85,035 matches
-
scris al persoanei pentru care se cere includerea în Program, precum și de o evaluare realizată de O.N.P.M. cu privire la posibilitatea includerii în Program a persoanei în cauză. ... Articolul 7 Procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța, după caz, se va pronunța în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 5 zile de la primirea propunerii, prin ordonanță, respectiv încheiere, asupra propunerii de includere în Program. Articolul 8 (1) În cazul în care este de acord cu propunerea, procurorul, judecătorul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260980_a_262309]
-
îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 31 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011), Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011) al Judecătoriei Reghin. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură derogatorie de la dreptul comun, fără a îngrădi însă accesul liber la justiție. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor texte, statuând că ele nu vin în contradicție cu prevederile Constituției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 6.888/2004, Tribunalul București - Secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
la justiție. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor texte, statuând că ele nu vin în contradicție cu prevederile Constituției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 6.888/2004, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 6 și ale art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
toate mijloacele legale de probă. Astfel, dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță atât cu prevederile Constituției, cât și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, statuând, prin Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. (2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. ... (3) Abrogat. ... (4) Dacă instanța învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanța, pronunțând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător. ... (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părți, ale având condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare, fără a se încălca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul liber la justiție și la un proces echitabil. În acest sens s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, și Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
legiuitorului ordinar, care, potrivit atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, stabilește competența și procedura de judecată, evident cu condiția ca nici o normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziții constituționale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , atât în ansamblul său, cât și asupra dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 6 și art. 8, statuând că acestea sunt constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 173 din 6 mai 2003 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, sau Decizia nr. 198 din 13 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 19 iunie 2003. Atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 6 și art. 8 alin. (1), (2), (4) și (5) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, excepție ridicată de același autor în același dosar. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 octombrie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 2 martie 2006. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 11 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 5.621/2004, Curtea de Apel Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. d) și e), art. 25 și art. 82 alin. (1) și (2) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
normative arătate, în sensul "decelării" obiectului de activitate al celor două profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , [...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". De altfel, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , [...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". De altfel, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în integralitatea sa. Astfel, referindu-se și la jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea Constituțională a statuat în Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic", astfel încât nu se poate reține vreo îngrădire, prin textele de lege criticate, a exercitării profesiei de consilier juridic. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, cât și considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile și în prezenta cauză. În plus, contrar susținerilor autorului excepției, reglementarea de către legiuitor, prin norme speciale, a organizării și exercitării profesiei de avocat nu are semnificația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
de Apel Bacău - Secția penală, precum și a dispozițiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală, ridicată de Societatea Comercială "Elador" - S.R.L. din Suceava și Societatea Comercială "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava în același dosar. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
j) cel în cauză este arestat mai mult de 60 de zile; ... k) persoană încadrată în munca este condamnată definitiv pentru o infracțiune în legătură cu munca să, daca condamnarea o face necorespunzătoare postului pe care îl deține; ... l) instanță penală a pronunțat interdicția de exercitare a profesiei, temporal sau definitiv. ... (2) Contractul de muncă poate fi desfăcut pe temeiul lit. e, i sau k, în termen de cel mult de la o lună de la constatarea, de către conducătorul unității, a împrejurării care constituie temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
societății reclamante de a acționa în acest sens ar fi eșuat. 47. De fapt, o asemenea cale de atac a fost disponibilă reclamantei doar la 29 mai 2004 (a se vedea Iorga, citată anterior, pct. 22-25). Până la momentul respectiv, hotărârea pronunțată în recurs, care era executorie, fusese deja pronunțată în cadrul primei proceduri, iar participarea reclamantei la procedura de lichidare fusese deja încheiată printr-o hotărâre definitivă. 48. În continuare, Curtea ia act de faptul că, în momentul în care a apărut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234351_a_235680]
-
ar fi eșuat. 47. De fapt, o asemenea cale de atac a fost disponibilă reclamantei doar la 29 mai 2004 (a se vedea Iorga, citată anterior, pct. 22-25). Până la momentul respectiv, hotărârea pronunțată în recurs, care era executorie, fusese deja pronunțată în cadrul primei proceduri, iar participarea reclamantei la procedura de lichidare fusese deja încheiată printr-o hotărâre definitivă. 48. În continuare, Curtea ia act de faptul că, în momentul în care a apărut posibilitatea atacării stabilirii taxei judiciare de timbru, acțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234351_a_235680]
-
nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și, prin urmare, respinge cererea. Pe de altă parte, Curtea consideră că reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu prin modul în care au fost conduse diversele proceduri și, pronunțându-se în echitate, îi acordă acesteia 5.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral. B. Cheltuieli de judecată 61. De asemenea, reclamanta a solicitat 45.652,37 EUR pentru cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne, și anume taxe judiciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234351_a_235680]
-
pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 29/2014 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2.569 din 13 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 2.348/2/2013, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
mică decât cea a unui alt salariat bugetar încadrat în aceeași funcție, grad/treaptă profesională și treaptă de vechime". În acest sens, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării, și anume Hotărârea din 22 decembrie 2012, pronunțată în Cauza Sejdic și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, Hotărârea din 9 martie 2011, pronunțată în Cauza Savez Crkava "Rijec Zivota" și alții împotriva Croației, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marcks împotriva Belgiei, Hotărârea din 21 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
și treaptă de vechime". În acest sens, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării, și anume Hotărârea din 22 decembrie 2012, pronunțată în Cauza Sejdic și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, Hotărârea din 9 martie 2011, pronunțată în Cauza Savez Crkava "Rijec Zivota" și alții împotriva Croației, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marcks împotriva Belgiei, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Driha împotriva României. Mai arată că dispozițiile de lege criticate sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
principiul nediscriminării, și anume Hotărârea din 22 decembrie 2012, pronunțată în Cauza Sejdic și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, Hotărârea din 9 martie 2011, pronunțată în Cauza Savez Crkava "Rijec Zivota" și alții împotriva Croației, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marcks împotriva Belgiei, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Driha împotriva României. Mai arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale prin efectul pe care îl produc, respectiv "plata unei remunerații mai mici pentru salariați aflați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
Cauza Sejdic și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, Hotărârea din 9 martie 2011, pronunțată în Cauza Savez Crkava "Rijec Zivota" și alții împotriva Croației, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marcks împotriva Belgiei, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Driha împotriva României. Mai arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale prin efectul pe care îl produc, respectiv "plata unei remunerații mai mici pentru salariați aflați în situații comparabile, în speță, la aceeași instanță, cu aceeași funcție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]