5,618 matches
-
un principiu fundamental al activităților derulate în cadrul întregului proiect Expedition Inside Culture. Participanții au considerat că, prin contactul direct cu persoane și culturi diverse, se facilitează dialogul intercultural, înțelegerea reciprocă și extinderea propriului univers prin intermediul celorlalți. A provoca stereotipurile și prejudecățile fiecăruia este un proces care, chiar dacă e neplăcut și dureros într-o primă etapă, este profitabil din perspectiva faptului că aceste stereotipuri și prejudecăți sunt conștientizate, confruntate cu ale celorlalți și deconstruite pe baza unei succesiuni de experiențe de învățare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se facilitează dialogul intercultural, înțelegerea reciprocă și extinderea propriului univers prin intermediul celorlalți. A provoca stereotipurile și prejudecățile fiecăruia este un proces care, chiar dacă e neplăcut și dureros într-o primă etapă, este profitabil din perspectiva faptului că aceste stereotipuri și prejudecăți sunt conștientizate, confruntate cu ale celorlalți și deconstruite pe baza unei succesiuni de experiențe de învățare relevante. i) Învățarea semnificativă Este un truism faptul că motivația determină ca învățarea să se producă sau nu, dar ea determină și profunzimea și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cu putință, fără evitarea nici unei aporii. Soarta ambiguă a personajului nostru se datorează În bună măsură, și subliniez acest lucru, lecturilor simplificatoare și grăbite. De aceea consider esențială reasumarea critic-obiectivă a surselor, compararea lor, Într-un cuvânt, reanalizarea cuminte, fără prejudecăți a Întregului „dosar neotestamentar Maria Magdalena”. Ce ne spun Mărturiile evanghelice? Sub numele „Maria din Magdala” sau „Maria Magdaleana” (aceasta este forma corectă din punct de vedere istoric), faimosul personaj apare În patru momente cheie: În preajma lui Isus; la răstignire
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un fel, cu soarta acestei femei hăituite și neînțelese. Abia acum, după aproape două milenii, asistăm la o Încercare de reabilitare, atât a gnosticismului, cât și a Mariei Magdalena, din punct de vedere „științific”. Departe Însă de a fi „științifice”, prejudecățile feminismului sunt simptome ale unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul Însuși de „tradiție” poate Îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ci pentru că-l va sacrifica pe Însuși Isus, altfel spus, va duce oroarea sacrificiului până la ultima consecință. Făuritorii ediției Natonal Geografic nu pot fi acuzați de impostură intelectuală. Ei au fost Într-un fel duși de valul publicității și al prejudecăților, Într-o bună măsură. Deocamdată, În condițiile În care o ediție a textului copt n-a văzut Încă lumina tiparului, mai mult, În condițiile În care se așteaptă recoltarea tuturor fragmentelor vândute ici și colo de un anticar veros, orice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
conținutul fără să-l deformeze ori fără să-l Înjumătățească. La capătul acestui text Întrebările rămân ca atare, mai proaspete ca la Început, poate chiar mai provocatoare. Cititorul va Începe abia atunci adevărata cursă, „contra cronometru”, Împotriva propriilor certitudini sau prejudecăți. Propun trei volete, complementare. Mai Întâi, voi traduce fragmentele sinoptice, dând alăturat textul original, și voi discuta câțiva termeni esențiali, din punct de vedere filologic și teologic. Partea a doua va fi rezervată interpretării fragmentelor În context, restrâns, evanghelic și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dat naștere scrierilor respective. „Problema apocrifelor” este strict legată de „problema canonului” creștin și ea apare În a doua jumătate a secolului al II-lea, mai ales În Adversus haereses, importantul tratat al lui Irineu. Cu riscul de a luxa prejudecăți și de a leza comodități, voi spune că afirmația „creștinismul este o religie a Cărții” nu are decât o vagă justificare. Creștinismul poate fi definit mai degrabă ca o religie a Cărților, nu a Cărții. Dar, Înainte de orice, creștinismul este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
prețios) la mormânt. Pedagogul II,8. Comentariu la Matei XXV. Comentariu la Luca VI,14. Comentariu la Matei IV,26,7. Op. cit., pp. 31 sq. Op.cit., p. 32. Trebuie precizat, poate, că Lefèvre d’Etaples era catolic, dar eliberat de prejudecățile pseudo-tradiționalismului oficial. A rămas catolic toată viața, În ciuda atacurilor suferite din partea propriilor coreligionari. Umanist, riguros În cercetare și fidel evangheliei lui Isus Cristos, s-a străduit până la capătul vieții să reformeze catolicismul din interior, În sensul punerii În acord a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a pus În discuție presupunerile ontologice pe care se bazează practica politicii externe, deseori prezentată de politicieni ca fiind „naturală”. Nu În ultimul rând, studiul de față este o invitație la reflecție informată asupra modurilor În care aceste presupoziții și prejudecățile ce le Însoțesc pot legitima modalitățile de acțiune politică, dar și asupra faptului că majoritatea contextelor teoretice pot părea „naturale”, Însă pot genera meniuri de opțiuni rezonabile În privința politicii externe complet diferite. Traducere din limba engleză de Virginia Elena David
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
unei epoci, recuperând nostalgic o etapă a vieții. O excepție în poezia lui B. este ciclul Paris, rămas în revista „Cosinzeana” din 1923; sunt șapte „vederi”, proaspete ca simțire, închipuind un reportaj voit naiv al întâlnirii cu metropola tuturor contrastelor. Prejudecățile cenzurează însă percepția și, când nu proclamă de-a dreptul destrămarea acestei lumi babilonice, sufletul călătorului, oripilat și fascinat, alege „fuga”. Dintre narațiunile inspirate de drama războiului, numai Dezarmat reușește să contureze o psihologie credibilă. B., care admira nuvelistica lui
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Breban, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu) este discutată cu instrumentele semioticii literare și, acolo unde e cazul, din unghiul postmodernismului. Este relevată, cu serioase argumente expuse elegant, capacitatea romanului de a face superfluă perpetuarea „armurii de sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu care cititorul răspunde provocărilor lansate de evoluția neîntreruptă a genului proteic. Dificultăți mereu noi, dar și tot atâtea motive de fascinație derivă din dereglarea mecanismului narativ prin mistificări și trucuri literare extrem de productive. B. a mai publicat, singură
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
Belu și Mircea Șerbănescu. Programul revistei este unul de conservare a valorilor spirituale din zona Banatului în contextul schimbării și modernizării vieții, de definire a ideilor și sentimentelor colective ale acestei arii și de corijare a multor idei false și prejudecăți privitoare la mentalitatea și identitatea spirituală a poporului român. Se publică, astfel, articole și studii bine documentate de folclor și etnografie, de istorie a Banatului, de artă populară și culta din aria bănățeana, de artă bisericească și de istorie a
BRAZDE BANAŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și valoare, tradiție și inovație ș.a.). Criticul, pus pe disocieri, își propune să clarifice o noțiune sau alta, combătând astfel „poncifele”, „prejudecățile” care-l supără. O carte întreagă, Noi și clasicii, își subminează însă efortul de a reinterpreta creații de vârf ale literaturii noastre prin dilatarea abuzivă, cu ifos globalizant, a noțiunii de „clasic”, în care B. înghesuie scriitori fel de fel
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
hotarul dintre autobiografic și ficțiune, Ionică dezvoltă până la un punct o atmosferă idilică, ciudată în situația întâlnirii a două etnii aflate prin forța împrejurărilor istorice în conflict. Autorul vrea să sugereze că forța primară a dragostei învinge orice piedică sau prejudecată. Apelul la epica folclorică și, în genere, la substratul arhaic dă narațiunii o neașteptată rotunjime de „poveste”, cum de altfel și este subintitulată. Evocarea nostalgică a întâmplărilor reale ce stau la baza ficțiunii a marcat maniera prozei, relevând o incontestabilă
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
lucra și el câte ceva pe lângă casă... dar când scăpa la băutură... influențat de familie/rude, venea acasă și-mi aducea toate vinile de pe lume, mă bătea, mă amenința cu toporul, cu cuțitul, totul se relua, parcă era și mai nebun...”. Prejudecățile deținutei, obișnuințele socioculturale introiectate, frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales datorită specificului unei relații abuzive avute cu soțul. O relație abuzivă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor. Experiența trecută determină comportamentul prezent, iar consecința unei decizii trecute nu poate fi evitată. Ne putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările noastre sunt determinate de condiționarea, paradigma noastră (modelul în care „vedem” lumea, în termeni de percepere, înțelegere, intrepretare), sunt în mare măsură programate de experiențele noastre din trecut. Indivizii percep lucrurile în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și a aspectelor legate de sexualitate drept subiect „tabu” despre care nu se poate discuta în familie. Tocmai această reticență a familiei îi îndreptă pe copii spre alte surse de informare, care dețin informații incorecte și marcate de stereotipuri și prejudecăți. Asistenții sociali ocupă un loc aproape nesemnificativ între sursele de informare, ceea ce denotă faptul că aceștia nu au reprezentat o sursă de informare/educare (fie că interacțiunile cu aceștia au fost foarte reduse, fie au fost centrate pe alte aspecte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
infecțiile cu transmitere sexuală, un alt argument pentru programele de educare care să se adreseze comunităților de romi, dar și populației majoritare. Prezentarea surselor de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală confirmă rolul mass-media în formarea stereotipurilor și a prejudecăților și în menținerea temerii iraționale față de persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. Mass-media reușește să fie aproape la fel de importantă precum anturajul (36,3%, față de 40,7%) în formularea opiniilor asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală. Tabelul 8. Surse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
roman popular rafinat, CNP, 1991, 4; Ioan Bogdan Lefter, Frumoasa fără corp, CNP, 1991, 4; Cornel Ungureanu, Cine l-a ucis pe Dillinger?, O, 1991, 5; Florin Manolescu, Ann from Loonga sau Romanul fără frontiere, LCF, 1991, 14; Ioana Bot, Prejudecățile cititorului, TR, 1991, 22; Virgil Nemoianu, The Real Romanian Revolution. „Femeia în roșu” („The Woman in Red”), „The World & Review” (Washington), 1991, august; Constantin M. Popa, Dorința triunghiulară, R, 1991, 7-8; Gabriela Omăt, A căzut, a căzut Babilonul cel Mare
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte tari, deghizări), amestecă monologuri prea ample și dialoguri fără savoare
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
7-18 ani) care sunt slab educați, au fost/sunt marginalizați, au abandonat școala, provin din familii în situație de risc, aparțin unor grupuri etnice al căror acces la educație este limitat, cu părinți ce au probleme de formare educațională sau prejudecăți ce provin din mediul lor cultural de viață. Diferențele urban-rural în șansele de acces la educație, precum și relativ la performanță sunt semnificative: - rata de înscriere în învățământul gimnazial a absolvenților ciclului primar este de 86% în rural, față de 98% în urban
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
față de care, până nu demult, nu s-au luat măsuri suficient de severe care să asigure eradicarea lor. Există cazuri, care au răbufnit în conștiința colectivă, de asociere între unii polițiști și crima organizată, trafic de influență, violență bazată pe prejudecăți etnice și de gen. Este adevărat că definitivarea reformei poliției și creșterea eficienței sale depind mult de nivelul finanțării sale. Trebuie apreciat faptul că în ultimii ani s-a acordat o atenție deosebită dezvoltării relațiilor dintre poliție și comunitate. Promovarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
comunități și nu există o bază de selecție a liderilor de sex feminin la nivel comunitar. O explicație complementară a acestei excluderi (uneori o autoexcludere a femeilor de la participarea politică încă de la bază) este tradiționalismul multor comunități în care persistă prejudecata conform căreia cei care conduc sunt bărbații, funcțiile femeii fiind limitate la asigurarea bunului mers al gospodăriei și familiei. Oricare ar fi explicația participării scăzute a femeilor la viața politică, este important de reținut că incluziunea socială a femeilor pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
că nu trebuie să existe nici un fel de limite în dezvoltarea unei persoane: nici vârsta și nici genul, nici originea socială sau etnia și nici mediul, nici prezența unei dizabilități și nici absența unei oportunități, nici lipsa resurselor și nici prejudecățile nu pot anula dreptul universal la dezvoltare individuală; doamna profesor Uliescu, de la care am învățat multe lecții de drept și de viață; doamna Rodica Ghețău, care, deși nu deține titlul de profesor, a fost mentorul atâtor generații de studenți și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
lansase cu o lună Înainte de revolte. Spusese: ― Vezi? Pot să vorbească absolut normal dacă vor. Asta simțeam. (Chiar și eu pe vremea aceea; nu neg, pentru că suntem cu toții copiii părinților noștri.) Eram gata să-i acceptăm pe negri. N-aveam prejudecăți față de ei. Voiam să-i includem În societatea noastră dacă ar fi reușit să se poarte normal! Susținând Marea Societate a lui Johnson, aplaudând la Domnului profesor, cu dragoste, vecinii și rudele noastre și-au exprimat cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]