332,002 matches
-
trăiesc aventurile din cărți, ci din film, televiziune, sau navigând pe Internet. Mai ales această din urmă formă, deși abordează mari suprafețe de imagini și idei, distruge posibilitatea valorificării schimbului de secvențe, dintre cele mai scurte. Tot felul de variante profesionale și regionale ale englezei sunt pe cale de a înlocui scrierile în limbile naționale, baza acelui Schrifttum național. Mâncăm becăn cu fasole. Nu mult timp în urmă, chiar și în perioada lui Hitler, oamenii își doreau să rămână acasă, și rămâneau
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
în curriculumul național vor trebui operate schimbări, deși ele au fost anticipate și în actualul curriculum. Aceasta ar fi una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
nu constă doar în reglementări, ci și în monitorizarea consecventă și evaluarea periodică, trebuie asigurată în continuare funcționarea independentă a instituțiilor create în cadrul procesului de reformă. Schimbările aleatorii și inconsecvente, ca și imixtiunea unor decizii cu alte motivații decât cele profesionale, pot compromite grav tot ce s-a făcut până acum. întorcându-ne la problema controversată a CDS (Curriculum la Decizia Școlii), unul din elementele de maximă noutate în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a învățământului, trebuie ținut cont de faptul
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
afirmații pentru că aruncă (chiar metaforic vorbind) un grup de tineri într-un sistem de obsesii deja istoric. Autorii vor să suprademonstreze nocivitatea comunismului, în fond. Vor să arate că nu doar traumele aduse pînă acum în prim plan (compromisul etic, profesional, politic) sînt esențiale. Copilăria și adolescența lor ar fi fost profund afectate de acel regim. Imbecilizarea ideologică ar fi avut consecințe importante asupra dezvoltării lor. Comunismul apare astfel ca un rău organic, injectat de la vîrste fragede. Cam asta ar fi
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
eu o să-l am pe al meu până la sfârșitul zilelor și o să mor mulțumită la gândul că îl las în urma mea pentru ca și altul să-l prețuiască și să-l iubească". Dacă scrisorile lui Frank Doel sunt la început doar profesionale și protocolare, încet și greu, dar profund și discret, ele devin amicale, de n-ar fi să luăm în seamă decât formulele de adresare: de la ,,Doamnă", ,,Domnișoară Helene Hanff" se trece, după o bună bucată de vreme și la inițiativa
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
dispoziție instrumentul de lucru, ediția critică?!). Așa încît nimic mai firesc decît frecventele referiri ale lui Z. Ornea la calitatea edițiilor analizate și a autorilor lor; înțelegerea, cuvintele de caldă apreciere, punerea în evidență a erudiției filologice, a travaliului, scrupulul profesional, competența, rigoarea, eficiența, perseverența constituie un elogiu al activității editorului (,,munca aceasta e una efectivă de eroism și nu poate fi, cu oricît ar fi recompensată, răsplătită cu adevărat"), știind bine că domeniul, pe care l-a controlat autoritar cîteva
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
a structurilor de reprezentare, în speță a Uniunii Artiștilor Plastici, pentru că perioada absenței Salonului... ca instituție națională, fie înainte, fie după '90, coincide - și chiar se suprapune - cu erodarea pînă la disoluție a autorității morale și administrative a singurului organism profesional în funcțiune. Deși primul pas a fost acum făcut, și el chiar este unul decisiv, deși tinerii, care nu au cunoscut nici stereotipul comunist și nici vocația complicității a generațiilor mai în vîrstă, participă la expoziție într-un număr destul de
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
politică nu înmugurise, deși valorile tradiționale făceau față tot mai greu tendințelor de primenire socioculturală. Comicul suculent și romantismul înfiorat își dau mîna într-o poveste ai cărei eroi nu-și intersectează doar viețile, ci și ambițiile, fie ele politice, profesionale sau intime. Sondajele în cîmpul crizei și al traumei, pe care Coe le practică dezinvolt, cu alură și aplomb de clinician, apropie The Rotters' Club de cartea din care prezentăm în aceste pagini un fragment, conferindu-i ținută și stil
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
scrisese despre politicieni, cît ideea că-mi voi face timp să isprăvesc Istoria de el comandată (iar volumul întîi, tot de el tipărit). Nu știu ce va mai fi. Dar n-am alt mijloc de a mă achita de datoria morală și profesională față de Z. Ornea, acum, cînd el nu mai este printre noi, decît să duc la bun sfîrșit o carte pe care, fără interesul și devotamentul lui, n-aș fi scris-o niciodată.
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
de a-l fi audiat în ultima vreme, în ultimele decenii, pe Körössy, recentele întâlniri petrecute aici, la București, par să fi produs o veritabilă întoarcere în timp. Căci timpul pare a nu fi trecut peste alura artistică, peste alura profesională a acestui mare muzician al jazzului. În urmă cu peste trei decenii, în mijlocul anilor '60, Körössy iniția o muncă de pionierat în ce privește informarea tinerilor muzicieni, a tinerilor intelectuali, în ce privește inițierea noastră în marea lume a jazzului. O făcea cu răbdare
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
condiția păstrării discreției pînă la aprecierea rezultatului de către cei doi complici. ,,Prost la oral", Pivot stăpînește un stil firesc și simplu, spumos, spiritual, de bună calitate, e drept, și în privința oralității, așa că repurtează victorii și pe acest teren. Ce secrete profesionale aflăm? Dezamăgire. Pivot nu are secrete, nici soluții miraculoase, ci respectă cu sfințenie o serie de reguli de bun simț ale meseriei, o disciplină de lucru de la care nimic nu îl poate abate, își respectă imaginea și își păstrează buna
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
fără o creștere proporțională a numărului de ziariști. Cu toate acestea, breasla presei nu are în rîndurile sale mai mult de 25.000-30.000 de oameni (o estimare mai precisă nu poate fi făcută cîtă vreme, din nefericire, toate asociațiile profesionale există mai mult pe hîrtie și sînt departe de-a reuni majoritatea jurnaliștilor; în același timp, deloc întîmplător, nu există un sindicat național al ziariștilor - dar despre asta vom mai vorbi). Explicația raportului surprinzător dintre numărul canalelor mass-media și cel
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
la ea din cauza scandalului stîrnit de presă. Ce ocupații sau profesiuni ar putea concura randamentul presei? Poate politicienii?... Sau economiștii?... Siderurgiștii? Minerii?... Poate arhitecții și constructorii - dar mai mult în materie de vile... Nu vreau să minimalizez eforturile nici unei categorii profesionale, știu foarte bine cu ce situații penibile se confruntă medicii, profesorii sau - cu unele excepții - chiar polițiștii. Dar, pe ansamblu, randamentul presei este superior celui din oricare altă profesie. Fața nevăzută a presei Ziaristica este una dintre meseriile cele mai
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
mult - i se pare o bagatelă, de aceea este necruțător cu ratările. Realitatea este puțin alta. Nu voi lua în nici un fel apărarea ziariștilor care comit dezacorduri lingvistice, care nu au proprietatea termenilor folosiți, care vorbesc frangleza, care încalcă deontologia profesională sau care, pur și simplu, sînt proști. Dar cred că, după 12 ani de presă liberă (un fel de al 12-lea ceas, dacă vreți), a venit vremea ca beneficiarii presei să afle despre aceasta cîteva detalii pe care mă
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
aparent dură, nu minimalizează cu nimic meritul talentelor (acolo unde acestea există). Dar trăim în România și, în ziaristică la fel ca în oricare alt domeniu, valoarea singură nu este suficientă. Absolvirea unei facultăți de profil este un atu, calitățile profesionale sunt foarte importante, dar relația este suverană, fără ea nu ajungi nicăieri. Relația nu înseamnă neapărat rudenie sau interes meschin. În destule cazuri, relația este dată chiar de apreciere: cineva cu influență a ajuns cumva să-ți cunoască talentele și
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
în calcul la pensie, nici la un eventual ajutor de șomaj. Vă puteți întreba de ce acceptă ziariștii această situație. Simplu: pentru că nu au de ales. Cui nu-i convine, e liber. Iar oficialitățile nu se înghesuie să protejeze o categorie profesională care le dă bătăi de cap. Cui te poți plînge? Nimănui. Personalul din televiziunea și radioul de stat a reușit să-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate, din același motiv ca și
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Pavel Șușară Ajuns acum la cea de-a treia sa ediție, Salonul Internațional de Gravură Mică de la Baia Mare, inițiat și coordonat profesional de artistul plastic Mircea Bochiș și patronat de Muzeul Florean, al cărui proprietar și finanțator este cunosacutul om de afaceri Victor Florean, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
a întins o punte de salvare umană și morală. O asemenea întîmplare nu te poate lăsa indiferent. Și ca să se închidă cercul, am primit o invitație la un concert Mozart susținut de Orchestra Medicilor la Ateneul Român. Nu am calitatea profesională să comentez nivelul interpretării. Faptul însă că după ore istovitoare de spital medicii au puterea să-și transforme hobby-ul într-un act artistic profesionist (susținut extraordinar de Stryker Horomedica Osteonics și de Fundația Spitalul de Urgență), nu face decît
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
nițel schizoid. Dublul său debut este, cu alte cuvinte, un debut duplicitar. Fiecăreia dintre cele două categorii de privitori el îi oferă nu atît consecința unor meditații personale sau a unui travaliu de atelier care să-l reprezinte ca stadiu profesional și ca aspirație artistică, ci exact ceea ce tînărul pictor crede că în cele două locuri se așteaptă de la el. La Paris expune lucrarea Supa populară (La Soupe populaire), o compoziție complicată, cu numeroase personaje și arhitecturi colosale, care flatează în
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
dirijată) de celebrissimul (peste 350 de filme) Ennio Morricone: iată cum arată o superproducție europeană ce vrea să concureze (prin grandoarea reconstituirii unei epoci) superproducțiile hollywoodiene, dar, mai ales, vrea să dea lecții de rafinament, bun gust, cultură și probitate profesională într-un gen cinematografic care, prea adeseori, este invadat de excese, diletantism și kitsch. Chiar dacă la nivelul construcției dramaturgice filmul "Vatel" este destul de convențional -, plictisitor uneori, tezist alteori, cu frecvente căderi de ritm și tonus - el devine captivant, tocmai prin
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
Lucian Radu Stanciu, sociolog, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Fără nici o pregătire în domeniul artelor plastice - dl Stanciu nu este nici sculptor, nici critic și nici istoric de artă, nu este nici măcar membru al U.A.P., singura structură profesională în care se regăsesc oamenii de specialitate -, domnia sa a pornit o campanie furibundă pentru acreditarea unor pastișe stîngace și neprofesioniste drept lucrări necunoscute ale lui Brâncuși, dar și o acțiune virulentă de hărțuire și de intimidare juridică a acelor specialiști
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
Cinemateca); în rimă edificatoare cu contra-performanța la rîndu-i aneantizantă a singurei cinematografii din zonă care și-a întrerupt premierele proprii timp de un an și jumătate, reconfirmînd la reluare că nu cauzele economice ale crizei sînt determinante, ci nivelul culturii profesionale, deontologice și politice a organismelor publice abilitate; și să glosăm mai mult sau mai puțin impasibil (nu știu dacă voi reuși, mă tem că nu) pe marginea a două noi producții S.U.A., de data aceasta de interes privilegiat prin autorii
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu gustul înnăscut al aventurii metaculturale în spații diverse, cu paradoxul unei parodii retromitizante (trei criminali din timpul marii crize evadează din detenția muncii forțate spre deliciile unei formații a
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
acel veșmînt al intangibilului, pe care numai cinema-ul îi îngăduie spectatorului să-l mîngîie". Se vede că cinematograful, în loc să moară, e mai puternic, finalmente, decît orice regim politic, fără a mai vorbi de minusurile tehnice sau economice. Doar subcultura profesională ș.a.m.d. îi este fatală. Ar fi rațiunea secretă în virtutea căreia mai nici una dintre aceste revelații (cu excepții întîmplătoare) nu ajunge pe marile ecrane neaoșe ale meridianului nostru. Dar - revenind la premierele americano-bucureștene - există în cele două filme cel
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
Palatului, cu ocazia adunării, era aproape o sărbătoare a breslei. În fruntea ei a venit atunci Mircea Dinescu, aurolat de curajul lui de fost disident. Lipsa cronică de fonduri, apoi, cu toată inteligența financiară a ultimului președinte, L. Ulici, statutul profesional și social incert, descentralizarea vieții culturale au împins Uniunea într-un con de umbră. Pentru președinte nu doar n-a mai fost nici o dispută, dar candidații trebuiau rugați să accepte. Așa încît animația de care unii sînt cuprinși, în săptămînile
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]