11,157 matches
-
educație ca fapt statistic incontestabil. În plus, au recuzat credința liberală potrivit căreia expansiunea educației, facilitățile de ordin legal sau material și difuzia credințelor/expectațiilor meritocratice ar fi suficiente pentru democratizarea școlii. În fine, studiile dedicate acestei teme au impus problematica stratificării și mobilității sociale ca domeniu de cercetare empirică, și nu doar de reflecții teoretice. 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționaletc "2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale" Perioada imediat următoare sfârșitului celui de-al doilea război
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sinteza lui Hassenforder din 1990. Datele, dintre care unele vor fi detaliate în continuare, arată că nici unul dintre criteriile meritocrației nu este realizat în țările dezvoltate, pretins meritocratice, și nici în fostele țări socialiste. În final mă voi referi la problematica egalității de șanse în context românesc post-1990, arătând că în România contemporană persistă importante inegalități de șanse școlare. 5.1. Anchete francezetc "5.1. Anchete franceze" 5.1.1. Ancheta lui Christian Peyretc "5.1.1. Ancheta lui Christian Peyre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stabilit suprareprezentarea persoanelor cu studii superioare. 5.3. Raportul Coleman - SUA, 1966tc " 5.3. Raportul Coleman - SUA, 1966" Cercetarea de referință condusă de Coleman (1966) nu poate fi înțeleasă în afara contextului politic și cultural al creșterii preocupării publicului american pentru problematica drepturilor civile și mai ales pentru chestiunea egalității rasiale. În titlul IV al Legii privind drepturile civile din 1964, Congresul american a solicitat realizarea unei anchete care să investigheze lipsa șanselor educaționale egale având drept cauză rasa, culoarea pielii, religia
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin legea britanică a învățământului din 1944 nu au micșorat discrepanțele dintre clase, ci, dimpotrivă, stipulând gratuitatea învățământului, au sporit subsidiile pentru cei din clasele avute. Chestiunea inegalităților în ceea privește șansele de acces ține în bună măsură și de problematica inegalităților rezultatelor școlare, adică a educabilității, în sensul în care, respectând poate în cel mai înalt grad postulatul meritocratic, rezultatele școlare sunt determinante pentru accesul la treptele ulterioare. Problema care se pune în mod evident este dacă atribuirea acestor rezultate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cuvinte din performanțele acesteia. Din acest punct de vedere, creșterea încrederii publice necesită o îmbunătățire a performanței instituției. Cea mai mare parte a literaturii susține însă explicațiile din ambele surse - prin cultură și prin performanță - și adesea propune reformulări ale problematicii (Jagodzinski, 1998; Mishler, Rose, 1997). În mod similar, Offe (1996) argumentează faptul că imaginile asupra încrederii verticale sau instituționale pot fi clasificate în teorii ale încrederii difuze, respectiv ale încrederii specifice, categorii pe care le voi adopta în lucrarea de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acoperit de dezbaterile mult mai principiale în jurul reformei și tranziției economice. Tăcerea în ceea ce privește corupția își avea originea și în omniprezența fenomenului, inclusiv în instituțiile care trebuiau să îl analizeze. Ultimii ani au dus la o conștientizare din ce în ce mai acută a gravității problematicii corupției din România. Aceasta s-a făcut prin combinarea eforturilor mai multor categorii de actori: - instituțiile internaționale cu care România se vede nevoită să intre în tranzacții, cum sunt Uniunea Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, statele occidentale puternice de a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în România. Traficul de influență, darea de mită sau nepotismul generalizate nu pot decât să priveze generații întregi de accesul la servicii educaționale de calitate, garantate de către stat. 8. Soluții anticorupțietc "8. Soluții anticorupție" Dezbaterile intense din ultimii ani cu privire la problematica corupției au indicat câteva soluții instituționale pentru limitarea și chiar eradicarea fenomenului. Eficacitatea lor depinde de incidența corupției și de calitatea guvernării, răspândirea practicilor imorale ale funcționarilor publici fiind chiar un indicator al calității administrației. Huther și Shah (2000) evaluează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copiii săraci și cei bogați ar îmbunătăți valorificarea resurselor umane cu dezavantaje minime pentru copiii din mediile prospere. Este adevărat, pe de altă parte, că inegalitatea socială generează și succes, nu numai eșec, mai ales pentru cei din categoriile superioare. Problematica inegalităților de șanse se întâlnește din nou cu cea a justiției sociale. Analizând organizarea sistemelor școlare, trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul acordă șanse egale tuturor și dacă răsplătește efortul, meritul individual cu aceeași unitate de măsură. Un exemplu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
constant în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare. Sociologia educației a fost transformată radical de contribuțiile lui Pierre Bourdieu. A lansat, împreună cu Jean Claude Passeron, conceptul de reproducere socială. Analizele sale asupra sistemului de învățământ francez au acoperit nu doar problematica generală a reproducerii sociale prin școală, ci și aspecte mai limitate, pe care le-am atins deja în acest volum, precum sursele instituționale ale protestelor studențești din 1968 și construcția elitei intelectuale franceze prin Marile Școli. 1.1. Concepte de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mediului înconjurător general urmează la momentul actual principiile enunțate anterior în ceea ce privește divizarea mediului într-un număr de subsisteme. Numărul acestora variază în funcție de autor, existând variații chiar și în funcție de ediția unui manual. Ultimii ani înregistrează, de exemplu, o atenție sporită acordată problematicii ecologice, ceea ce se reflectă în crearea unui subsistem specific de analiză. În tabelul 3.1 sunt inventariate câteva abordări de autor ale modului de divizare în subsisteme. Printre acestea sunt câteva de circulație internațională, dar lista este departe de a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
medii, urmând ca un același factor să fie apreciat ca având valori ce-l situează în una dintre categoriile opuse. De fapt, analiza SWOT este divizată în două analize separate, pentru mediul intern și cel extern (Wheelen și Hunger, 2006). Problematica etalonării este similară cu cea din cadrul analizelor de portofoliu (vezi capitolul 9. „Matricele de portofoliu”). 3. Se realizează doar două liste separate pentru cele două medii, dar acestea sunt organizate în subsisteme pe baza unor modele cunoscute (divizare funcțională, modelul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
situația în care nu e sesizată necesitatea transmiterii unui astfel de mesaj constituit dintr-un studiu de caz, ignorându-se atât mediul de afaceri, cât și tineretul studios. Fără a se lua în considerare posibilele disfuncționalități ale managementului unor organizații, problematica informațiilor interne benigne poate releva o atitudine de desconsiderare a mediului și, în special, a populației locului în care operează organizația. Faptul poate trăda o poziție de negare completă a oricărei responsabilități sociale a organizației. La polul opus se situează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în modul de asigurare a protecției oamenilor în condițiile muncii dificile pe șantierele de construcții. Aici, pe lângă asigurarea unor condiții materiale, trebuie realizată și educarea oamenilor care, într-un „mod altruist”, transferă familiei echipamentul de protecție. În viitorul apropiat, această problematică a responsabilității sociale va deveni o componentă consistentă a strategiei grupului, înscriindu-se în trendul modei manageriale care începe să se facă simțită și în România. Certificarea în acest domeniu va fi la fel de uzuală ca și cea din domeniul calității
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Acestea se subordonează „verigilor” executive generale la nivelul firmei și al țărilor. Există un comitet în subordinea consiliului de administrație, un consiliu în subordinea executivului managing director, ca și o echipă locală în subordinea managerului de țară - country general manager. Problematica domeniului este auditată intern la aceste niveluri, în întruniri periodice și cu o focalizare clară pe anumite elemente transformate în obiective manageriale (de exemplu, reducerea consumului de apă sau obținerea unor certificări pentru facilitățile de producție și distribuție). Pentru un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ulterior, se va proceda la analiza datelor, transformarea acestora În informație și apoi În cunoaștere, cu scopul de a contura un algoritm de abordare care să reprezinte motorul atingerii obiectivului general. Se vor formula anumite ipoteze menite să acopere Întreaga problematică a abilității de accesare a fondurilor europene, iar acest lucru se va finaliza cu realizarea unui model. Ținând cont de condițiile reale și specifice de absorbție a fondurilor, urmează să se verifice/testeze ipotezele formulate și modelul propus, după care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se transpune În mai buna documentare a cunoașterii (formă tipărită, softuri, licențe, know-how), În mai buna arhivare și implicit un acces facil, mai buna Împărtășire a cunoașterii și creșterea rolului capitalului intelectual. Progresele făcute În implementarea principiilor Managementului Cunoașterii În problematica absorbției fondurilor europene În România s-au datorat unor necesități emergente, și nu unei abordări structurale, raționale, a punerii În valoare a cunoașterii. Cu alte cuvinte, În ceea ce s-a realizat se constată o reiterare a principiului „reinventării roții”, lucru
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
din fonduri nerambursabile este acela de a spori numărul de aplicații, de a crește calitatea proiectelor și de a flexibiliza alocările financiare pe direcții prioritare de dezvoltare. În ideea de a evidenția cât mai bine necesitatea folosirii Managementului Cunoașterii În problematica accesării fondurilor europene, folosirea datelor culese de la Autoritățile de Management și Organismele Intermediare prin Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale, ulterior Ministerul Fondurilor Europene, determină o abordare realistă, bazată pe experiența primilor ani din planul multianual 2007-2013. 3.2.1
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
spontan căile de acces la o bază de date care furnizează material de studiu<footnote Masson, R, Rennie, F. (2008), E-learning and Social Networking Handbook, Routledge, UK. footnote>. O parte considerabilă a sporirii loialității și implicării personalului calificat o reprezintă problematica recunoașterii eforturilor acestuia și punerea la punct a unui sistem de recompensare stimulativ. Managerii de succes au realizat că Specialiștii În Cunoaștere sunt motivați de o multitudine de factori, În funcție de care trebuie stabilit un criteriu unic de recompensare. Chiar și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
finanțărilor nerambursabile și, de asemenea, poate aduce corecții În elaborarea condițiilor de aplicare pentru viitoare proiecte. Nedorind să dezvolt În plan teoretic mai mult această idee a spațiului, lucru deja făcut În precedentele capitole, acum este momentul exemplificării Țintite pe problematica absorbției fondurilor nerambursabile. Acest exemplu poate sta la temelia dezmorțirii mentalității funcționarilor și responsabililor: programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene. După modelul programelor Erasmus din Învățământul superior, iar ulterior din domeniul antreprenoriatului, consider că este extrem de util
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sunt dedicate mizează pe experiența istorică traumatizantă care îi determină inconștient reflecțiile politice. În fond, Platon ar fi un frustrat sau un resentimentar, spun ele. Dar nu am putea vedea în acea experiență, la fel de bine, trezirea unei conștiințe lucide și problematice cu privire la dezvăluirea sensului istoriei trăite ca stasis plecând de la concretul acelei experiențe? O conștiință care să-și pună acut problema la nivelul umanității și să încerce să reflecteze asupra sfârșiturilor sensului politic al umanității ca istorie a stasis-ului? Este acest
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
are dreptul și menirea conducătorului. Dar dincolo de sensul politic, există un sens metafizic foarte important cel puțin din punct de vedere istoric: tradiția platonismului târziu, cea a comentariilor la tratatul aristotelic Despre suflet (întrucât aceste comentarii au împrumutat mult din problematica neoplatonismului) și mai ales tradiția neoplatonismului medieval a cunoscut drept una dintre cele mai interesante probleme tipice ale sale întrebarea dacă reflexivitatea este un act complet sau incomplet al sufletului. De la Alexandru din Afrodisia și Siger din Brabant, pentru care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fie un fel de acțiune interioară în situația în care ne aflăm”. Dar ne putem întreba dacă, recuperând gândirea platonică (în special prin cel mai consacrat text al acesteia, Republica) drept fundament al „proiectului Europa”, Patočka nu riscă să eludeze problematica pe care o pusese în evidență în textul despre Antigona? Căci, în bună măsură, proiectul Cetății, așa cum îl schițează Socrate, pare a reprezenta realizarea efectivă a rațiunii de Stat pe care o anunța Creon în drama lui Sofocle. Pe de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ei e întemeiată de cea de-a doua parte. Într-adevăr: de ce trebuia Socrate în mod necesar să moară? Vom încerca în cele ce urmează să parcurgem argumentul lui Patočka. Pentru început, acesta reia - cu un plus de tematizare - expunerea problematicii zilei și a nopții prezentată în textul despre Antigona. Pe de-o parte avem o „istorie a ceea ce e apropiat, drept și diurn, a unei lumi în care oamenii își țin picioarele în mod ferm pe pământ. E istoria unei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Trimiterile le fac la textul lui Vaclav Belohradsky „Sur le sujet dissident”, publicat în Le Messager Européen, nr. 4/1990, Ed. Gallimard. Cf. Michel Foucault, Istoria sexualității, Ed. de Vest, Timișoara, 1995, p. 272. Erotica filosofică substituie curtării și onoarei problematica adevărului și a ascezei. Cf. Banchetul, 183d-e și Phaidros, 231a-233a. Cf. Banchetul, 192a. Explicarea pasiunii amorului: jumătatea masculină rezultată din tăierea androginului iubește femeia; jumătatea feminină iubește bărbatul. Cele care-au rezultat din tăierea femeii nu dau nici o atenție bărbaților
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și a modelelor și teoriilor explicative dedicate descifrării acestei procesualități complexe (2), poate deschide un necesar orizont. El este indispensabil plasării corecte a profesorului, ca specialist al formării, față de această problematică. A doua țintă vizată este tentativa de a oferi o succintă inițiere în psihologia vârstelor școlare (3). Mai puțin teoretizant și cu sugestii de acțiune psihopedagogică, subcapitolul încearcă să transpună în pagini de carte ceva din „pulsul clasei”. 1. Factorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]