4,908 matches
-
putea numi atracție depersonalizată. Prin respectivul concept se înțelege faptul că nu atât atracțiile afective bazate pe caracteristici de personalitate sunt responsabile pentru coeziunea grupului, cât nevoia de a face parte dintr-un grup. Ceilalți din grup sunt căutați și prețuiți în primul rând nu datorită calităților personale, ci pentru că aparțin grupului și încorporează caracteristicile lui (Hogg și Heins, 1996). Alți factori care influențează gradul de coeziune sunt: a) volumul efortului depus pentru a intra în grup: cu cât costurile de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dinamic, tumultuos, sinusoidal, fiind în general mai pândită de tensiuni și conflicte. O problemă ce a primit răspunsuri științifice, în special prin cercetările lui Z. Rubin, a fost aceea a legăturii dintre simpatie („a-ți plăcea de cineva”, „a-l prețui”, liking, în engleză) și dragoste. Este dragostea o formă mai intensă de simpatie și prețuire sau reprezintă ea ceva diferit calitativ, astfel încât e posibil să simpatizăm, să ne placă mult cineva și să nu-l iubim și, invers, să fim
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
-l atribuie reciproc partenerii. Pe urmă, psihologul social american a rugat câteva sute de studenți să evalueze cât de caracteristici sunt acești itemi în simțămintele lor față de iubit sau iubită și cât față de persoane de sex opus pe care le prețuiesc și le simpatizează. A reieșit o diferență semnificativă între itemii evaluați ca descriind dragostea și cei considerați caracteristici legăturilor de simpatie. Pe baza acestor diferențe, Z. Rubin a construit două scale, una a dragostei și cealaltă a simpatiei, care, aplicate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iubita este o ființă nemaipomenită, dar nu e unică și de neînlocuit. Chiar dacă nu vei găsi alta similară, noua iubită poate fi și ea la fel de valoroasă, pe alte valențe. Și, de fapt, gândindu-te bine, dacă n-a știut să prețuiască o ființă cum ești tu, nici nu e chiar atât de sensibilă și inteligentă. Schimbă, stimate cititor, cadrul de referință. Deplasează problema dintr-un loc întunecat, urât, deprimat, într-unul mai senin și optimist. „Încadrarea” a fost invocată și ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1998, pp. 69-70). În ce măsură actualitatea mai conservă importanța comunicării orale este deci o interogație legitimă pentru omul modern, cu atât mai mult cu cât „vorbirea a fost ridicată însă de greci la un rang deosebit: acela de metodă. Socrate însuși prețuia vorbirea și disprețuia scrisul pe motiv că subjugă memoria; sofiștii au inventat, pe această bază, o artă a disputei - metodă de a demonstra, cu ajutorul vorbirii, orice” (Negreț-Dobridor, 2001, p. 16). Astfel, este greu să ne închipuim existența noastră alături de semenii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care l-ați imaginat? Ce piedici ar trebui depășite? Cum am putea transforma aceste constrângeri în oportunități? 3. Încercați să gândiți și traseul invers (să admitem că avem un colectiv foarte colaborativ, în care oamenii se ajută și se prețuiesc unii pe alții, dar care nu au prea multe rezultate individuale - în acest caz dezvoltarea unui climat competițional, în paralel cu starea colaborativă existentă ar aduce un plus de eficiență? Cum am putea dezvolta un astfel de climat? 4. Realizați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simțim și să acționăm la fel când este vorba despre grupul de lucru, de echipa organizațională ori didactică. Necesitatea transformării grupului de lucru (educațional) în echipă este un factor evident pentru fiecare formator, dar și pentru managerii care înțeleg să prețuiască legătura dintre coeziune și performanță. Procesul nu este deloc unul ușor și - așa cum vom accentua la finalul acestui capitol -, tocmai când, după eforturi susținute, vom putea considera că, într-adevăr, echipa noastră s-a sudat, va trebui să facem față
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipa respectivă. Scenariu: Gândirea de grup - școala cea mai bunătc "Scenariu\: Gândirea de grup - Școala cea mai bună" O să urmărim cazul unei școli din Capitală; aici cadrele didactice lucrează de mulți ani împreună și au învățat - în timp - să se prețuiască reciproc, să-și accepte defectele și să-și dezvolte împreună calitățile. Fac multe lucruri împreună (sunt puțini ca număr, școala este mică), merg cu toții la diferite petreceri, se întâlnesc periodic la câte unul dintre ei, acasă. Această stare de spirit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
balaurii și leii; acela care se ostenea pentru ortodoxie și era sigur că o să i se facă liturghie în Sfânta Sofia, deoarece mult se ostenea ca să unească Biserica Romei și a Constantinopolei, să o facă una singură; care nu-și prețuia niciodată viața și în nici o luptă nu-și cruța trupul”. Difuzată mai întâi în manuscris atât în Țările Române, cât și în lumea greacă (o copie a fost descoperită la Muntele Athos), opera lui S. va fi imprimată nu peste
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
1934, cu proză, la „Cuvântul liber”, unde va semna și versuri. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Fapta”, „Universul literar”, „Dimineața”, „Muncă și voie bună” „Timpul” ș.a. În 1935 lui S. îi apare singura carte, foarte scurtul „roman” Hotel Maidan, prețuit cu exagerare de Miron Radu Paraschivescu și de Ștefan Roll, criticat cu amabilitate pentru pitorescul gratuit și naturalism de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a lui
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Le Témoin de l’éternité (1975), precum și a numeroase traduceri (Eugène Sue, Marcel Brion, André Maurois, John Galsworthy, I. S. Turgheniev, Emily Brontë, Rabindranath Tagore ș.a.). În 1981 i s-a decernat Premiul special al Uniunii Scriitorilor. Pe drept cuvânt prețuit de critică, romanul Voica - mai propriu spus, o „schiță de roman”, cum precizează Pompiliu Constantinescu - e cronica unei familii țărănești dintr-un sat situat la confluența Neajlovului cu Argeșul, pe locul celui în care S. fusese găzduită în 1918. Aceleași
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
să observe viața societății în care a trăit: mediul îngust și închis din Thagaste, școala prea puțin folositoare, risipirea în viața libertină la Cartagina. Mulți prieteni de altădată, atît vii, cît și morți, sînt amintiți și foarte prezenți. Augustin a prețuit mult prietenia, așa cum confirmă și epistolarul său, bogat în personalități de toate genurile. Narațiunea urmează etapele vieții omenești, dar e greu de stabilit dacă fiecăreia dintre ele îi corespunde un grup de cărți, așa cum cred unii (cîte trei cărți pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
venerat în Africa; acesta susținuse necesitatea repetării botezului, dacă acesta fusese oficiat de eretici (cf. vol. I, pp. 405-406); Augustin nu ezită să opună autorității lui Ciprian pe cea a Apostolului Petru sau a Bibliei și subliniază cît de mult prețuia Ciprian unitatea Bisericii catolice. Pretenția donatiștilor de a reprezenta adevărata Biserică a sfinților e combătută de episcop, care afirmă că ei sînt în realitate o Biserică de separați; împărțirea între aleși și damnați nu are loc în această lume, ci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prima fază Printre transfugii care părăsiseră Italia răvășită de invazia lui Alaric se găsea și Pelagius, împreună cu cîțiva dintre protectorii săi aristocrați pentru care Augustin, imediat ce i-a cunoscut, a nutrit puțină simpatie. Pelagius, care pînă atunci trăise la Roma, prețuia operele antimaniheiste ale lui Augustin, însă, după cum am arătat mai sus, fusese neplăcut impresionat de o faimoasă afirmație din Confesiuni: (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), considerată de el o formă explicită de anulare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
chiar în prefața manualului. E vorba de Regulile simple ale legii divine (Instituta regularia divinae legis), adică o introducere metodică în Sfînta Scriptură, răspîndită și cu titlul de Părțile legii divine (De partibus divinae legis). Stilul manualului a fost foarte prețuit în trecut (a fost comparat chiar cu cel al lui Tacit!), întrucît se credea că avea încă forța tradiției culturale clasice; astfel de judecăți trebuie să se sprijine însă pe o analiză punctuală. Conținutul operei se poate divide în două
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
senator, unul dintre strămoșii săi fusese papa Felix al III-lea (483-492), iar cele trei surori duceau o viață de călugărițe, probabil în casa părintească; numele, tipic grecesc, ne-ar putea face să ne gîndim că în familia sa era prețuită cultura greacă. Și el a făcut carieră politică sub bizantini, așa cum se întîmpla de obicei cu descendenții familiilor nobile: înainte de 573, era prefect de Roma, cea mai înaltă funcție civilă. însă, la puțin timp după ce a împlinit treizeci de ani
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și de invazia longobarzilor, în timp ce regatul francilor era printre cele mai puternice și mai înfloritoare, chiar dacă se înregistra o tot mai accentuată degradare a culturii. Venantius s-a stabilit întîi la Metz și apoi la Paris, dedicîndu-se activității poetice, foarte prețuită la curtea regelui francilor, îmbinînd poezia profană cu poezia religioasă. Din acele cercuri făcea parte Radegonda, văduva regelui Clotar I, care merită o atenție particulară: era o femeie cultivată și pioasă, care întemeiase o mănăstire. Venantius Fortunatus a fost discipolul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
515, a dus o viață de călugăr în Palestina, a plecat apoi în Galicia și a devenit stareț al mănăstirii din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580. Grigorie de Tours și Venantius Fortunatus îl prețuiau pentru cultura lui, ilustrată și de numeroasele sale opere, care sînt dovada unor preocupări diverse, fără să fie însă îndeajuns de originale. Aceste scrieri, fără mare valoare literară, sînt centrate în special pe probleme de asceză și morală. în ce privește morala
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ariană incendiindu-le biserica, ci, dezvoltînd tezele cristologice ale antiohienilor - care, pentru a apăra integritatea naturii umane în Cristos, subliniau distincția dintre Fiul lui Dumnezeu și omul Isus -, i-a negat Fecioarei Maria titlul de Theotokos, „mama lui Dumnezeu”, foarte prețuit de credincioșii din Constantinopol și, de altfel, solid atestat în tradiția teologică. Chiril l-a atacat întîi într-o scrisoare trimisă călugărilor din Egipt, apoi în epistola sărbătorească din 429 (pentru aceste scrieri cf. infra), pentru a se adresa apoi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
într-o ființă umană), fără a înceta să fie Logos; concepția sa ontologică despre mîntuire presupune o identitate de natură între Cristos, Dumnezeu și ființele umane. Doar această condiție îi permite Logosului să-și exercite funcția sa sacerdotală, atît de prețuită de Chiril; din perspectivă antiohiană, dimpotrivă, sacerdoțiul cade în seama ființei umane asumate de către Logos. Sigur, în raport cu forma pe care cristologia logos/sarx o avea la Apolinarie, unde Logosul, în cadrul compusului uman, exercită funcția de suflet, Chiril afirmă în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
p. 000). în răspunsul său, Proclus evită să-l menționeze pe Teodor, ca să nu fie nevoit să-l condamne în mod expres. După o primă parte (2-4) în care îndeamnă la apărarea credinței, speranței și carității, superioare celor patru virtuți prețuite de păgîni (dreptatea, prudența, cumpătarea, tăria morală), Proclus trece la expunerea cristologică. El reamintește că expresia lui Ioan „Și Cuvîntul S-a făcut trup” (Ioan 1,14) nu înseamnă că Logosul a pătruns într-un om perfect (teză antiohiană), dar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
editat de M. Aubineau). 21. Efrem din Amida, patriarh de Antiohia Născut la Amida, Efrem vorbea limba siriacă, însă ulterior a învățat bine greaca. A ajuns comes orientis (vicar pentru cele 15 provincii ale diocezei din Orient) și a fost prețuit de toată lumea pentru că era cinstit și drept, astfel încît, atunci cînd Eufrasius, patriarhul Antiohiei, a pierit în groaznicul cutremur din 29 mai 526, Efrem a fost ales ca succesor al acestuia, în 527. După un al doilea cutremur dezastruos, ce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
eleganță. Ne-au mai rămas de la Enea 25 de scrisori scurte adresate unor prieteni și elevi, scrise cu concizie și eleganță; ele abordează teme de viață cotidiană, subiectele teologice fiind cu totul absente. E corespondența unui om echilibrat, afabil, care prețuiește prietenia și simțămintele omenești. Bibliografie. Ediții: Teofrast: PG 85, 872-1003; M.E. Colonna, Enea di Gaza. Teofrasto, Iodice, Napoli, 1958. Scrisori: L. Massa Positano, Enea din Gaza. Epistole, Libreria Scientifica, Napoli, 19622 (în ambele cazuri, ed. critice, trad. it., intr., comentariu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1 decembrie 488, Ioan a devenit episcop de Maiuma. Opera sa, Pleroforiile, a fost scrisă în timpul patriarhatului lui Sever de Antiohia, adică între 512 și 518, așa cum rezultă din text (cap. 24). Plêrôphoria e un termen important din vocabularul patristic, prețuit în special de Capadocieni și de tradiția monastică și hagiografică, și desemnează siguranța plină de încredere care se naște în sufletul celui ce are conștiința prezenței lui Dumnezeu și a ajutorului divin. în lungul titlu al operei, termenul este explicat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fapt a sporit credibilitatea lui Filostorgios mai mult poate decît ar fi meritat-o, pentru că, în fond, narațiunea sa este deformată la fel de mult ca și cea a istoricilor ortodocși. Cu toate acestea, el e un scriitor scrupulos, care cunoaște și prețuiește amănuntele cu adevărat semnificative și folosește sursele cu meticulozitate. în afară de Aetius și Eunomiu, istoricul ne prezintă și alte personalități, între care Wulfila, episcopul goților. Interesul pentru istoria locală începe să fie vizibil o dată cu el și se va răspîndi apoi în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]