8,496 matches
-
universitare generale, pentru absolvenții a 2-3 ani de studii universitare; 16. Atestat de absolvire a formelor de învățământ la distanță, organizat în centrele de studii; 17. Atestat de echivalare a studiilor efectuate în străinătate; 18. Certificat de absolvire a cursului pregătitor pentru învățarea limbii române și însușirea terminologiei de specialitate; 19. Certificat de promovare a formelor de perfecționare profesională a personalului didactic din învățământul preuniversitar; 20. Certificat de acordare a definitivării în învățământ, a gradelor didactice ÎI și I; 21. Certificat
HOTĂRÂRE nr. 733 din 21 octombrie 1998 cu privire la tipurile de diplome, certificate ��i atestate acordate în învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122041_a_123370]
-
vigoare. (2) Ministerul Muncii și Protecției Sociale și direcțiile generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, vor organiza licitații în vederea selectării furnizorilor de servicii și măsuri active. ... (3) Realizarea măsurilor active pentru combaterea șomajului include: ... a) activități pregătitoare pentru recrutarea și instruirea de personal în vederea realizării măsurilor active; ... b) activități de furnizare a serviciilor și a asistenței specifice pentru beneficiarii măsurilor active; ... c) activități de evaluare a măsurilor active. ... Articolul 14 (1) Prin salariul mediu net lunar pe
HOTĂRÎRE nr. 203 din 19 mai 1997 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 9/1997 cu privire la unele măsuri de protecţie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118099_a_119428]
-
dormit pînă acum, așa m-am pregătit eu, în frig, lămurește individului, pe cît te duce discuția de telefon mobil, că v-ați despărțit, și oare din ce cauză? că ne-am despărțit, a fost frumos, așa e viața! fraze pregătitoare, îi acord termen de replică, hai, spune!... n-am de ce să dau socoteală, precizez, totuși ai noroc că mai ies puțin din casă și vorbesc cu tine, dar cine îți dă ție dreptul să vorbești urît cu părinții mei, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ, §1-36): A. Școli ordinare: ▪ Școli începătoare (durata de 3 ani: un an școală lancasteriană, doi ani școală normală); ▪ Școli gimnaziale (durata de 4 ani: două clase pregătitoare și două clase umanioare); ▪ Școli academice, cu trei facultăți: filosofică de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic de trei ani și economia de doi ani. B. Școli extraordinare: școală reală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-o manieră convingătoare și consensuală, apartenența la o anumită comunitate politică [pe această temă există unele constatări interesante la Linz 1995]. Pregătirea Odată stabilit cine face parte de bună voie din el, sistemul politic trece prin prima fază, numită pregătitoare, a formării unui regim democratic: o nesfîrșită luptă între grupurile de elite, care se finalizează fără victoria decisivă a unui grup asupra altora, ci cu un compromis. Compromisul Elitele nu urmăresc o distrugere reciprocă, ci acceptă să conviețuiască și să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partid din 21 martie 1977 s-a prezentat o informare cu privire la educarea studenților străini 1, în care se arăta că în Iași erau la acel moment peste 1 100 de studenți și doctoranzi străini, din care 457 erau în anul pregătitor. Se preciza faptul că acești studenți sunt coordonați de către o comisie de resort din cadrul UASC, de către o persoană desemnată de senate și de către un cadru didactic pe grupă la anii pregătitori. Se arată că au fost organizate dezbateri pe marginea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și doctoranzi străini, din care 457 erau în anul pregătitor. Se preciza faptul că acești studenți sunt coordonați de către o comisie de resort din cadrul UASC, de către o persoană desemnată de senate și de către un cadru didactic pe grupă la anii pregătitori. Se arată că au fost organizate dezbateri pe marginea legislației românești, întrucât au apărut încălcări ale acesteia de către studenții străini. Problemele semnalate erau: unii studenți vor să stea doar în anumite cămine, fără studenți români și nu acceptă ideea autogospodăririi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
anul în curs: "peste 85% dintre studenții valutari și-au rezolvat această problemă"; 5) gradul de încărcare în cămine a studenților străini a fost de 0,9; 6) s-a organizat "Cenaclul literar-artistic Prietenia"; 7) dintre studenții programați la anul pregătitor au sosit mai puțin de 1000, iar dintre cei 700 din anul I încă nu sunt prezenți 150; 8) erau 67 de studenți ce urmau a fi exmatriculați (repetenți a treia oară); 9) erau probleme cu studenții greci ce nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
furios. Era un om care ținea foarte mult la absența conflictelor. S. B.: Un pacifist. D. T.: Un pacifist. Îndemna la tact, la moderație, la tot ce înseamnă atitudine pozitivă față de rezolvarea problemelor. Am fost primit la el pentru discuțiile pregătitoare, cum se numeau atunci, de prezentare a mea ca profil, ca om desemnat să fie președintele celui de-al doilea centru universitar al țării. Iar în contextul acesta, erau discuțiile firești. Toți președinții centrelor universitare, nu numai ai celor mari
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
timp și ființă: schematismul și concepția kantiană asupra timpului, fundamentul ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne îngăduie să credem că ar fi putut fi vorba, în partea a doua, de o analiză pregătitoare a conceptului de timp, asemănătoare, formal, cu aceea, tot pregătitoare, a ființei din analitica existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne îngăduie să credem că ar fi putut fi vorba, în partea a doua, de o analiză pregătitoare a conceptului de timp, asemănătoare, formal, cu aceea, tot pregătitoare, a ființei din analitica existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în sine a ființei și a ființării, în măsura în care aceasta din urmă este ceva numai pe temeiul ființei, ea însăși "deschisă" de Dasein. Din această perspectivă, constituirea factică a Dasein-ului, ceea ce ar corespunde unei "ontologii" a acestuia, capătă rolul de analiză pregătitoare a ontologiei ca atare; tocmai de aceea ea este "ontologie fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea principiului fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
grabei noastre de a trece direct la înțelegerea Dasein-ului ca timp, lăsând la o parte faptul simplu că abia reducția la verb deschide o cale de operare a reducției la timp. Sesizăm că prioritatea fenomenologică a lui Heidegger este "analiza pregătitoare" a Dasein-ului, că prin aceasta este scoasă la iveală (constituită) însăși ființa acestuia ca timp. Știm, de asemenea, că abia de aici încolo ar fi posibilă o ontologie ca atare, care să se ocupe cu "adevărul ființei". Dar nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de asemenea, că abia de aici încolo ar fi posibilă o ontologie ca atare, care să se ocupe cu "adevărul ființei". Dar nu este posibilă nici măcar prima operație, aceea a scoaterii la iveală a ființei Dasein-ului ca timp (sarcina analizei pregătitoare), fără reducția la verb. De aceea, sarcina mea mai departe este tocmai aceea de a reconstitui această reducție. Între timp, trebuie reactualizate cele câteva sensuri non-judicative pe care le-am formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
locul și cea dintâi. Așadar, în proiectul analiticii existențiale ca ontologie fundamentală are loc o "reducție judicativă" a dictaturii judicativului, dar nu în mod direct la timp, ci la verb; și, prin acesta, la Dasein: la atât se limitează "analiza pregătitoare" despre care vorbește Heidegger. Dar nu cumva "este" (verbul) și Dasein-ul, aparținându-și, țin în mod esențial de judicativ, fiind constituite după normativitatea dictaturii judicativului? Și nu cumva judicativul funcționează în cazul lor nu doar într-un sens regulativ, așa cum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează analizei pregătitoare a ființei Dasein-ului, ci doar despre un moment pregătitor pentru reducția la verb ("este"), poate despre un moment în scenariul acesteia. Ceea ce înseamnă că revenim la enunț și la proprietățile lui existențiale. Și fiind vorba despre operații de constituire cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează analizei pregătitoare a ființei Dasein-ului, ci doar despre un moment pregătitor pentru reducția la verb ("este"), poate despre un moment în scenariul acesteia. Ceea ce înseamnă că revenim la enunț și la proprietățile lui existențiale. Și fiind vorba despre operații de constituire cu un sens clar în însăși constituirea existențial-ontologică a Dasein-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterii obiective a fenomenelor din punctul de vedere al raportului lor în succesiunea timpului." CRP, II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă în sine, întrucât sunt lipsite de toate condițiile vreunei folosiri (în judecăți), adică de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Teza logicii: fiiecare ființare poate fi abordată prin este, indiferent de ceea ce constituie de fiecare dată modul ei de a fi. Ființa copulei", se ocupă de problema ontologică a lui "este". 173 PFF, p. 326. 174 În structura "analizei fundamentale pregătitoare a Dasein-ului", existențialul enunț apare ca "mod derivat al explicitării" în cadrul "constituirii existențiale a locului de deschidere". Cf. Paragraful 33 din FT. 175 Cf. PICT, Partea pregătitoare, cap. II; pp. 60-142. 176 FT, p. 217. 177 FT, p. 205. 178
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ontologică a lui "este". 173 PFF, p. 326. 174 În structura "analizei fundamentale pregătitoare a Dasein-ului", existențialul enunț apare ca "mod derivat al explicitării" în cadrul "constituirii existențiale a locului de deschidere". Cf. Paragraful 33 din FT. 175 Cf. PICT, Partea pregătitoare, cap. II; pp. 60-142. 176 FT, p. 217. 177 FT, p. 205. 178 "Acest altceva care se opune în chip absolut oricărei ființări este non-ființarea. Însă acest Nimic ființează în mod esențial în calitate de ființă." Heidegger, "Postfață la 'Ce este metafizica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aflu din dicționare că „lehamitea“ e un cuvânt de proveniență bulgărească („liha-mi-ti“, mi-e silă, m-am săturat). Avem o mulțime de lucruri de învățat de la vecinii noștri. Nu era musai să ne blocăm într-o lamentație. Sensul vieții. Punctaj pregătitor 1. O viață în cuprinsul căreia întrebarea cu privire la sensul vieții nu survine niciodată e o viață fără sens autonom. Viața tinde să aibă sens de îndată ce îți pui problema sensului ei. Sau: a reflecta asupra sensului vieții poate fi, în sine
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că "s-a consultat în toate cu tineretul națiunii și s-a folosit pentru atingerea țelului său binefăcător, în măsura în care aceasta a depins de el, de mijloace și cerințe care au cruțat prejudecățile, obiceiurile și tradițiile, diluându-le cu o grijă pregătitoare"57. Dar, se pare că Balș și-a depășit atribuțiile, influențat fiind poate și de conaționalii săi, și a intrat într-un conflict de interese cu șeful Administrației militare a Bucovinei, generalul Enzenberg. În luna mai 1782, boierul bucovinean îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a învățătorilor "naționali", prin trimiterea la studii, în diferite centre ale monarhiei, a unor tineri studioși bucovineni 124. Școlile confesionale moldovenești de la Câmpulung, Cernăuți, Siret și Suceava au fost transformate în școli publice, fiind considerate de acum drept școli naționale pregătitoare pentru școlile principale și normale. Pentru a atrage la școală cât mai mulți copii, din toate stările sociale, se făcea cunoscut în provincie că, din ordinul împăratului, școala era gratuită, copiii urmând să primească gratuit rechizitele școlare și manualele necesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]