3,972 matches
-
Bundestagul (unde Roșu-Verde avea majoritatea) în domeniile în care și landurile au drept de decizie (educație, interne și cultură, domenii în care guvernul federal nu poate impune nici o politică vreunui land), astfel că s-a ajuns la o situație foarte problematică pentru Germania. La 1 iulie 2005, cancelarul Schröder a cerut președintelui federal Horst Köhler dizolvarea Bundestag-ului, pe motiv că nu mai dispune de susținere majoritară în acest for, și organizarea de noi alegeri pentru Bundestag pe 18 septembrie, după ce
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
simplu: dacă adulții sunt cumpărători care iau decizii pe baza simțului tactil, copiii fac asta fără nici un fel de inhibiții. Ating orice. Trebuie să-i observi în acțiune și să planifici totul în funcție de aceasta. Dar sunt cel puțin două aspecte problematice dacă se procedează astfel, și ambele trebuie abordate cu mult simț practic din partea comerciantului. În primul rând, este adevărat că de multe ori, cu cât ai mai mult succes la copii, cu cât îi încurajezi mai mult să vadă, să
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
recepțiile hotelurilor. Ca mulți dintre oamenii din zilele noastre, am petrecut aproape o jumătate din viață prin hoteluri. Industria serviciilor este din ce în ce mai profitabilă datorită modului de lucru din lumea de afaceri modernă, care implică multe deplasări. Totuși, partea cea mai problematică a experienței de ședere la un hotel a rămas mai mult sau mai puțin la fel ca înainte. Scenariul este întotdeauna același: ajungi târziu, obosit, derutat de diferența de fus orar și așteptând cu nerăbdare să treci de partea organizatorică
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Maurice Halbwachs și-ar fi putut asuma unitatea neexplicită a cărții, cuprinsă între așezarea la început a articolului despre "Memoria colectivă a muzicienilor" și o dinamică dominantă în capitolul despre timp. Concilierea acestor două puncte de plecare ni se pare problematică, și numai Halbwachs ar fi putut găsi o unificare a centrelor de interes. Ediția critică de față păstrează, semnalate în corpusul cărții, inserțiile textelor importante, suprimarea subtitlurilor artificiale, variantele esențiale și modificările. Am notat prin artificii grafice variantele și inserțiile
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu aspirația proprie scriiturii flaubertiene "obsedată de utopia unui univers omogen"26. Capitolul consacrat polifoniei se preocupă de raporturile multiple dintre autor, personaje, voci anonime care apar în textul literar și reprezintă puncte de vedere diferite. Principala sursă a acestei problematici a fost, inițial, celebra carte a lui M. Bahtin despre Dostoievski (1929). Cercetătorul rus și colaboratorul său V. N. Voloșinov foloseau termenul de dialogism pentru a defini relațiile dintre un anume enunț și enunțuri anterioare sau posterioare, fapt determinat de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Nu am transformat arhitectura cărții, opțiunile sale fundamentale, ci am căutat să îmbunătățim în detaliu calitatea informației și am rescris numeroase pagini. Un anumit număr de noțiuni au fost analizate în detaliu, iar în plus au fost intoduse și noi problematici. Sperăm că această lucrare astfel reactualizată, cu un titlu ușor schimbat, se va bucura de o primire la fel de favorabilă precum cartea care îi stă la bază. Capitolul 1 SITUAȚIA DE ENUNȚARE 1.1. Stilistica și teoriile enunțării Ideea potrivit căreia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
et Niestlé, Lausanne. (Lucrare care studiază relația dintre focalizare și mărcile lingvistice care arată focalizarea într-un text.) RIVARA R., 2000 La langue du récit. Introduction à la narratologie énonciative, l'Harmattan, Paris. (O încercare de sinteză personală a diferitor problematici de analiză narativă bazate pe teoriile enunțării.) Exerciții 1.1. Analizați din punctul de vedere al ambreierii enunțiative elementele subliniate în următoarele două texte. Țineți seama de constrângerile impuse de genul teatral și de narațiune (fragmentul din Maupassant constituie începutul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prezentul narațiunii și cu perechea perfect simplu / imperfect. Prezentul narațiunii ("Când imită o fată [...] ariei") este asociat cu o succesiune de fraze scurte, plasându-l pe cititor în poziția de martor direct la un ansamblu brut de acte cu înlănțuire problematică. În schimb, sfârșitul textului la imperfect arată o altă fațetă a naratorului: naratorul distanțat care descrie scena îndepărtându-se de ea. Putem deci distinge trei instanțe diferite ale naratorului: 1) figura naratorului care este și personaj, asociat cu prezentul deictic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și jocul pe care îl face Diderot în Jacques Fatalistul când îi prezintă cititorului posibile destine ale personajului său. Nu vom intra în această discuție de mare tehnicitate. Prin prisma discursului literar, substantivul propriu se află la răscrucea mai multor problematici. Mai ales cea a onomasticii literare, adică a interpretării pe care o dăm alegerii substantivelor proprii într-o anumită operă: de ce soțul Emmei se numește "Bovary" și prietenul lui Pécuchet, funcționărașul, "Bouvard"? Ar putea prezenta interes și mai ales aici
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pământul este uscat) și o variație în grade (foarte uscat, cel mai uscat). 232 Acest capitol este inspirat mai ales din lucrările lui J.-C. Milner, de unde am extras elementele care ne interesează. Pentru o prezentare mai amplă supra acestei problematici, a se vedea De la syntaxe à l'interprétation, Éd. du Seuil, Paris, 1978. În paginile următoare vom discuta și despre fenomene care nu au fost abordate de Milner. 233 Op.cit., p. 295. 234 Urmărim aici analiza lui B. Cerquiglini, La
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cecilia Ramona, atrăgând un număr mare de elevi ( 65 de elevi).Prin derularea acestui proiect se urmărește informarea mai amplă a elevilor cu privire la teme specifice legate de psihologia adolescentului și adaptarea sa la mediul social înconjurător, îndrumarea lor în privința situațiilor problematice pe care le traversează și le expun în cadrul activităților de grup. Impactul asupra elevilor participanți constă în: dezvoltarea abilităților de comunicare, autoexpresie și relaționare în grup, formarea unei atitudini pozitive cu privire la activitățile extracurriculare, dezvoltarea “simțului psihologic”individual, creșterea stimei de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
fiecărui studiu în parte, privitoare la cazurile scriitorilor analizați. G. Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sîrbu sunt, oricât de diferiți între ei, atât valoric, cât și în privința prizei la comandamentul propagandistic și ideologic al epocii (problematic, în cazul lui Călinescu; ferm, în cazurile lui Baranga și Barbu; inexistent în cazul lui Mircea Ivănescu și disident în cel al lui I.D. Sârbu), scriitori foarte bine aleși, cu destine exemplare pentru cine vrea să cunoască, concret, diversitatea raporturilor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși admite că regimul postbelic a fost unul totalitar. Problematică este însă scoaterea din discuție a responsabilităților Secției în care a lucrat - cumva în contratimp cu unele tendințe importante din istoriografie, care au pus tot mai mult accent asupra faptului că tocmai Partidul comunist (cu structurile sale de la nivelul CC
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
scopurile revoluționare (cf. Plecăciune Rusiei, în 1918), a fost dezamăgit de rezultatele acesteia". În 1922, a publicat câteva romane filosofice care "atingeau simpatiile societății". Din anii '30 ai secolului XX, se stabilește în URSS, moment din care scrie câteva romane problematice și provocatoare pentru situația de atunci. De exemplu, Ziua a doua, apărut în 1934, este o lucrare despre interesele noii culturi cotidiene și despre rezultatele convingătoare ale Primului Cincinal, proclamat de CC al PCUS. S-a evidențiat lucrarea Politica și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nemți de i-am dat afară, A rămas încă în țară Legionaru'nvrăjbitor Uneltind în slujba lor... Cu el la spânzurătoare Putrezească-i stârvu-n soare. Într-un nouă Românie Stan și-ai lui stăpâni să fie". De remarcat este densitatea problematicilor din această poezie. Primul vers ne introduce în atmosfera gingașă a unei poezii populare, pentru a fi urmat în aceeași notă de anunțarea suavei prezențe a rusului la noi. Atmosfera se schimbă brusc, neutrul personaj din al doilea vers, rusul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
originalul" și o semnătură (a "șefului de serviciu CSM", Adriana Nistor), din 2010, dar înregistrarea la CNSAS este din 2014. Autentificarea nu poate explica, firește, nici cauza omisiunilor, nici inexactitățile strecurate în unele documente, a căror exploatare directă devine astfel problematică. Ce lipsește? În primul rând, orice informație care ar fi putut permite reconstituirea contextului în care a fost produs Raportul șefului serviciului de pașapoarte, pe care-l reproduc în continuare. În luna noiembrie 1988, avusese loc o înscenare a Securității
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
De la o notă la alta, nu este foarte clar care este structura grupului, dar numele lui Dan Petrescu, element catalizator, și al lui Alexandru Călinescu, "eminența cenușie", revin periodic. Pentru a înțelege mai bine dinamica unui asemenea grup cu existență problematică, este necesară schițarea micii lui istorii. Operațiune riscantă, deoarece ea poate duce la concluzia ca a fost, de fapt, vorba de o simplă iluzie colectivă sau, cum spuneam eu însumi într-un interviu (Ghica, 2013) o "pură invenție" a Securității
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să trăiesc într-o societate liberă (...)". Ieșirea din acest climat este posibilă, după Marino, prin opțiunea pentru un "al treilea discurs", idee pe care cărturarul o preia de la Sorin Antohi, ce o circumscrie astfel: "Acest Al Treilea Discurs este extrem de problematic, fiindcă temeiul său este sistematic erodat de perspectivele reciproc excluse: nu e nici negare autohtonistă a Occidentului (și, mai general, a Celuilalt), nici asumare imitativă a normelor și discursurilor de referință (ca la majoritatea occidentalizanților) În veșnica dispută dintre cele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a bunului; cazul actelor de dispoziție cu titlu oneros, încheiat cu un subdobânditor de bună credință; cazul în care operează uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate imobiliară. VII. Proba actului juridic civil VII. 1. Precizări conceptuale Abordarea problematicii vaste, complexe, a probei drepturilor subiective și obligațiilor ce reprezintă conținutul actului juridic civil impune, înainte de toate ,precizarea că până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, probațiunea judiciară și mijloacele de probă în domeniul pe care-l
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anumită concepție despre literatură sau măcar faptul că acei scriitori reacționează, la un moment dat, susținut în favoarea sau împotriva unor idei, mentalități, generația nu presupune, în mod necesar, această adeziune, ci doar exprimarea prin opere a spiritului epocii, discutarea unei problematici comune chiar și atunci când punctele de vedere sau mijloacele expresive sunt ușor diferite. Sintagma noul val subliniază, pe de o parte, noutatea absolută a scriitorilor tineri, accentuând impactul acestora asupra universului literar, schimbările pe care le propun, fără să implice
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dragoste), la scrisorile pe hîrtie roz etc., după care erau ahtiate femeile. Ca mai toate previziunile lui Bacovia (în fapt, niște deziderate), și „poema roză a iubirii viitoare” e, chiar dacă nu se vede prea bine, însoțită de necesarul surîs. Ceva problematic. La 31 de ani, cînd a publicat „Poemă în oglindă”, Bacovia nu prea mai avea, cred, „iluzii roze”, „visuri roze”, ca să vorbesc în termenii Maestrului său15). „Iubirile ideale - va spune ceva mai tîrziu - erau fugitive, le găsea în cărți, le
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
direcții principale: analiza echilibrului de putere din perioada Războiului Rece, identificarea paradigmelor cheie, a evoluției doctrinelor de securitate și a conceptelor strategice ale SUA și URSS; gândirea strategică în politica externă a SUA și Federației Ruse post Război Rece; studiul problematicii nucleare din perspectiva principiului liberal de cooperare în domeniul securității; problematica dosarului nuclear iranian și al Coreei de Nord și cooperarea SUA Federația Rusă în domeniul strategic extins și problematica actuală a apărării antirachetă, inclusiv a participării României la scutul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
capabile să distrugă paritatea, motiv pentru care Rusia nu va crea un sistem global de apărare antirachetă similar celui american 195. Sistemul de apărare antirachetă nu este singurul punct sensibil din dialogul ruso-american centrat pe aplicarea tratatului din 2010, la fel de problematice fiind armele tactice americane aflate pe continentul european, modificarea echilibrului nuclear strategic, precum și posibilitatea ca locul armelor nucleare să fie luat de un alt tip de armament, mai sofisticat, dar a cărui existență să aibă consecințe la fel de destabilizatoare. Șeful MAE
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
centralelor nucleare. Guvernul de la Teheran ar fi luat, deja, decizia privind construcția a încă 10 reactoare de o capacitate și mărime similare celui de la Natanz 241. Pe fondul amenințărilor cu sancțiuni internaționale pentru politica nucleară, anul 2010 a fost unul problematic pentru Iran, țară puternic divizată după controversatul scrutin prezidențial câștigat de Mahmoud Ahmadinejad. Senatul american a aprobat legislația care îi permitea președintelui Barack Obama să extindă sancțiunile asupra Iranului, cu referire la companiile din afara Iranului care exportă combustibili către Teheran
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puterea dominantă a secolului XXI, fapt ce nu va putea fi împiedicat de nici un grup de state, cea mai mare provocare va consta în capacitatea de a adăuga o doză de indulgență puterii (...) astfel încât politica externă să nu devină mai problematică (...) și să nască nemulțumiri pe plan extern 351. Astfel, este necesară trecerea de la impunere la consens. O opinie diferită era exprimată, însă, de Zbigniew Brzezinski, potrivit căruia, chiar dacă SUA aveau acordul Rusiei, decizia de desfășurare a acestui sistem, cel mai
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]