9,624 matches
-
Pentru cei din urmă, se impune un minimum de spațiu. Plantele cățărătoare, care au nevoie de un arac, sunt roșiile, castraveții și fasolea agățătoare. Trebuie, de asemenea, să țineți cont de momentul anului și de anotimp: unele legume sunt mai productive la începutul anului (primăvara, când temperatura este încă scăzută), altele în timpul verii și altele toamna. Legumele de primăvară sunt salata, morcovii, sfecla, ceapa, arpagicul, rubarba, napii. Toate aceste plante apreciază răcoarea... În plus, este vorba despre legume ce pot fi
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Boli și insecte dăunătoare: făinare, pete pe frunze, păduchi anghinare Înainte de a planta anghinarea, săpați bine pământul, la care adăugați compost descompus. Recoltați capitulele înainte ca frunzele de anghinare să se deschidă. Anghinarea este o plantă care devine din ce în ce mai puțin productivă de-a lungul anilor: prin urmare, veți reînnoi cultura de o dată la trei sau patru ani. Puteți cultiva anghinarea și pentru florile sale, care sunt foarte frumoase. Curățarea de lăstari Curățarea de lăstari este o modalitate de a vă înmulți
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
explora toate posibilitățile amintite! Totuși, în cazul grădinilor mici sau al balcoanelor ori dacă locuiți într-o regiune din nord, optați pentru roșioarele cherry sau roșiile mici: au avantajul de a se coace mai repede și de a fi mai productive. Semințele de roșii Pentru a obține roșii cât mai devreme posibil, începeți semănatul încă din luna februarie. Astfel, puneți într-o lădiță mraniță specială pentru semințe, ingredient indispensabil pentru încolțire, apoi semănați semințele de roșii câte cinci (a se vedea
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ușurință cuvinte noi, sensuri noi pentru cuvinte vechi, împrumutând după bunul-plac și cu ușurință din practica altor limbi (Chandler, 2000, p. 35). Într-adevăr, capacitatea de a compune și recompune cuvintele (în stilul germanei) a devenit una dintre cele mai productive modalități de îmbogățire lexicală. Dacă engleza britanică se păstrează într-un conservatorism gelos pe propria-i identitate, varietatea americană nu respinge nici un fel de intruziune. Chandler nu se sfiește - parcă pentru a ilustra această particularitate - să introducă în text citate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Esmeralda, o falsă identitate, cea de soț înșelat al lui Betty Mayfield. Terry Lennox (în The Long Goodbye) își schimbă numele în Maioranos, Velma Valente devine Helen Grayle, iar lista se întinde peste aproape toate episoadele aventurilor lui Marlowe. La fel de productivă este tema șantajului - cu mențiunea că adeseori șantajiștii sunt uciși de cei șantajați - ori aceea a mafiotului în personalitatea căruia supraviețuiesc urmele unui cavalerism inexplicabil, așa cum se întâmplă cu Eddie Mars în The Big Sleep și cu Clark Brandon în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
création artistique et l’élaboration consciente de l’inconscient, avec des considérations particulières sur la création poétique”, in D. Anzieu, M. Mathieu, M. Besdine, E. Jaques și J. Guillaumin, Psychanalyse du génie créateur, Dunod, Paris, 209-237. Gut E. (1993), Dépression productive et improductive, PUF, Paris. Haag G. (1991), „Nature de quelques identifications dans l’image du corps”, Journal de la psychanalyse de l’enfant, 10, 73-92. Haan N. (1969), „Tripartite model of ego functioning values and clinical research applications”, Journal of Nervous
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta Consiliului Național al Femeilor Române, a prezentat un amplu raport asupra condițiilor de muncă și de viață ale femeilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de drept a femeilor române - a spus d-sa. Rolul femeii dincolo de familia unică, la conducerea vieții publice trebuie să dea tonul de noblețe și armonie. Imensa majoritate a femeilor este compusă din producătoare care pun seriozitate în munca lor productivă. Să creem femeii o conștiință integrală și anume, conștiința fundamental națională. Prin sfântul angajament luat de partidul Național-Țărănesc, vom ajunge la realizarea visului nostru: să fim cu adevărat cetățene ale țării acesteia”. Iar d-na Ella Negruzzi a adăugat: „Ideologia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în raporturile economice și morale între femei și bărbați, readucând femeia la regimul de servaj al Evului Mediu. Lozinca aceasta care, sub pretext de ordin moral, urmărește de fapt înlăturarea concurenței muncii feminine, izgonește femeile din orice ramură de activitate productivă și îngreuiază astfel întreținerea familiei. Căci nu trebuie uitat că prezența femeilor în uzine, în birouri și în toate profesiunile intelectuale și manuale se datorește schimbării structurii economice a societății în ultimele decenii, schimbare ce a transformat, din temelie, și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
agite spectrul războiului, să înșele popoarele cu scopurile lor fățarnice, spre a le prinde apoi în plasa exploatării lor. Asemenea intervenții le vedem concretizate în Spania, în Grecia fascistă, în Turcia; le vedem pe tot cuprinsul globului îndreptate spre teritoriile productive de materii prime, spre căile internaționale de comunicații, împotriva libertății popoarelor pașnice iubitoare de muncă, libertate și progres. În calea acestor tendințe războinice, financiare și economice de dominație mondială, stă neclintită marea forță a U.R.S.S. ca și a țărilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prevalat asupra aspectelor ei pozitive, deoarece: - schimburile Între Întreprinderile de stat și noile societăți pe acțiuni sau SRL-uri nu au fost niciodată favorabile primelor; - societățile de drept privat, contrar celor prevăzute În statutul lor, au activat rareori În sectorul productiv. Cea mai mare parte a activităților lor erau comerciale; - directorii au putut beneficia de transferuri financiare, fie În mod direct, fie indirect, prin asocierea firmelor lor private cu cele de stat, Îmbogățindu-se rapid. În acest proces de transfer al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
agriculturii, deși anumite forme de exploatare privată puteau să apară pe suprafețe mici de teren. Cooperativele „nerentabile puteau fi concesionate sau vândute”, cele care aveau „anumite probleme economice” puteau deveni Întreprinderi mixte, În timp ce „marea majoritate a fermelor și unităților agricole productive trebuiau să rămână În proprietatea statului”. Privatizarea nu era așadar gândită ca o condiție strict necesară pentru trecerea la economia de piață, ci numai ca o parte restrânsă a unui sistem În care statul rămânea principalul factor de stabilitate. În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a țării”. Rolul central al statului În sistemul macroeconomic era un alt pilon important al doctrinei PRM. În 1992, partidul cerea o privatizare „graduală”, realizată sub controlul strict al statului, care trebuia să rămână proprietarul „sectoarelor strategice” și al „Întreprinderilor productive”. „Militarizarea sectorului agroindustrial”, „instituirea monopolului statului În domeniul energetic și al apărării naționale”, declararea „stării de urgență În economie” și „accentuarea rolului statului În procesul de privatizare” erau menționate În mai multe programe ale PRM. În plus, partidul Își declara
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de control, Direcția cadrelor, Direcția pazei și regimului locurilor de deținere, Direcția producție, Direcția unităților de muncă, Serviciul arhivă-evidență, Serviciul educări, Serviciul planificării, Serviciul contabilității centrale, Direcția administrativă, Serviciul sanitar, și organe exterioare-penitenciare, colonii de muncă, unități de muncă, unități productive (AANP, Fond Secretariat, Dosar nr. 24/1956, pp. 341-342). AANP, Fond Serviciul Cadre și Învățământ, dosar personal 5553, p. 191. ASRI, Fond Documentar, dosar nr. 9897, „Decizia Nr. 5676 din 24 februarie 1949”, pp. 1-11. Ibidem. Radu Ciuceanu, Regimul penitenciar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de conducere și sistemul condus<footnote C. Popescu-Bogdănești, Sistemul informațional al firmei în mediul concurențial, Editura Tribuna Economică, București, 1999. footnote>. Schematic, legăturile și funcțiile acestor sisteme sunt prezentate în figura. Modelul sistemic al întreprinderii Sistemul operațional reprezintă sediul activității productive a întreprinderii. Această activitate constă în transformarea resurselor sau fluxurilor primare, fluxuri care pot fi financiare, de materiale, de personal, de active și, în fine, fluxuri informaționale. Privitor la cele informaționale, acestea cuprind, din categoria informațiilor, numai pe acelea care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cât și datorită productivității ridicate a personalului, care în timpul economisit realizează valoare mai ridicată. Cu acest raționament, care nu are sorți logice de a fi combătut, se poate afirma că orice activitate organizată în cadrul unei societăți prin specializarea participanților este productivă, creatoare de valoare și dacă nu este concretizată în bunuri materiale.<footnote Jim Blythe, Comportamentul consumatorilor, Editura Teora, București, 1998. footnote> Din cele mai vechi timpuri, încă în lumea antică, serviciile au fost tratate ca fapte de comerț, constituind „obiect
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o subdiviziune administrativă care facilitează sau asigură realizarea unei activități considerată importantă, organizată la nivelul unei întreprinderi și la nivel macroeconomic național sau mondial și se poate constitui ca ramură economică (transporturi, comunicații etc.). Serviciile se adresează mai ales procesului productiv, dar nu sunt excluse ca ajutoare indispensabile vieții colectivelor omenești, cum ar fi: furnizarea de energie termică sau electrică, sau transport de persoane etc. Din motive operaționale de clasificare și evidență, în România prin servicii se înțeleg activitățile prin care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
creșterii productivității. În consecință, pe piață apare frecvent cerere tot mai îngustă pentru servicii specializate, care la rândul lor dau posibilitate extinderii timpului folosit pentru activități de înaltă calificare. Constatând că uneltele, mașinile și aparatele, care se folosesc în procesul productiv, sunt tot mai complexe, mai tehnice, mai productive, necesită pentru funcționarea lor o calificare pe aceeași măsură. Pentru dezvoltarea tehnologică este necesară cercetarea științifică fundamentală și aplicativă, care se constituie într-un important set de servicii necesare dezvoltării social-economice, dar
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cerere tot mai îngustă pentru servicii specializate, care la rândul lor dau posibilitate extinderii timpului folosit pentru activități de înaltă calificare. Constatând că uneltele, mașinile și aparatele, care se folosesc în procesul productiv, sunt tot mai complexe, mai tehnice, mai productive, necesită pentru funcționarea lor o calificare pe aceeași măsură. Pentru dezvoltarea tehnologică este necesară cercetarea științifică fundamentală și aplicativă, care se constituie într-un important set de servicii necesare dezvoltării social-economice, dar și serviciile casnice sau administrative de furnizare a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
elemente comune care permit, cu toată diversitatea lor, utilizarea unor criterii de grupare, pentru a stabili tehnici și metode manageriale și de marketing specializate. Uneori, localizarea serviciilor se urmărește după sfera producției materiale sau nemateriale care dă naștere la servicii productive și neproductive, o abordare discutabilă, dacă acceptăm că la realizarea PIB-ului participă toate sferele activității social-economice. Această preocupare se concretizează în clasificarea adoptată prin consens la nivel internațional și preluată în cadrul macroeconomic național, ca o necesitate a circulației și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Böhmler) și al lui Vasile Breban, preot. B. face școala la Lugoj, unde tatăl său funcționa în cadrul Episcopiei Greco-Catolice, apoi, după desființarea acesteia odată cu interzicerea cultului greco-catolic în 1948, devenit mirean, trăia din veniturile de proprietar al unor mici unități productive (moară, presă de ulei). Exmatriculat din liceu în 1951, ultimul an de studiu, din cauza originii sociale „nesănătoase” - fiu de „exploatator” -, B. își termină studiile în formula „fără frecvență”, la Oradea, unde lucrează ca funcționar. După bacalaureat (1952), se stabilește la
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
contractări de produse agricole alimentare în scopul creării condițiilor de îmbogățire a chiaburilor și speculanților, stabilind în același timp prețuri pentru unele mărfuri industriale destinate satelor, sub prețul de cost (...). În privința economiei naționale dușmanii poporului au încercat să submineze activitatea productivă a întreprinderilor socialiste, întârziind dotarea lor cu fonduri de rulment și stabilind sarcini de beneficii și de pierderi planificate necorespunzătoare planului lor de producție (...). În privința industrializării socialiste a țării ei au dus o politică de frânare a investițiilor, îndeosebi în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Din nou, acordă o atenție specială episoadelor care par să contrazică tema din punctul de vedere al conținutului, al stării de spirit sau al evaluării făcute de povestitor. Discutarea cazului cu alte persoane care au citit textul poate fi foarte productivă, dar, din moment ce aceasta este o muncă de interpretare, nu te aștepta să obții „fidelitate interevaluatori”. Sara: impresie globală Povestea vieții Sarei se pretează ușor formării unei impresii globale, ținând seama de faptul că evocă un puternic sentiment de continuitate din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Acest lucru poate fi adevărat mai ales pentru aceia dintre noi, care au profesii de asistare și care au fost special instruiți ca să asculte oamenii vorbind despre viața lor. Nici una dintre abordările descrise în modelul nostru nu este, totuși la fel de productivă luată separat cum e atunci când o combinăm cu alte modalități de lectură. 6 Perspectiva categoriilor de conținut În capitolul de față, materialele narative vor fi procesate analitic, mai exact, prin fragmentarea textului în segmente relativ mici care vor fi apoi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]