă cu aproape două secole, s-a ajuns astăzi la o rețea comercială cu peste o sută de magazine și localuri publice. Dezvoltarea economiei a atras în oraș filiale ale celor mai importante bănci și agenții de asigurare
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
este reprezenată de cetățui defensive, case de locuit din carcasă din lemn, unsă cu lut și văruită, acoperite în patru sau două pante. În Evul Mediu, arhitectura se divesifică, apar lăcașuri de cult creștine, cetățui, castele și cetăți, curți domnesti, prăvălii și instalații tehnice populare. Casele locuitorilor erau simple, cu una sau două odăi, cu pereții construiți din nuiele și lut. Casele erau acoperite cu stuf sau țiglă. În perioada domniei lui Ștefan cel Mare, arhitectura se caracterizează prin individualizarea unui
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
îl îndeamnă în mod continuu pe prietenul său să scrie, să publice și să păstreze manuscrisele. "Descrierea unei lupte" rămâne până astăzi una din cele mai enigmatice opere kafkiene. În 1903, Kafka are prima experiență sexuală cu o fată de prăvălie ("Ladenmädchen") de origine cehă. Ca mulți studenți din vremea lui, este un vizitator frecvent al bordelurilor. În timp însă, scriitorul devine tot mai dezgustat de actul sexual și de contactele fizice pe care le presupune, manifestând chiar anxietate și teamă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
fost produsă de resursele bogate, de organizarea meșteșugarilor și implicarea negustorilor, precum și autonomia orașelor ardelene. În marile orașe și târguri, dar și în sate, se desfășura comerțul activ. Erau ținute târguri săptămânale sau anuale. Mărfurile erau desfăcute și expuse în prăvălii. Orașe că Brașov, Sibiu, Cluj, Bistrița din Transilvania erau implicate intens în comerțul internațional, pe marile trasee comerciale care legau Orientul de centrul Europei. Negustorii din Brașov și Sibiu beneficiau de privilegii vamale până în perioada fanariotă. Negustorii români aduceau marfurle
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
venit și s-au stabilit la Botoșani au fost armenii, încă din secolele XIV - XV. Așezați în apropierea centrului vechi ei își vor construi aici, ca semn al deplinei stabilități, două frumoase biserici și își vor ridica numeroase case si prăvălii. În anul 1809 colonia armeană avea 1640 membri, cuprinși într-un număr de 328 familii. O comunitate evreiască a existat în Botoșani din secolul al XIV-lea. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea vin la Botoșani primii evrei
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory. Începând cu secolul al XVIII-lea în jurul bisericii au fost construite mai multe clădiri, prăvălii pe care parohia le închiria asigurându-și în acest fel un venit suplimentar. Odată cu sistematizarea Pieței Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. Tot atunci portalul baroc
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
noastre, prin faptul următor, petrecut în Franța. În anul 1890 trăia la Toulon, strada Lafayette nr. 41 (Franța), d-ra Luisa Bouffier. Ea era o femeie foarte evlavioasă și se ocupa cu negoțul. Într-o dimineață, nu putu să-și deschidă prăvălia. Lacătul fusese forțat în timpul nopții și acuma nu se deschidea. Un lăcătuș chemat în ajutor, veni cu o legătură de chei, însă în zadar. Plecă după scule ca să-l strice. Dar femeia pro-mise Sfântului Anton pâine pentru săraci, dacă o
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova. După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
preț pe care îl contractase, plus un comision agreat de ambele părți. 1880 - David Adania fondează prima agenție de publicitate din România, care purta numele său. Până acum, publicitatea din România a trecut prin mai multe faze: strigătul mărfurilor în fața prăvăliilor și în zonele cele mai circulate; "anunciurile" ("înștiințările"), sau "mezaturile", "vânzările" sau "înștiințările particulare", care erau informații despre marfa sub forma unor texte scurte și apăruseră în ziarele vremii începând cu anul 1829. Acestea din urmă aveau o formă concisă
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
de interes național. În rest, alte șaptesprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură: casa Rosine Stănescu (1883-1884, prima școală din Slănic); casele cu prăvălie Anișoara Drăgoi (1918) și Valeriu Popescu (începutul secolului al XX-lea), toate din localitatea Groșani; casa Safta Rusu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și casa cu prăvălie Maria Alexe (1925-1926), ambele din localitatea Prăjani; casele cu prăvălie Ștefan R. Anghel
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
monumente de arhitectură: casa Rosine Stănescu (1883-1884, prima școală din Slănic); casele cu prăvălie Anișoara Drăgoi (1918) și Valeriu Popescu (începutul secolului al XX-lea), toate din localitatea Groșani; casa Safta Rusu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și casa cu prăvălie Maria Alexe (1925-1926), ambele din localitatea Prăjani; casele cu prăvălie Ștefan R. Anghel și Gheorghe Ștefănescu; conacul Teoharescu (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Vasilica Pătrașcu (prima jumătate a secolului al XIX-lea), Maria Ionescu (1880), Ștefania Cristescu (1900), Ion
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
Slănic); casele cu prăvălie Anișoara Drăgoi (1918) și Valeriu Popescu (începutul secolului al XX-lea), toate din localitatea Groșani; casa Safta Rusu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și casa cu prăvălie Maria Alexe (1925-1926), ambele din localitatea Prăjani; casele cu prăvălie Ștefan R. Anghel și Gheorghe Ștefănescu; conacul Teoharescu (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Vasilica Pătrașcu (prima jumătate a secolului al XIX-lea), Maria Ionescu (1880), Ștefania Cristescu (1900), Ion Dumitrescu, Sia Șerban, Catrina Puiu (sfârșitul secolului al XIX-lea
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
sau din piatră, situat la mare distanță. În cazul unui atac, sătenii se adăposteau la castel. Satul și împrejmuirea puteau fi jefuite și incendiate, dar oamenii erau salvați. Prin anul 1000 au început să se construiască clădiri elegante pentru negustori, prăvălii și ghilde comerciale. Orașe ca Hangzhou, Teotihuacan, Cordoba și Kanauj aveau proporții impresionante. Treptat apărea un stil laic, nereligios, stabilind concepte ce vor fi adoptate de arhitecții de mai târziu. Marea majoritatea a oamenilor locuiau în construcții simple. Corturile americanilor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în apropierea cetății Bucureștilor. În perioada anilor 1802-1804 orașul trece printr-o perioada de dezvoltare comercială. Că urmare apare și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 507nbsp;m în față prăvăliilor boltite se făcea doar pe la capetele lui prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. Către mijlocul secolului XIX
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 507nbsp;m în față prăvăliilor boltite se făcea doar pe la capetele lui prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. Către mijlocul secolului XIX clădirea se află într-una din perioadele sale de maximă prosperitate și faima negustorească. Și după război clădirea și-
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care compuneau fostele prăvălii. Camerele la etaj se găseau numai pe capetele de-sud și de nord. Exceptând etajul adăugat părții vestice, totul se prezintă unitar, dând un echilibru construcției care poartă amprenta unui autentic pasaj comercial. O alternanță de uși și ferestre cu
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
unui autentic pasaj comercial. O alternanță de uși și ferestre cu tâmplării metalice masive, dau curții un aspect aparte. Zona inferioară a pereților a fost placată cu plăci de piatră, iar scările de piatră indică locurile de acces în fostele prăvălii. Ansamblul arhitectural se află în stare avansată de degradare, în cea mai mare parte bolțile sunt deteriorate, pereții și elementele de structură de la etaj sunt dărâmate. a fost montată o construcție provizorie de susținere a stâlpilor și a planșeelor, a
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
ce adăpostește părticele din șase sfinți și o bucată din lemnul Sfintei Cruci. Urme, despre existența bisericii în veacul al XIX-lea: - În 1828, scrisoarea fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
se populeze mai ales în secolul al XVIII-lea, aici formându-se pe la mijlocul acelui secol un mic cartier denumit Broșteni, cu două ulițe podite - Podul Lung (Ulița Carvasaralei) și Podul Spânzurătorilor și o stradă comercială, numită Ulița Sf. Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preotul grec Poliz din Tesalonic (Grecia) a construit cu banii săi o biserică de lemn cu hramul „Sf. Constantin” pe un loc domnesc din mahalaua Broștenilor (aflată
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
este al șaselea episod al serialului de desene animate Samurai Jack. Jack străbate un pitoresc oraș arab și intră într-o prăvălie de obiecte mistice. Anticarul este minuscul de statură și foarte vorbăreț. Dar când Jack îi arată manuscrisul antic al blănoșilor, pe care figura același simbol ca pe fațada prăvăliei, anticarul îl conduce către Lumina Eternității, un fascicul luminos în care
Jack și războinica () [Corola-website/Science/319260_a_320589]
-
Jack. Jack străbate un pitoresc oraș arab și intră într-o prăvălie de obiecte mistice. Anticarul este minuscul de statură și foarte vorbăreț. Dar când Jack îi arată manuscrisul antic al blănoșilor, pe care figura același simbol ca pe fațada prăvăliei, anticarul îl conduce către Lumina Eternității, un fascicul luminos în care își fac apariția diverse viziuni. Undeva în deșert se află o bijuterie magică, ce îi poate ajuta pe cei cu inima pură. Jack va trebui să urmeze direcția indicată
Jack și războinica () [Corola-website/Science/319260_a_320589]
-
mahalaua Moșilor, cu Oborul de-o parte și Dudeștii nu chiar departe, melting pot etnic (armeni, greci, evrei, țigani, bulgari, machedoni, albanezi, fiecare cu ticurile, comerțul, șiretlicurile și micile sale monopoluri), Curte a Miracolelor, junglă interlopă, răscruce de bordeluri, chițimii, prăvălii ploșnițoase și cârciumi ucigător duhnitoare, adulmecate de tânărul Niculae cu nări exersate parcă în lumea lui Panait Istrati. O lume și-o istorie privite când prin ochii Penei Corcodușa ori prin holbările grobiene ale lui Gorică Pirgu, când cu un
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]