3,626 matches
-
numai pentru ei, ci pentru toți cei care se confruntă cu problema dependenței de orice fel. Astfel de proiecte trebuie încurajate. De altfel, acest proiect este înscris în lista pentru concursul național „Mesajul meu antidrog” și credem că va fi premiat.” Dr. Ionela Calfa, Centrul de Prevenire și Consiliere Antidrog „Prin acest proiect visele frumoase au devenit realitate. Responsabilitatea și entuziasmul unor tineri liceeni au reușit să sensibilizeze opinia publică și au indus ideea ca doar luând atitudine putem stopa consumul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
a durat circa 6 ore. Din programul activității au făcut parte: concurs de fotografii, concurs de prăjituri de casă, "recunoaște mirodenia", "recunoaște personalitatea", concurs de dans, "cea mai frumoasă ie", "cea mai frumoasă împletitură", concurs de karaoke. Elevii au fost premiați cu jucării de pluș. Biletul a costat 4 lei, iar din încasări se va pune parchet în vestiarele elevilor de la sala de sport. Tucaliuc Andrada, clasa a VI-a A: Music is my life! Fără ea nu aș putea trăi
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
a raporturilor sociale. Pe acest temei a publicat În revista Junimii o serie de Studii asupra stării noastre actuale (1871), iar mai târziu, În Steaua României, o alta de Studii economice, acestea din urmă strânse și Într-un volum (1879) premiat de Academia Română. Secretar, un timp, al Junimii, el Înființă acolo și o societate istorică, Împreună cu A. Lambrior, V. Tassu, G. Panu, I. G. Cernescu ș.a., În ideea de a sprijini cercetarea În domeniu și totodată difuziunea valorilor din trecut. El
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
donații școlilor din zonă și a intervenit la Ministerul Instrucțiunii Publice pentru crearea de licee în Dorohoi. Ion Missir, avocat apreciat pentru pledoariile scurte și clare, este autorul unui volum de amintiri intitulat Fata moartă, prefațat de Nicolae Iorga și premiat de Societatea Scriitorilor Români. Ion I. Ipăteanu, o altă personalitate botoșăneană, publică articole politico-juridice și literare, fiind și autor al unul volum de amintiri ce evocă Botoșaniul la cumpăna dintre secolele XIX și XX. Unii avocați sunt voci active în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în primă fază. Mai mult, în primii ani de existență, a pus la dispoziția elevelor sălile internatului și ale gimnaziului 125. Liceul a avut o viață culturală bogată, elevele implicându-se în diverse activități. Astfel, în 1922, patru eleve sunt premiate de Societatea științifică-literară "Tinerimea română" pentru participarea la un concurs al școlilor secundare din întreaga țară126. În 1924, personalul didactic și elevele școlii au organizat, prin intermediul Comitetului școlar de construcție a liceului, o serată dansantă pentru suplimentarea fondului necesar construirii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atât promovarea dezinteresată a localului, cât constituie o strategie de apropiere față de capitală, o încercare de pătrundere în mișcarea literară a centrului, ceea ce nu era departe de adevăr. Însuși Leca Morariu a pătruns pe piața literară din capitală, fiind și premiat pentru volumele sale de către Societatea Scriitorilor Români. Sursa de inspirație a constituit-o însă localul, titlurile premiate fiind relevante în acest sens: De la noi, Povești bucovinene, Institutorul Creangă sau Drumuri moldovene. Cronicile din rubrica Multe și mărunte... înregistrează cu aceeași
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în timpul școlii (1820-2000), Editura Aramis, București, 2002, p. 94. 208 Ibidem, p. 113. 209 Ibidem, p. 71. 210 S. Pană, Născut în '02, p. 102. 211 D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceu de fete Regina Maria, dosar 1/1922. Sunt premiați, în 1923, 12 elevi și eleve: opt mențiuni, un premiu III, două premii II și un premiu I. 212 T. Opriș, Istoria debutului literar..., p. 119. 213 Preluat din "Muguri, o revistă bucovineană cu tradiție", în V. I. Schipor, Bucovina
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin descoperirea și dezvoltarea neurotrasorilor, a fost posibilă introducerea în investigarea sistemului nervos a SPECT și PET. Mai mult sau mai puțin în concurență, a fost dezvoltată Imagistica prin Rezonanța Magnetică (MRI sau RMN) de către Peter Mansfield și Paul Lauterbur, premiați în anul 2003 cu Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie. După introducerea în 1980 a MRI în practica medicală, a urmat o explozie a rafinamentului tehnic și diagnosticului prin RMN în practica medicală. Imagistica prin Rezonanță Magnetică funcțională (fMRI) a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
societatea civilă și societatea politică, duce, cel puțin teoretic, la construcția unor instituții neutrale în raport cu diversele alegeri și preferințe individuale, conservatorismul și socialismul renunță la imparțialitate și se amestecă în aceste alegeri, în sensul că instituțiile statului conservator sau socialist premiază virtutea și pedepsesc viciul, corespunzător propriilor grile și ierarhii de valori. Conservatorismul propune o ierarhie de valori bazată pe morala tradițională, dezvoltată în dependență de religie și cultură. Socialismul propune revizuirea moralei tradiționale, fiind deschis spre asimilarea de noi valori
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acțiunile ecologiste nu vor fi încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul reformator al socialismului. Dacă socialismul pretinde că instituie noi instituții și valori și premiază noile atitudini, atunci, în măsura în care ecologismul este expresia unei asemenea tendințe reformatoare, el va fi acceptat, asimilat și premiat, fără riscul de a fi evaluat ca deviaționism. Un caz istoric special este cel al regimurilor comuniste din statele Europei de Est
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a XII-a, anul absolvirii 2005, 2009 - clasa a XIII-a seral, anul absolvirii 2001 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor școlare): - Selecția a trei elevi premiați la concursul național “Istoria mea-Eustory” , pentru a participa la faza internationala-Academiile Eustory, Berlin, WanseeForum, 23-30 august 2008: Lungu Brândușa, Frâncu Andrei și Banu Corina ; - Premiul ÎI la concursul “Istoria mea- Eustory”, ediția a V-a,2007-2008, faza națională; - Premii speciale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
a face, proclamă Castoriadis, un militant pentru reorganizarea profundă a instituțiilor sociale, a raporturilor economice, politice și culturale, pentru reformă. Psihologul astfel gândit devine un receptacul activ, el ascultă și pătrunde sensuri, instituie și consacră, vibrează și empatizează, sancționează și premiază. El Își consacră energia Înțelegerii murmurului și chemărilor Agorei. Iar dacă poate, Încearcă să schimbe ceea ce i se pare greșit, nedemocratic, alienant. Majoritatea textelor din volum au fost publicate inițial În cotidianul Ziarul de Iași, În rubrica săptămânală de opinii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și a fost angajat de Ralea la Institutul de Psihologie al Academiei, ajungând șeful secției de psihologia muncii. În 1946 a fost consilier În Delegația de pace de la Paris (făcuse doctoratul la Paris). Cartea scrisă Împreună cu Ralea, Istoria psihologiei (1958), premiată de Academie, este utilizată și astăzi. Era un cercetător cunoscut, apreciat de Ralea, Îi frecventa pe G. Călinescu (care-l transformă În personaj de roman În Scrinul negru), pe academicienii Vianu, Oțetea și Rosetti, era prieten cu Păstorel teodoreanu și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nou pe Mihai Drăgan: „Înclinația lui Corneliu Buzinschi spre folosirea elementelor mitice ca simboluri asigură prozei sale o structură particulară. Strigătul este un roman concentrat al «vârstei dificile», scris cu sensibilitate și fină intuiție psihologică”. Romanul Hoții de vise (1972), premiat de Uniunea Scriitorilor, continuă peripețiile eroilor preferați, Varahil și Hani. Doi exegeți recenți, G. Anca și Al. Protopopescu (2005), observă: „Întâmplările reale sunt filtrate prin imaginația și fantezia lor plină de candoare. Situațiile transpuse În joc, potrivit noilor lor ipostaze
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde, povești, glume, ghicitori, texte ale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
muzicii. Această dominație este pînă la urmă pe deplin acceptată. Ambasador la Paris, marchizul napolitan Caracciolo scrie Parisul, modelul națiunilor străine sau Europa franceză (1776), în timp ce Academia din Berlin propune ca subiect de concurs cercetarea cauzelor universalității literaturii franceze și premiază pe scriitorul Rivarol, al cărui discurs conține fraze ca aceasta: "Se pare că a venit timpul să spunem "lumea franceză" cum spuneam odinioară "lumea romană"". Caracterul pregnant al modelul francez face din Paris capitala intelectuală a Europei. Bulevardul care duce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe buze. Înțelegerea fusese că premiații vor plăti petrecerea. Când s-a adus nota de plată și am pus partea mea de bani pe masă, Cezar Baltag mi-a dat înapoi jumătate din bani spunându-mi „Domnule Tudoran, dumneavoastră sunteți premiat pentru debut, așa că plătiți numai jumătate din ceea ce v-ar reveni. Noi, ceilalți premiați, plătim mai mult. Așa se cuvine. Nici o grijă, de acum încolo veți avea tot timpul să plătiți mai multe mese decât vă imaginați”. Nu rareori, când
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
resursele materiale și umane mai eficient și va putea astfel să integreze, în limitele ei de competențe, datoria de a fi un bun angajator, un bun cetățean, un bun vecin. Milton Friedman (1912-2006), fost președinte al Asociației Economice Americane și premiat Nobel, este unul din "indignații" care denunță "ipocrizia de fațadă" a acelora care agreează ideea de responsabilitate socială pentru corporații. El susține că "responsabilitatea socială a afacerii vizează creșterea profitului"8 și că este o contradicție asocierea "responsabilității sociale" cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
selecție nu este o variabilă imuabilă și, cu atât mai puțin, adversă tehnologiei. El funcționează mai degrabă ca o grilă de alegere a unor unități, din perspectiva unei axe sociale paradigmatice. Din imensa cantitate de propuneri de artefacte tehnologice, societatea premiază pe cele pe care le consideră cele mai adecvate nevoilor și dorințelor ei. Astfel că, fără a fi liniară și/sau simplificat reactivă, dezvoltarea tehnologică trebuie să țină seama de constrângerile sociale. De altfel, istoria abundă de "erezii" științifico-tehnologice venite
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
profesionalism" când în realitate demarcația trebuie operată între "cu expertiză fără expertiză". Am apelat la menționarea atitudinilor cititorilor față de controversatul critic al "beneficiilor" internetului tocmai pentru a sublinia faptul că, deși civilizația de astăzi este tributară anonimilor, societatea nu a premiat, în istoria sa, vulgarizarea științei și nici extremismul ideologic sau amatorismul semidoct. Ceea ce-și dorește societatea de la știință și tehnologie vizează securitatea, siguranța și eliminarea riscurilor care i-ar periclita habitatul și, ca urmare, viitorul. În aceeași măsură, important
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dar fără efect, pentru că încă o dată s-a dovedit că realitatea efectivă este mai puternică decât cea care ar trebui să fie (Sein este întodeauna mai puternic decât Sollen). România a ieșit în câștig de la acest summit întrucât va fi premiată. Și nu pentru că ar fi lichidat poluarea, ci pentru că a redus-o la un nivel mai mic decât se așteptau cei din Uniune. Nu pot să nu adaug că summit-ul a mai adoptat unele măsuri cu consecințe importante pentru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
că, Într-o vreme, ca și astăzi, era boicotata vită de vie autohtonă, nohanul. Zile de-a rândul, În faptul serii, Petrache Doru, gornistul primăriei, sunase și strigase de la un capăt la altul al satului: Lume, lume, ia aminte! Se premiază cu bani mulți la primărie cei care scot din pământ vită de vie. Nohanul! Stimulați de făgăduiala mulți dintre țărani, mai ales nevoiașii, defilau seară prin fața primăriei la Întoarcerea acasă de la treburile câmpului, cu vrejii de vită de vie În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
femeie guraliva și indiscreta Trupul fecioarei rămâne Înfiorat de neatingere Nopțile, aripa buimaca a curajului Iarbă șerpuita În umbră pământului Îmi trebuie Îndrăzneala de lup celest Să trec prin arbori cu sângele Înflorit. Suflet de primăvară Subsemnatul Malin, culturist și premiat la poezie Crescut de mic În Grădina Botanica, Iași Trebuie să dau foc la narcise; Peste câteva clipe va sosi trăsura cu fețe Am dat cinci lei paznicului Să le arate rugul unde ard Cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu numai câtva timp Înainte de a primi de la Ministerul de Interne pașaportul pentru plecarea definitivă În America, În noaptea de 21/22 decembrie 1986. Adolescentul robust și cu ochii limpezi ( În ,,Suflet de primăvară” se confesa: ,,Subsemnatul Malin, culturist și premiat la poezie”), nu vrea să termine clasa a XI-a a Lic. ,,Mihai Eminescu” din Iași! Singurul volum de versuri, ce poartă titlul unei poezii de referință, ,,Călătorul profund” (predestinând parcă apropiatul sfârșit: ,, Sunt căutător de anotimpuri inexistente./ Mefisto În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a discuțiilor și plimbărilor făcute Împreună cu colegii prin Copou și Împrejurimile pitorești ale Iașului. E o poezie proaspătă, Încărcată de lumină, În care pulsează „cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi”, pregătiți să ia viața peste picior. „Subsemnatul, Malin, culturist și premiat la poezie/ Crescut de mic În Grădina Botanica, Iași/ Trebuie să dau foc la narcise;/ Peste câteva clipe va sosi trăsura cu fețe/ Am dat cinci lei paznicului/ Să le arate rugul unde ard/ Cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]