2,626 matches
-
Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post a predecesorului meu cu "ochi albaștri" și în căsuța din curte mai zăceau claie peste grămadă obiectele personale ale familiei, pe care în grabă nu le-au mai putut lua. Neavând prin preajmă un râu pentru a proceda conform lui Hercule cu grajdurile lui Augias, am hotărât ca în zilele următoare să facem "clacă" pentru curățirea ambasadei. Am scris la MAE despre mașinile vietnameze, tovarășii de la ambasada R.D. Vietnam din București au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de bibliotecă, îmi era tot atât de familiar cum îți este un picior sau o mână, de care nu te mai întrebi de când face parte din ființa ta. Clopoțelul (sau păhărelul) de argint făcea parte, tot astfel, din ființa mea, existând prin preajmă încă înainte de a mă fi născut eu. În primii ani de viață am învățat să-l respect, fiind un obiect "sacru". În acest păhărel se ținea agheazma la diferite ceremonii familiale, vreo două sute de ani la rând. Era cât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de propăvăduire a veștii celei bune, l-au însoțit cu consecvență, fără să le fie frică, fără să fugă ca majoritatea ucenicilor. Au mers până la răstignire și până la mormânt, femeile niciodată nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate tabuurile din legea veche: cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești sunt neglijate în statutul pe care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu mai trebuie să se despartă de el. Prietenul cu cincisprezece ani mai vârstnic nu era deloc o prezență comodă. Avea spiritul ascuțit și vorba necruțătoare și pe lângă asta un orgoliu teribil, menit să-i vindece conștiința ratării. Cei din preajmă, și Labiș nu făcea excepție, trebuiau să-i suporte ironia, mai direct spus: batjocura adresată inculturii, lipsei lor de talent etc., de care mentorul vorbea ca de niște certitudini. Nimeni nu „știa” nimic, nimeni nu avea cu adevărat vocație de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din prefăcătorie. Era sigur, fără să fie nevoie să depună eforturi ascetice pentru a se convinge. Dar în același timp, a fost un gigant, care a răsărit în istoria Bisericii acestui secol. Cine a avut ocazia să-i stea în preajmă îl descrie ca pe un mare mărturisitor al acestui secol, o capodoperă a acelui har și a acelei înțelepciuni divine, care îi folosește pe cei mici și nepricepuți pentru a-și arăta atotputernicia și măreția. În redactarea biografiei am căutat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
această seară de primăvară târzie, don Calabria s-a oprit mai mult ca de obicei ca să contemple varietatea vivace de culori ce însoțea amurgul zilei. L-a cuprins un val de amintiri nostalgice. Îndreptându-se spre grupulețul de religioși din preajmă, le arătă cu mâna câteva locuri din orașul de la poalele colinei: «Vedeți, aici, la dreapta mea, acei doi chiparoși maiestuoși care se înalță în fața Casei San Benedetto? Acolo, sub umbra lor deasă de parfum de rășină, mă așezam mereu să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vervă umoristică, fără a reuși să-și ascundă ușoara notă de amărăciune, umilirea pătimită din partea nașului de mir. La Verona exista obiceiul de a se dărui copiilor miruiți un ceas. Prietenii săi, la sfârșitul liturghiei i s-au adunat în preajmă, curioși să vadă darul pe care îl primise. În fața privirii întrebătoare a copilului, nașul i-a arătat ceasul mare care trona pe fațada Palatului Portalupi: «Vezi acolo sus?! Acela e ceasul tău!». A fost pregătit de înțelepții săi profesori ai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
San Lorenzo, o femeie bătrână și bolnavă. Din păcate, povara economiei casnice apăsa doar asupra ei iar gurile de săturat se înmulțiseră. A primit-o în casă și pe fiica Teresei, care era însărcinată. Fata a lucrat în hanul din preajmă San Lorenzo și, din cauza serviciului, înnopta deseori în afara casei. Hanul acela era frecventat de un comis voiajor din Veneția, care a amăgit-o cu vorbăriile sale și a înșelat-o cu promisiunea unei viitoare căsătorii. Foarte curând tânărul sărăntoc a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rânduri cu emoție. Vibrau în sintonie cu acel program de viață care era propus de don Calabria. Formau un grupușor de patru persoane: doi preoți, un laic angajat în domeniul social și un tânăr seminarist. Cine ar fi trecut prin preajmă, i-ar fi considerat patru prieteni care discutau mai mult sau mai puțin ceva cazual. Și, în schimb, în jurul acelei măsuțe de cârciumă, în fața unei halbe de bere, se puneau bazele unei mari Opere. Înainte de a ridica instituții umane, în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai întâi să doboare zidul difidențelor și al ostilităților, create de-al lungul secolelor de acuzații reciproce. Don Calabria ne povestea că, în 1909, a fost chemat să asiste un muribund protestant: «„Speram - îmi spuse muribundul - să-l am în preajmă pe pastorul meu; dar, facă-se voia Domnului“. Și m-a invitat să-i citesc fragmentul din Sf. Ioan: „Eu sunt învierea și viața...“. Puțin după murea spunând: „Vin la tine, Doamne, vin“». Și comenta emoționat: «Mulți trăiesc în credința
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o moschee în oraș și respecta cu strictețe regulile Coranului, a cărui lectură o asculta zilnic cu evlavie, depănîndu-și mătăniile de chihlimbar. Interzisese Statului său major să pună vreo picătură de alcool în gură. Dar fiind aproape orb, ofițerii din preajmă beau vinuri și lichioruri chiar sub nasul său. Unul dintre ei pe atunci tînăr căpitan cerea să i se toarne șampanie fină într-o ceașcă de cafea chiar în fața Mareșalului, afirmînd că era "cafea franțuzească!". De la acesta din urmă nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la cărămizile care alcătuiesc deja legendarele grătare. Și-atunci ne-am pomeni cu o droaie de rubedenii, de mătuși Tamara pregătite să preia asupra lor plusvaloarea materială a unui fotbal, de altfel, mediocru. Cu cît vedem mai multe mătuși prin preajmă, cu atît devine mai limpede că, de fapt, nici fotbalul și nici țara nu sînt conduse de acești domni eleganți, parfumați și cu obrazul bărbierit bine, ci de niște băbăciuni austere, dar putred de bogate, care s-au ridicat la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și investindu-l cu importanță ontică. Dimpotrivă, el cheamă moartea, așa cum un magnet cheamă alt magnet, fizico-mecanic, mașinal, printr-o atracție de morbiditate comună. Pentru el nici moartea nu este importantă și tocmai în acest sentiment fatal constă aducerea în preajmă a morții, apelul spre ea fiind nu o solicitare stringentă, ci o mărturisire de consubstanțialitate între conștiința sa și moarte. Astfel, sinucigașul cheamă moartea atunci când deja a devenit un exponent al morții, când este dezinteresat de ea ca și de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vid, generând o lipsă de control, o enigmă nestăpânită, imprevizibilă. Aici este resimțită absența unui Creator, a unei Prezențe divine care poartă și menține întreaga creație, creație ce apare neîmplinită, nerostuită deplin și aruncată în hazard, fără confirmarea existenței în preajmă a zeului demiurgic. Golul zeului absent cheamă și provoacă, neliniștește și înfioară. Spre deosebire de exemplul eclipsei, aici nu se oferă garanția empirică sau rațional-demonstrată a unei prezențe ce s-a retras, s-a ascuns, inducând nevoia de-a o descoperi. Existența
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
individuale și, implicit dorinței de a o cunoaște, dăruind revelația prezenței sale pe măsura nivelului acestei credințe, atunci se poate afirma că avem aici raportul a trei factori decisivi ce cresc exponențial împreună: credința individuală, necesitatea confirmării prezenței divine în preajmă și revelația acestei prezențe, revelație dăruită de zeu. Așadar, cel ce sporește în credința religioasă este atins de amplificarea dorinței de a-l cunoaște pe zeu și i se dăruiește un grad de revelație din ce în ce mai avansat. Aici credința în Divinitate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
relaționări de tip special dintre zeu și om, se poate afirma că, în general, unei conștiințe intens credincioase și ancorate faptic în impertivele religiei pe care și-o asumă, ascunderea însoțirii cu Divinitatea va fi diminuată, revelația prezenței acesteia în preajmă fiind mult mai substanțială decât pentru o conștiință ce deține o credință și faptă religioasă atenuate. Iar pentru acea conștiință care respinge paradigma situării întru credință, revelarea însoțirii cu zeul va absenta, ascunderea acesteia fiind situată la un nivel maxim
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
semnifică spargerea barajului suferințelor omenirii la sfârșitul tuturor vremurilor, năpustirea acestora spre chipul ignorant al omului istoric surprins cutremurant de înecul lumii sale în apele întunecate a căror vuiet crescând nu l-a auzit deși i-au fost ascunse în preajmă. Textul Apocalipsei ne evocă ruperea de către Mielul Divin a șapte peceți ce sigilează cartea aflată în mâna absolutului personificat de o identitate tainică, de un Cineva care domnește peste întregul univers. Frângerea primelor șase peceți generează în ansamblul tabloului apocaliptic
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de briză și ating sporadic porțelanul mânii sale răsfirat, precum o frunză de arțar. Mă privește și o privesc, conștientizez alăturarea ei senzorială și sunt convins că, la rândul său, conștientizează în același mod situarea mea corporală în proxima sa preajmă. Dar, în pofida unei astfel de așezări corporale, asumate la nivel cognitiv, eu sunt atins de sentimentul că această rostire de iubire, unica ce contează pentru mine acum, nu ajunge încă la ființa adorată. Presimțirea unei iluzionări, unei înșelări în ce privește apropierea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
diplegie spastică operată, cu deficit neuro motor sever, greu transportabilă”, neputându-se deplasa decât cu sprijin. Dezmierdată „Bia”, este o fetiță frumoasă și cochetă. Are suflet mare, dăruiește tot ce are mai de preț celor care îi vin în 209 preajmă, mai ales colegilor, este iubită și se face plăcută de copii și adulți prin modul ei de a fi. în ciuda handicapului pe care-l are, își dorește foarte mult să meargă, să se joace, să alerge, să danseze, vrea să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
meu, îi consider ca pe proprii mei copii (având și eu patru, la rându-mi), iar suferința mi-e cumplită când îmi văd primul copil bolnav (de la 21 de ani) și neajutorat, dar avându-i pe Leo și Bia în preajmă, îmi alin supărarea și trec, parcă, mai ușor peste obstacole. împreună cu acești doi minunați elevi, acum în ultimul an al ciclului primar, celebrăm spiritul care ne însuflețește, înțelegând iubirea ca pe o bucurie de a fi alături de cei care au
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cum ar fi: pământul, apa, frunzele etc. Pare prostesc, uneori, dar parcă tot ce e în jurul meu mă leagă, într-o oarecare măsură, de vremea copilăriei. Nici măcar nu am realizat cât de repede am crescut, câte s-au schimbat în preajmă...Am pierdut persoane dragi, am învățat ce înseamnă moartea, ce înseamnă greutățile, ce înseamnă să ți se spulbere un vis, să nu-ti poti îndeplini o dorință, să fii descurajat. în același timp am câștigat prieteni noi, am învățat să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pământ. în timpul oficierii ritualului, spațiul din jurul credinciosului este unul sacru. Atunci când musulmanul se apropie de sfârșitul rugăciunii, se întoarce spre dreapta, apoi spre stânga, rostind formula: „Pace asupra voastră și îndurarea lui Dumnezeu”. Atunci sacralitatea spațiului încetează, iar cei din preajmă pot să i se adreseze, răspunzându-i cu formula „Dumnezeu să primească”. El continuă: „De la noi și de la voi fapta cea bună”. În timpul ritualului rugăciunii, când sunt mai mulți, musulmanii își aleg un imam (cel ce stă în față). După
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Îl chema... Mi-aduc aminte de el, era o figură extraordinară, un tip din ăsta pe care niciodată nu-l vedeai supărat, comunicativ, tot timpul zicea ceva de spirit, un banc, o glumă, și-ți făcea plăcere să fii În preajmă, să stai de vorbă cu el... Și, bineînțeles, că se țineau cursuri adevărate de filozofie, de franceză și-așa mai departe. Cât puteai prinde cu urechea. Dar unde țineau aceste cursuri? În celulă. Dar chiar și la lucru când am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
clădirii Guvernului României de astăzi; a fost demolat în 1897. 161. Palatul lui Grigore Sturdza (Beizadea Vițel), construit în 1901, între bulevardul Iancu de Hunedoara și strada Duiliu Zamfirescu de azi, a slujit ca sediu al Ministerului de Externe până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost demolat. Alături s a ridicat clădirea Guvernului României de astăzi (în anii 1937-1938). 162. Deschiderea bulevardului cuprins între Piața Victoriei și Piața Romană - secțiune a marii artere care urma să străbată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
plecat supraaglomerat, iar la fiecare stație, de coborît nu cobora nimeni, ci se mai urcau cîțiva, împingînd și strigînd: „Hai oleacă, înc oleacă!...” în fund, cineva ducea un purcel într-un sac. Înghesuit, purcelul a început să guițe. Cei din preajmă au rîs. La capătul drumului, spre surprinderea mea, nimeni nu mai era supărat! *La recenta ediție a „Zilelor” de la Onești (1-3 iunie 1978), prelegerea despre Călinescu a făcut-o lingvistul Boris Cazacu. Profesorul a amintit și cîteva din vorbele spuse
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]